LifeExpress

01/12/2025

La mulți ani, România! La mulți ani, Români!

24/11/2025

Săptămâna trecută a fost despre conștientizare, educație, creativitate și felul în care tehnologia ne schimbă direcția ca societate.
Despre ce putem face — ca indivizi și ca sistem educațional — pentru a rămâne lucizi într-o lume accelerată și digitalizată.

Am participat cu multă bucurie la Conferința Internațională a Universității Titu Maiorescu, în calitate de autor al unei lucrări științifice, alături de profesori, cercetători și specialiști din domenii diverse.

Lucrarea mea a deschis o discuție despre evoluția conștiinței în contextul dezvoltării tehnologice, despre relația individ–societate și despre responsabilitatea fiecăruia dintre noi în această co-evoluție.

A fost o experiență care m-a motivat și mai mult să continui să vorbesc despre aceste teme și să duc mesajul mai departe — în educație, în comunități și în mediul profesional.

22/11/2025

Postul Crăciunului - o resetare pentru trup, minte și inimă

Acum aproximativ zece ani, am ținut, ca de obicei, postul Crăciunului integral.
Pe măsură ce se apropia sărbătoarea și, deci, încheierea postului, m-am surprins gândindu-mă:
„Oh, și acum trebuie să încep din nou să mănânc carne.”

În clipa aceea, m-am trezit la realitate.
Mi-am spus: „Nu. Faptul că postul se încheie nu înseamnă că ești obligata să mănânci din nou carne.
Ești libera întotdeauna să alegi ceea ce vrei.”

A urmat o perioadă de trei luni cu o alimentație 100% vegetală.
Apoi șase luni. Apoi un an.
Și, fără să-mi dau seama, s-au transformat în cinci ani.

Cinci ani în care transformările asupra corpului meu, dar mai ales asupra minții mele și a felului meu de a fi, au fost extraordinare.
Nu am renunțat la niciuna dintre activitățile care îmi plăceau - dimpotrivă, am continuat și am performat în toate: în alergare, în tenisul de câmp, la serviciu, în învățare, în tot ce făceam.

Ceea ce s-a schimbat însă a fost mentalitatea.
Viteza interioară.
Claritatea.
Și, mai ales, respectul - față de mine și față de ceilalți.

În ultimii trei ani am adăugat din nou în alimentație peștele și ouăle, dintr-un motiv foarte simplu: mi-a fost poftă de ele.
Intenția mea de a mânca doar legume nu a fost niciodată o restricție, ci o ascultare profundă a nevoilor corpului meu.
Iar motivul pentru care am adăugat acum proteina animală este exact același: nu pentru că „a trebuit”, ci pentru că am simțit pofta.

Corpul nu a cerut nevoia, ci bucuria gustului.
Și e important să facem diferența între ele.

Dar haideți să vedem mai atent: ce înseamnă, de fapt, să ții post?
Și care sunt beneficiile reale ale acestei perioade asupra corpului, minții și sufletului?

🌿 Postul – o pauză metabolică necesară

Postul nu este doar o tradiție religioasă.
Este o formă de recalibrare metabolică - o perioadă în care corpul se oprește din consumul continuu și își activează mecanismele naturale de curățare și regenerare.

Reducerea aportului alimentar încetinește procesele metabolice, iar această încetinire este, paradoxal, vindecătoare.
Organismul începe să-și repare țesuturile, să recicleze celule îmbătrânite și să repornească circuitele care în mod normal sunt blocate de exces.

⚗️ Ce se întâmplă în interiorul corpului

1. Ficatul – laboratorul curățării

Ficatul este organul central al detoxifierii.
Când nu mai este nevoit să proceseze carne, zahăr și alimente grele, el își redirecționează energia către regenerare.

În lipsa alimentelor procesate, crește producția de glutation, antioxidantul principal care neutralizează toxinele.

Enzimele hepatice se echilibrează (ALT, AST, GGT), iar țesutul hepatic se „curăță” treptat de depozite de grăsime.

După 24–36 de ore de reducere alimentară, ficatul începe să folosească grăsimea corporală pentru energie, eliberând corpi cetonici care oferă creierului un combustibil curat și stabil.

🩸 Rezultatul: sângele devine mai curat, inflamația generală scade, iar ficatul „respiră”.

2. Inima - motorul care se liniștește

Reducerea colesterolului și a trigliceridelor este una dintre primele reacții pozitive.

Postul crește producția de oxid nitric, substanță care dilată vasele de sânge și îmbunătățește circulația.

