17/12/2025
Anul acesta am ajuns, în sfârșit, la târgul de Crăciun al școlii unde învață fetele noastre. O fotografie simplă, dar pentru mine e mai mult decât atât. E dovada unui lucru pe care mult timp nu am reușit să îl fac: să fiu prezent.
Ani la rând, în perioada asta eram mai degrabă pe drumuri, plecat prin țară ca expert medico-legal privat, răspunzând unor solicitări care nu suportau amânare. Era muncă importantă, necesară, dar care venea cu un cost tăcut — absența de lângă cei mai importanți oameni din viața mea. Târgurile treceau, iar eu le vedeam doar din povești și fotografii.
În ultimul timp, am început să simt tot mai clar că am nevoie de alt ritm. Unul care să îmi permită să fiu un medic mai atent, un om mai așezat și un tată cu adevărat acolo, nu doar „în gând”. De aceea, lucrul exclusiv în privat a început să îmi placă din ce în ce mai mult, îmi oferă timpul și spațiul necesar pentru relația cu pacientul, dar și pentru viața mea. Pentru cei care au nevoie de sprijin psihiatric, vă aștept la consulturi prin telemedicină, cu aceeași seriozitate, dar fără grabă, de oriunde ați fi.
Privind fotografia asta, mă gândesc și la Alina. La munca ei, la seriozitatea și echilibrul cu care își face profesia. De șase luni așteaptă autorizațiile de la Colegiul Psihologilor pentru intervențiile psihologice și nu pentru că nu și-ar fi depus la timp documente, ci pentru că pur și simplu acolo lucrurile se întâmplă pe slow motion. Șase luni de tăcere, într-un sistem care uită uneori că, dincolo de hârtii, sunt oameni care ar avea nevoie de ajutor acum, nu „mai târziu”. E greu să nu simți frustrare, dar aleg să rămân cu ce contează: că știu cine este ea și ce poate oferi.
Postarea aceasta nu e despre reclamă. E despre alegeri. Despre momentul în care îți dai seama că succesul nu înseamnă doar să fii solicitat, ci și să poți spune „sunt aici” celor de lângă tine.
Crăciunul are darul de a ne aminti că prezența e, uneori, cel mai important lucru pe care îl putem oferi.
Cu stimă,
Dr. Cristian Paparău