Lucia Popa, Alba Iulia (2026)

03/03/2026

Iertarea a fost cel mai greu lucru pe care l-am făcut.
Nu pentru că nu voiam. Ci pentru că o confundam cu acceptarea. Credeam că dacă iert, înseamnă că spun: „A fost în regulă." Și nu era în regulă.
Dar am învățat — după ani de terapie, de muncă cu mine și cu mulți părinți — că iertarea nu e despre celălalt. Este despre mine.
Este decizia de a nu mai lăsa o rană din trecut să-mi dicteze prezentul.
Nu am uitat ce mi s-a întâmplat în copilărie. Dar am ales să nu mai fiu prizonieră. Am ales să fiu liberă. Și din acea libertate, am putut deveni o altfel de mamă.
Iertarea este principiul unificării. Așa cred eu. Și așa am trăit.
Dacă porți ceva greu, știi că nu trebuie să-l porți singură. Scrie-mi.
Lucia Popa
Psiholog / Psihoterapeut sistemic de cuplu și familie / Autor curs online „Parenting evolutiv și conștient” adresat părinților de adolescenți, preadolescenți
luciapopa.ro

27/02/2026

Nu copilul tău e problema. Reacția ta, da.
Și reacția ta nu vine din prezent. Vine din trecut.
Dr. Shefali Tsabary spune: copiii noștri sunt cele mai puternice oglinzi pe care le avem. Ei ne arată exact acolo unde nu ne-am vindecat. Exact acolo unde avem încă nevoie de atenție.
De aceea izbucnești disproporționat la lucruri aparent mici. De aceea simți furie când copilul te ignoră — pentru că, undeva în tine, un copil a fost ignorat prima dată cu mult timp în urmă.
Aceasta nu e vină. Este conștientizare. Și conștientizarea este primul pas spre schimbare.
Schimbarea începe cu tine, nu cu adolescentul.
Întrebare sinceră: care e comportamentul copilului tău care te „afectează, atinge" cel mai puternic? Scrie-mi. Fără sa te simți judecată sau sa te judeci.
Lucia Popa
Psiholog / Psihoterapeut sistemic de cuplu și familie / Autor curs online Parenting evolutiv și conștient
luciapopa.ro

23/02/2026

Am încercat totul: blândețe, pedepse, țipete. Nimic n-a mers. Ești și tu în acest punct fără ieșire?

M-a mințit pentru un telefon. Recunoști acest nod în gât? Acea teamă că, la doar 7 ani, pierzi controlul, iar ecranele au devenit „stăpânul” casei tale?

Dacă ai încercat totul — de la pedepse și țipete la parenting blând și tabele de recompense — și te simți copleșită, oprește-te. Nu ești o mamă rea. Ești doar o mamă epuizată într-o etapă a vieții care are nevoie de o „resetare”.
Pe pagina luciapopa.ro, nu vorbim despre metode magice, ci despre:
✅Cum transformi minciuna în încredere.
✅Cum dărâmi zidul ecranelor fără să distrugi relația.
✅Cum te ierți pe tine, pentru a-ți putea ajuta copilul.

➡️ACCESEAZĂ https://luciapopa.ro/articol-7/ pentru a vedea întreg articolul inspirat din viața unui părinte.
➡️Contactează-mă pentru o întâlnire de 1 la 1 pe luciapopa.ro/contact/ și hai să găsim împreună luminița de la capătul tunelului. Nu trebuie să porți singură această greutate.

20/02/2026

Nu am pierdut conexiunea cu fiul meu din cauza telefonului lui.
Am pierdut-o din cauza telefonului meu.
Cât timp eu „mai verificam ceva rapid", el învăța că ecranul e mai important decât conversația. Cât timp eu eram la masă cu mintea în altă parte, el învăța că prezența nu contează.
Gabor Maté și Gordon Neufeld ne avertizează: când copiii se orientează mai mult spre ecrane și prieteni decât spre părinți, nu e din lipsă de iubire. E din lipsă de conexiune.
Și conexiunea nu se construiește prin reguli. Se construiește prin exemplu.
Azi te provoc la ceva simplu:
30 de minute fără telefon. Nu ale lui. Ale tale. Amândoi.
Doar 30 de minute în care singurul „ecran" ești tu, privind spre el.
Încerci? Scrie-mi ce s-a întâmplat.
Lucia Popa
Psiholog / Psihoterapeut sistemic de cuplu și familie / Autor cursuri online
luciapopa.ro