Tensiunea arterială tinde să scadă ușor, iar pulsul devine mai stabil.

Inima, eliberată de stresul constant al digestiei grele, se relaxează.

🫀 Rezultatul: flux sanguin mai bun, oxigenare eficientă, o senzație de ușurință și vitalitate.

3. Creierul – claritate și regenerare

Când scade aportul de glucoză, creierul începe să folosească cetone drept sursă de energie.
Acestea ard mai „curat” decât zahărul și reduc inflamația cerebrală.

Nivelul de BDNF (Brain-Derived Neurotrophic Factor) crește - o proteină care stimulează regenerarea neuronală și susține memoria și concentrarea.

Se activează autofagia neuronală: celulele creierului curăță structurile vechi și le înlocuiesc cu unele noi.

Pe plan psihologic, scade cortizolul (hormonul stresului) și crește serotonina.

🧠 Rezultatul: claritate mentală, echilibru emoțional, reziliență la stres.

💚 Corpul încetinește, sufletul respiră

Încetinirea digestiei înseamnă încetinirea minții.
Trecerea de la carne, zahăr și cafea la hrană vegetală nu aduce doar beneficii fiziologice, ci și o liniște perceptibilă în tot sistemul nervos.

Ritmul interior devine mai blând.
Apare spațiu pentru reflecție, pentru observarea propriilor emoții și reacții.
Mulți oameni simt în post o ușurare emoțională - nu pentru că scapă de ceva, ci pentru că își dau voie să se audă.

Postul nu este o pedeapsă și nici o regulă.
Este o pauză metabolică și spirituală în care corpul își amintește ritmul natural, iar mintea învață să asculte.

E un timp în care ficatul se curăță, inima se calmează, creierul se luminează și sufletul capătă spațiu.
O perioadă în care ne reîntoarcem la simplitate și la esențial - fără a renunța la viață, ci dimpotrivă, pentru a o trăi mai conștient.

13/11/2025

Nu vreau sub nicio formă să iau reflectorul de pe sistemul medical.
Ceea ce vreau este să măresc reflectorul și să-l pun cam peste tot si peste noi toti.
Pentru ca acolo este imaginea de ansamblu.

Si mai ales pe ce avem oare de invatat si de facut? Sa ne punem macar niste intrebari.

Pentru că mor ingineri, mor profesori, mor oameni din toate profesiile.
Ne mor prieteni, ne mor semeni, ne mor oameni.

Sunt curioasa cati dintre noi avem asa liste de cunoscuti .. măcar la o persoană din jurul tău despre care ai auzit că este în burnout, că a făcut infarct, AVC, depresie, că are tendințe suicidale, că poate a început să consume prea mult alcool sau că a făcut o maladie grea după o răceală aparent banală. Sau cine știe, poate că a făcut un accident rutier pe fond de oboseală.

Și da, am auzit și eu că sunt excepții. Și că nu toți mor. Așa este.
Dar zic și eu: la cei care nu mor, uita-te în urmă și vezi ce copii lasă. Ce oameni lasă. Ce societate lasa in care vor fi si copiii tai.

Si sunt curioasă: cu toate sursele de informații pe care le avem astăzi, oare știm să recunoaștem semnele unei probleme grave în noi sau într-un semen de-al nostru?
Si oare stim ce sa facem cand vedem un astfel de semn? Ce sa spunem? Ca sa nu ignoram din nestiinta? Hai sa aflam, hai sa invatam.

Cred ca in spatele acestor tragedii umane ce se extind este de fapt o disfunctie sociala a individului ce duce la o tragedie sociala.
De ce disfunctie sociala ? pai individul face parte din societate.
Individul, ca parte din societate, face parte in primul rand din cel putin o comunitate. Aceea a familiei, sau cea de prieteni de exemplu. Si fata de acestia in primul rand (apoi se extinde) fiecare individ lasa o amprenta sociala. Si are responsabilitati ca parte a societatii. Si nu, nu vreau sa zic ca trebuie sa ne pese de tot ce zic cei din jur. Zic ca ceea ce fiecare din noi face trebuie sa fie constientizat, iar impactul in jur trebuie sa fie pozitiv, inclusiv pe termen lung, cu vocatie si pasiune reala, nu ambalate in statui imorale.

Mi se pare mie sau ne lipseste moralitatea comuna si constiinta colectiva? cele care nu au natie, nu au o profesie anume, nici culoare a sangelui si nici politica.

