18/02/2025
”Atunci când râzi nu gândești. Doar ești.
Am fost fascinată încă de când mi-a povestit Florența pentru prima dată despre atelierele de râs. Nu eram încă pregătită pentru asta atunci, însă intenția a fost setată.
Am mers cu mari emoții când a venit vremea. Cum să râd fără motiv? Mi-era atât de frică de penibil!
Am râs. Am râs o oră întreagă fără motiv. Am râs cu lacrimi și dureri de burtă. Am râs fără motiv. Singurele momente în care m-am simțit penibil erau alea în care mintea prelua controlul. Cele în care începeam să mă judec. A fost atât de evident în acele momente cm mă deconectez de corp și implicit de râs. Cum îl blochez și nu-i dau voie să se manifeste. Foarte repede conștientizam și mă întorceam în aici și acum. În secunda următoare râsul revenea. A fost absolut fascinant.
Sigur că a ajutat prima parte a atelierului în care Florența și Marc ne-au explicat, cu foarte multă căldură și profesionalism, filozofia din spatele acestui atelier, dar și a LTS Romania. Am fost absolut uimită să aflu ceva care are atât de mult sens: atunci când râzi nu gândești. V-ați gândit vreodată la asta? Sau la faptul că suntem îndemnați de mici să luăm lucrurile cât mai în serios? Și ajungem să tragem concluzia că dacă râdem prea mult înseamnă că nu ne mai pasă de suferința din lume, că nu o mai vedem, că nu suntem empatici sau că nu putem fi alături de cei în suferință. Iar asta e o mare prostie. Una e să fii serios și alta e să fii sincer, ne-a spus Marc. Iar râsul nu-ți ia sinceritatea, empatia, grija față de oameni.
Râsul este o reacție primară. ne naștem cu el, e în noi și e foarte la îndemână. Este un mijloc de transcendere a ego-ului, o formă de meditație, un moment în care mintea se oprește, iar ființa experimentează pura prezență.
Osho spune că râsul autentic este sacru deoarece este lipsit de gândire și judecată. Unde mai pui că activează și circuitele plăcerii, iar creierul eliberează endorfine, dopamină și oxitocină, astfel fiind un mijloc extraordinar de conectare și consolidare a relațiilor. De care avem nevoie ca de aer.
Ce mi-am luat din acest atelier? Pe lângă aceste informații și conștientizări, simt că râd autentic cu mult mai multă ușurință. Uneori fără motiv evident. Pentru că mi-e mult mai la îndemână. Și nu mă mai judec pentru asta. Nici nu mai caut motive extraordinare pentru a râde și nici nu mai aștept zilele alea perfecte în care totul merge brici, iar hormonii sunt în perfect echilibru și planetele aliniate. Dacă până acum îmi era plânsul foarte la îndemână, acum simt că și râsul e. Și e mare realizare asta. Pentru că serioși, triști, anxioși, nemulțumiți suntem cu ușurință. Ne ajută și fiziologia, dar și mediul în care am crescut și trăim. Conectarea cu bucuria din noi, însă, dar și sentimentul că merităm să o trăim, asta necesită multă muncă interioară.
Mulțumesc, Florența și Marc, faceți o treabă extraordinară și sper ca tot mai mulți oameni să vină la atelierele voastre!
PS. Poză făcută de Daniela care ne face să râdem în hohote și apoi ne întreabă, serioasă, când mai facem și noi ceva fun. Acasă la Oana, unde se râde cu ușurință pentru că așa e ea, easy to love and laugh with.” - Alexandra Vasu, participant atelier de râs
Mulțumim mult 🙏!