Dacă vrei sa știi cm s-a terminat povestea dintre mine și fiul meu, solicita accesul în grupul de WhatsApp “Învață sa fii părinte conștient”
https://chat.whatsapp.com/LrIGyghkaFD8a4unTnhmmK

17/02/2026

Am crescut fără telefoane. Copiii noștri cresc cu ele în mână din momentul în care se trezesc până când adorm.
Și ne întrebăm de ce nu mai vorbesc cu noi.
Haidt J. spune că nu e doar o problemă de „screen time". Este o problemă de copilărie rescrisă. Am înlocuit jocul cu scroll-ul. Conversațiile cu notificările. Prezența cu ecranele.
Dar nu trebuie să fie așa.
Nu trebuie să confiști telefonul. Nu trebuie să fii „mama rea". Trebuie doar să ai o strategie. Și să începi cu tine.
Astăzi am pus în acest carusel tot ce știu din cercetare și din cabinetul de terapie. Salvează-l. Și pune în practică măcar o regulă în această săptămână.
Lucia Popa
Psiholog / Psihoterapeut sistemic de cuplu și familie / Autor cursuri online
luciapopa.ro

16/02/2026

3 ore pe zi.
Atât petrece, în medie, un adolescent pe social media. Și cercetările spun clar: peste acest prag, riscul de anxietate și depresie se dublează (JAMA Pediatrics, 2024).
Dar hai să fim sincere: problema nu e doar telefonul. Problema e că nu avem o strategie.
Haidt J. identifică exact ce s-a întâmplat:
— Am eliminat jocul liber din copilărie
— Am înlocuit conversațiile cu ecrane
— Am supraprotejat în offline și am subprotejat în online
Și acum ne întrebăm de ce copiii noștri sunt anxioși.
Nu e prea târziu. Dar e urgent.
3 lucruri pe care le poți face ASTĂZI:
Verifică Screen Time — ul tău și al lui
Stabilește o regulă simplă: fără telefoane la masă
Înlocuiește 30 de minute de ecran cu 30 de minute împreună
Nu perfecțiune. Doar un prim pas.
Salvează și trimite unui părinte care se luptă cu telefonul în casă.
Lucia Popa
Psiholog / Psihoterapeut sistemic de cuplu și familie / Autor cursuri online
luciapopa.ro

13/02/2026

„Mă plictisesc."
Două cuvinte care declanșează în noi un reflex aproape automat: „Hai să facem ceva!"
Dar dacă nu trebuie să facem nimic?
Cercetările recente arată că plictiseala este, de fapt, unul dintre cele mai puternice stimulente pentru creativitate și procesare emoțională. Când creierul „nu face nimic", el de fapt lucrează la nivel profund — procesează, conectează, imaginează.
Haidt J. numește tendința 2026 „analog childhood" — o revenire la copilăria simplă, cu joc liber, timp nestructurat și mai puține ecrane.
Weekendul acesta, oferă-i copilului tău cel mai prețios cadou: o oră cu nimic.
Lucia Popa
Psiholog / Psihoterapeut sistemic de cuplu și familie / Autor cursuri online
luciapopa.ro

12/02/2026

Am țipat la fiul meu pentru o temă nefăcută. Apoi am aflat ce se întâmplase de fapt.

Am fost acel părinte.
Cel care intră în cameră cu o listă de reproșuri și pleacă simțind că a pierdut din nou. Cel care se culcă seara cu un nod în gât și se întreabă: „Oare chiar sunt o mamă bună?"
Dar am învățat ceva care mi-a schimbat perspectiva.
Daniel Siegel spune: „Întâi conectează-te. Apoi corectează."
Nu invers. Niciodată invers.
Când am încetat să mai reacționez la comportament și am început să văd emoția din spatele lui, totul s-a schimbat. Nu peste noapte. Nu fără greșeli. Dar s-a schimbat.
Nu e niciodată prea târziu să reconstruiești relația.
Și da, asta include și serile în care ai țipat.
Salvează. Trimite. Și scrie-mi povestea ta.
Lucia Popa
Psiholog / Psihoterapeut sistemic de cuplu și familie / Autor cursuri online
luciapopa.ro