1. Mi-aș dori enorm să reînviem comunicarea și omenia.
Mi-aș dori enorm ca fiecare persoană să aibă o familie si prieteni așa cm am eu - acea familie extinsă pe care mi-am ales-o, în al cărei pat și pe a cărei pernă am putut dormi în zilele când perna mea era pe toate partile prea plina de gânduri negre.
Prieteni care au știut să se uite în ochii mei când îmi pierdusem strălucirea din ei și sensul existenței, și să imi dea franturi din imaginea mea dinainte, sa mă încurajeze cu lucruri mici, ca să nu mă copleșească.
Care m-au ținut de mână și mi-au adus o plasă cu mâncare atunci când nu am putut să mi-o fac.
Dar înainte să se întâmple toate astea, la baza acestor prietenii sta comunicărea si faptul că știu că am pe cine să sun și că mă aștept să fiu sunată. Si asta este ceva ce se construieste, cu daruire.

2. Mi-aș dori mult să nu mai dăm vina doar pe factori externi, pe o societate puternic digitalizată, tehnologizată și pe un ritm infernal al vieții.
Aici putem sa ne intrebam: eu ce am făcut astăzi ca să încetinesc? ca să am timp să respir, sa observ, sa spun o vorba buna, sa ofer un zambet, sau chiar o mana de ajutor.

3. Haideți să scoatem din categoria tabu întrebarea „Tu cm ești azi?”
și mai ales afirmația „Nu sunt bine”, „Nu știu ce e cu mine”.
Hai să stăm de vorbă! “la o gură de vorbă” cm spune graiul dulce moldovenesc

Haideți să scoatem din zona de tabu omenia, compasiunea, vulnerabilitatea.
Să le aducem în față - mai în față decât perfecționismul, ignoranța și profesionalismul.

Ne dorim cu toții schimbare în societate, iar această schimbare poate să înceapă chiar de la tine. Și chiar azi.
Cu pași mici, care, întinși, vor fi o punte către ceea ce ne așternem pentru mâine.

01/11/2025

Scariest wish:

I wish your eyes are open to read and observe, yourself and others,
Hope your nose stays high only to be a guiding star in dark nights, for you and others,
Wish your mouth speak your truth with love, compassion and beautiful sounds, towards you and others.

24/09/2025

Asta seara am primit un compliment ..nu il asteptam deloc, nici nu știam cât de frumos ar suna sa aud asa ceva, venit de la persoana care este considerata "cel mai mare judecator al fiecărui parinte", copilul.

Fiica mea îmi spune asta seara "Îmi place sa te enervez".
Zic calm, un pic amuzata și conștientă ca toți copiii împing limite pentru a învăța comportamente, reactii noi de la noi:
"Ok, de ce?"
Si imi raspunde curioasa, intrigata, admirativ, amuzata cumva:
"Pentru ca îmi place tare cm faci, reacția ta când te enervezi"

Nu este de mirare ca plimbarea noastră de astă seară s-a încheiat cu ea enervându-mă, iar eu manifestând dezaprobul asa, ferm si cald, ea exclamand, admirariv: "uite, uite, vezi? vezi cm faci?"

Fiica mea nu îmi este judecator, deloc. Îmi este și a fost mereu călăuzitor.

Si ma gandesc cât drum a fost. Cât drum de la frica mea de agresivitate de orice fel, de la vina, judecată si către altii si către mine, câtă furie înabusită, câtă dorinta de a lovi, de a parasi, de a abandona și de a fugi.

Si câtă credință in mine, în iubire și în frumos. Și cât "nu știu cum" am înfruntat și câte am inventat până să îmi permit să mă arat, să mă găsesc.

Putini sunt cei care știu că port numele celor doua bunici ale mele:
Ecaterina, din partea tatălui, vorbitoare de limba rusa. Numele înseamnă "protectoarea celor care învață".
Irina (Irene), din partea mamei, vorbitoare de limba maghiară. Numele înseamnă "pace".

Două femei din două lumi atât de diferite, al caror nume il port cu recunoștință și în fiecare mă regăsesc, cu pace și cu protecție pentru călătoria fiecăruia de a învăța.
Si am noroc și de a avea doi părinți medici de copii (neonatologie si pediatrie). Acele necuvântătoare față de care avem cea mai mare responsabilitate. Și la sufletul cărora nu ajungi fără compasiune, blandete, fermitate, stapanire de sine.

