11/12/2025
Ieri am avut o sesiune care m-a mișcat profund.
Clienta mea venise cu o întrebare simplă: „De ce, oricât aș munci, parcă nu reușesc să am bani? Parcă îi alung.”
Am început să explorăm împreună, ușor-ușor, și am ajuns în copilărie, în poveștile familiei.
Mi-a povestit despre bunici: oameni care au muncit o viață întreagă din greu, doar ca să aibă pâine pe masă. Zile întregi la câmp, la fabrică, în vremuri în care un salariu abia ajungea pentru strictul necesar. Pentru ei, banii erau ceva rar, ceva pentru care plăteai cu sănătatea și cu anii din viață.
Apoi părinții ei… ei au preluat același tipar și au adăugat un strat și mai greu: „Banii sunt ochii dracului”. „Nu e bine să-ți placă banii.” „Cine are bani mulți, sigur a făcut ceva rău ca să-i aibă.” „Mai bine sărăcie curată decât bogăție murdară.”
Și ea, copil fiind, a auzit toate astea zi de zi. Le-a crezut. Le-a băgat în suflet.
Așa că, fără să-și dea seama, a crescut cu convingerea că:
👉Dacă vrei bani mulți, ești egoist.
👉Dacă ai bani, riști să devii o persoană rea.
👉E mai sigur să rămâi în lipsă – măcar ești „om bun”.
Iar subconștientul ei a ascultat perfect: a blocat fluxul. A sabotat oportunitățile. A ținut-o în același tipar al neamului
Când am scos la lumină toate astea, a început să plângă. Nu de tristețe – ci de eliberare. Pentru că în sfârșite a înțeles: nu e vina ei. Nu e lene, nu e ghinion. E doar o poveste moștenită, pe care acum o poate rescrie.
I-am spus: „Banii nu sunt buni sau răi. Sunt energie. Sunt instrument. Tu poți să-i primești cu inimă curată, să-i folosești pentru bine, pentru tine, pentru cei dragi – și să rămâi exact aceeași persoană bună și valoroasă care ești.”
Iar ea a zâmbit. Primul zâmbet adevărat de la începutul sesiunii.
Astăzi simt că am 🙏ajutat pe cineva să rupă un lanț vechi de generații.
Și asta e magia meseriei asteia: nu dăm sfaturi – doar aprindem🫶 lumina acolo unde a fost întuneric de prea mult timp.