09/02/2026

Când am aflat pentru prima dată că creierul copilului meu nu se maturizează complet decât pe la 25 de ani, am simțit un val de ușurare. Și de vinovăție.
Ușurare — pentru că am înțeles că toate acele momente în care „nu mă asculta" nu erau despre lipsa de respect. Erau despre un creier care încă se formează.
Vinovăție — pentru toate situațiile în care am cerut de la el ceva ce pur și simplu nu putea oferi.
Daniel Siegel și Tina Payne Bryson ne arată că adolescența nu e o „fază" căreia trebuie să-i supraviețuim. E o perioadă de oportunitate extraordinară — dacă noi, ca părinți, înțelegem ce se întâmplă în creierul copilului nostru.
Salvează, trimite și scrie-mi care dintre cele 5 te-a surprins cel mai mult.
Lucia Popa
Psiholog / Psihoterapeut sistemic de cuplu și familie / Autor cursuri online preocupată de parentingul conștient în cazul părinților de preadolescenți, adolescenți
luciapopa.ro

04/02/2026

Deseori, ca părinți, ne activăm emoțional când vedem că propriul copil suferă sau greșește. Instinctul ne spune să „reparăm” situația. Însă, pentru un preadolescent sau adolescent, sfatul tău necerut sună a critică.
De ce apare ruptura?
Atunci când un copil este în emoție, logica trece pe plan secund. Dacă noi venim cu soluții în loc de prezență, el se simte neauzit.
Ce poți face diferit de azi?
1️⃣ Prezență totală: Pune telefonul jos.
2️⃣ Ascultare activă: Fără să pregătești raspunsul prealabil în minte.
3️⃣ Validare: „Înțeleg că e greu”, în loc de „Nu e mare lucru”.
Relația cu copilul tău începe cu vindecarea copilului din tine – cel care, poate, la rândul lui, nu a fost ascultat.
🎥 Vezi video-ul complet pentru a învăța cm să treci de la „Nu mă ascultă” la „Putem vorbi despre orice”.
💾 Salvează această postare ca reminder pentru următoarea voastră discuție!

02/02/2026

Fundația nu îți dictează viitorul

Dragă părinte,
Poate te-ai întrebat uneori: „Dacă am crescut într-o familie în care se țipa, în care nu eram ascultat, în care emoțiile mele nu contau... sunt condamnat să repet aceleași tipare cu propriul meu copil?"

Lasă-mă să-ți spun ceva important: Fundația a fost deja turnată.
Da, este adevărat. Copilăria ta — experiențele cu părinții tăi, tiparele pe care le-ai absorbit, rănile pe care le porți — reprezintă fundația. Ea există. Nu o poți demola și turna alta.
Dar iată ce uităm adesea:
Fundația nu decide cm arată casa.

Ce poți schimba tu
Chiar dacă fundația este acolo, solidificată în trecutul tău, tu ești arhitectul care decide:
✅Câte ferestre să aibă casa (cât de multă lumină lași să intre în relația cu copilul tău)
✅Ce culori să folosești (tonul vocii tale, căldura privirii)
✅Cum arată ușa de intrare (cât de ușor poate veni copilul tău la tine)
✅Ce fel de spațiu creezi înăuntru (siguranță, deschidere, conexiune)

„Trecutul nu-l putem schimba, dar îl putem resemnifica."

Viziunea ta contează mai mult decât fundația.
Ceea ce decide în cele din urmă cm arată „casa" relației tale cu adolescentul nu este ce ai primit tu ca copil. Este ce alegi tu să construiești acum.
Poți avea o fundație rigidă, fixă și totuși să ridici o casă plină de căldură.
Poți purta răni din copilărie și totuși să oferi copilului tău ceea ce ție ți-a lipsit.

Nu încerca să-l faci să fie ca tine. Fii tu cine ai fi vrut să fie părinții tăi pentru tine.

Schimbarea începe cu tine. Nu cu adolescentul. Nu cu trecutul. Cu alegerea ta de astăzi de a construi altfel.

Fundația e acolo. Dar creionul e în mâna ta.
Ce fel de casă alegi să construiești?
Scrie-mi în comentarii.

Cu drag,
Lucia Popa
Psiholog | Psihoterapeut sistemic de cuplu și familie
luciapopa.ro

Lucia Popa

03/03/2026

27/02/2026

23/02/2026

20/02/2026

17/02/2026

16/02/2026

13/02/2026

12/02/2026

09/02/2026

04/02/2026

02/02/2026

Address

Website

Alerts

Shortcuts

Share

Category