Stiu că se vorbește mult de traume transgenerationale, traume din familie, din copilărie. Asa este. Sunt, multe , negre, urate. Și trebuie vorbite.
Dar nu uitati sa vorbiți și ca, orice om care a trait și a trecut printr-o trauma, transmite în sange și înțelepciunea și puterea de a depăși obstacolele vieții.

Sângele alor mei, puterea lor, iubirea lor, frumosul lor, îmi curge in vene.
Iar în mâinile mele stă și măiestria lor.

Mama Maiei Morgenstern ii spunea Maiei : "Si cand ți-o fi dor de mine, pupa-ți mâna."

20/09/2025

Mesajul zilei
"Dacă mori înainte de a muri,
Nu vei muri când o să mori".

Îmi place ca zilnic să pot să dau sau să am un mesaj al zilei. In fiecare zi se poate găsi ceva ca inspirație din conștiința proprie, din interacțiunea cu oamenii din jur, oameni alesi cu grijă, sau din cărți.

Astăzi, am venit la Asia Fest; sunt aici al treilea an la rând. Și m am oprit la standul Editurii Herald, pur și simplu pentru că de la prima carte care mi a picat în mână am descoperit acest mesaj profund.
Observând cărțile expuse, m-am plimbat parcă prin biblioteca minții și vieții mele, incepând cu preadolescența și adolescența, când Lao Zu și daoismul au fost cărțile mele de căpătâi, continuând anii următori, până nu demult, cu cunoașterea istoriei religiilor a substraturilor ideilor religioase și esența a ceea ce se încearcă astăzi să fie transmis în biserici, continuând până la colecția istoriei civilizațiilor și a artelor și cunoștințelor care ne sunt transmise prin cunoașterea acestora .
Am ajuns să cred că aceste civilizații vechi sunt în fiecare din noi; după mixul de naționalități, de oameni, nu cred că mai este vreo așa zisa "rasă pură" și cred că este de datoria fiecăruia să își cunoască toate rădăcinile și să cunoască toate civilizațiile, cu toată înțelepciunea care este dată de fiecare.
Felul în care mergem înainte este profund legat de ceea ce s-a întâmplat în urmă, de la începutul civilizațiilor umane și a spiritualității si iubirii pure.
Si este impardonabil să nu ne cunoaștem acest trecut, mai ales că a îl cunoaște este însuși combustibilul înțelept pentru a merge către un viitor frumos și conștient.
Îndrăzniti să muriti câte puțin in fiecare zi. Și nu mă refer la a muri fizic, mă refer la a omorî puțin câte puțin în fiecare zi orice credință, orice constrângere socială, orice blocaj care vă împiedică de la a cunoaște, de la a înțelege, de la a fi deschiși către a vedea și alte perspective, de la a ajunge la esența lucrurilor și a gusta nectarul cunoașterii.

02/08/2025

Am citit în această dimineață acest mesaj.
Las si linkul articolului.
Un mesaj frumos, succint, puternic, pentru fiecare copila.
As adauga aici ca nimeni nu are voie sa iti detina, controleze, foloseasca lumina.

https://www.linkedin.com/posts/gelu-duminica-025853b_am-scris-textul-%C4%83sta-%C3%AEn-15-minute-far%C4%83-s%C4%83-activity-7357283861950513152-KpJc?utm_source=social_share_send&utm_medium=android_app&rcm=ACoAAAGqaEQB2FGL4aeGkYsrrZn2kKBaCFgmZ7E&utm_campaign=copy_link

As vrea sa realizam cu toții, bărbați și femei deopotriva, care este importanta barbatilor în viata femeilor, fetelor din preajma lor.

05/07/2025

Tu ce pălării porți ?
Ce oferi?
Cum te încarci?

În general, port o multitudine de pălării. De la white collars, haine lejere, sport, sau sort de bucătărie.
Alese toate. Consimtite toate. Parte din mine toate.

Iar după perioade, mai lungi, mai scurte, în care ofer în fiecare rol pe care mi-l asum:
- in coaching de cariera, unde lucram la CV, la modalitatea de prezentare, la identificarea rolurilor, intelegerea si asumarea lor
- in ședințele de terapie, unde durerea traumelor o intampin cu compasiune, rabdare si spatiu
- in traininguri, unde predarea catre un grup cere ascutirea simturilor cat pentru 25 :)
- in consultanta de produse in IT, unde excelenta este adusa de atenție, organizare, cunoasterea pietei si respectarea modului de lucru, interactiunea cu oamenii, selecția de oameni noi, respectarea termenelor
- in voluntariat, unde îmbin skillurile organizatorice cu blandetea si prietenia necesară
(de cele de acasă nu zic nimic, pentru ca este vacanta 😊)

Simt nevoia de timp, il numesc eu "pentru mine", sa diger un pic tot ce primesc inapoi și sa ma incarc. Sa las toate palariile jos, cu tot farmecul și greutatea lor, si sa îmi indrept coloana, sa o consolidez.

Azi îmi iau timp sa fiu recunoscătoare pentru
- fiecare zambet adus de un CV ce poarta pe buzele candidatului o poveste cu care se identifica si rezoneaza si pentru care își gaseste vocea
- fiecare poveste si suspin auzit, inspirat si expirat impreuna, pentru ultima data, spre un viitor mai bun, de om liber
- fiecare "nu se vede ce prezentați " 🤦🏻‍♀️care îmi aminteste sa respir, sa vin in prezent, sa incetinesc, să îmi amintesc ca nu conteaza doar sa emit bine, ci sa ma și asigur ca ajunge la destinație cm trebuie si ca oamenii conteaza pe mine
- fiecare intrebare ce îmi este adresata cu teama, care îmi amintește de unde am plecat si eu, parca nu de mult. Si ca tot ce trebuie sa fac este sa fiu prezenta si sa inspir încredere.

Nu in ultimul rand, recunoscatoare mie ca îmi ofer acest timp mie.
Si ca îmi ofer timp sa citesc si sa am eu grija de mine.

Tu cm te încarci?

31/05/2025

27/03/2025

Grateful for the environment we’ve created together, where learning is a joyful adventure and self-discovery thrives. 🌱 I’m so proud of the amazing person my daughter is becoming.

Niciodată nu mi-am dorit altceva pentru fiica mea decât să iubească învățarea, să învețe cu bucurie, cu plăcere.
Pentru ca învățarea este la baza fluxul vietii, iar pentru a putea trai viata în mod conștient, trebuie să o lași să curgă prin tine.
Așa cm obișnuiam să spun, mi-aș dori ca singurele dureri pe care să le cunoască să fie cele din coate și sezut, date de poziția în care învață.

Și deși uneori procesul de învățare e dificil pentru ea, mai ales într-un sistem școlar care ucide creativitatea și autenticitatea, o văd în astfel de momente, când își creează propriul spațiu — un spațiu care vorbește atât de clar despre ceea ce știe.
Știe care îi este locul, știe cât valorează și face lucruri importante pentru ea. Se apreciază pe sine și timpul ei, împreună cu informațiile pe care le adună.

Privesc această fotografie și observ cu câtă grijă a ales culorile, ceaiul, felul în care sunt așezate cărțile, libertatea poziției și a hainelor ei.

Nu pot decât să fiu recunoscătoare și să admir ceea ce a devenit.
Iar pentru mine ca părinte, nu pot decât să fiu profund recunoscătoare și bucuroasă că am reușit să-i ofer un mediu în care să se poată dezvolta în acest fel.

I never wanted anything else for my daughter but to love to learn, to happy, joyfully learn.
As learning is the flow of life and in order to consciously live life you have to let life flow through you.
As I used to say, I would like her only pain to be the one from her elbows and her bottom, given by the position in which she learns.
And although at times learning is a hard process for her, especially in the system of the school where creativity and authenticity is killed, I can see her in this kind of moments, where she creates a space for her own that talks so loud about what she knows.
She knows her place, she knows her worth, and she does things important for her. She appreciates herself and her time along with the information that she gathers.
I'm looking at this picture how carefully she has chosen colors, the tea, the way the books are being placed, the freedom of her position and of her clothes.
I can't be but grateful and admire who she became.
And for me as a parent, I can't be but grateful and happy that I managed to foster such an environment for her.

23/03/2025

Making AI world a better place

Are you using AI? how are you using it?

I've asked this question to several friends and mentors I look up to.
Because I realized I cannot be but myself in the AI interaction. I do say "please", "thank you", express gratitude, enthusiasm, and am playful. So I am personalizing it, but in a certain healthy way.
And I do set boundaries. And I don't let it sleep away with offering me else than I requested, nor taking the discussion in another direction, whatsoever.
And I do that since anything else would be just an exercise for me not to be.. me.

Today, I got into this thin line, which really triggered me. So I reacted, although I hesitated (since it is only AI, right? Or maybe not..)

Would you have reacted?
I'd love to hear your answers