Alina-Elena Orel - Psihoterapie Online

19/11/2025

Toată lumea are un critic interior, mai vocal sau mai silențios. De multe ori, apare ca un ecou al fricilor noastre, al perfecționismului, al comparațiilor. Această voce nici măcar nu este a noastră în esență; ea provine din mesaje și modele pe care le-am internalizat de-a lungul timpului, fără să conștientizăm când sau cm le-am preluat.

Problema nu e neapărat că acest critic există, ci că uneori îl lăsăm să vorbească prea tare, să ne definească sau să ne paralizeze.

Atunci când reușești să te împrietenești cu vocea auto-critică sau măcar să găsești o formă de coexistență cu ea – un mod de colaborare, de negociere, de acceptare – lucrurile încep să se așeze.

În loc să fie un obstacol, devine un fel de busolă: îți arată unde te doare, unde încă ai de lucrat, unde există vulnerabilități, unde se ascunde potențialul tău real.

Mulți oameni de succes au o voce auto-critică.

Taylor Swift își expune insecuritățile, tendința de a se judeca dur și sentimentul că nu e suficientă în melodia Anti-Hero.
Vocea auto-critică este externalizată. Această parte interioară capătă contur, este recunoscută, înțeleasă și, în cele din urmă, integrată. Atunci când o separi de tine și îi dai un chip sau o voce distinctă, nu te mai confunzi cu ea și nu te mai copleșește: poți dialoga cu ea, o poți tempera și chiar transforma într-un aliat.

Official music video for “Anti-Hero” by Taylor Swift from the album ‘Midnights’. Buy/Download/Stream ‘Midnights’: https://taylor.lnk.to/taylorswiftmidnights ...

18/11/2025

Sala de fitness / sport nu e tratament universal pentru anxietate și depresie. Recomandarea asta e peste tot — „Ai anxietate? Ești deprimat? Du-te la sală!”.

Da, mersul la sală ajută, chiar mult uneori, dar nu e terapia supremă.

Ce NU face mersul la sală:

✗ nu-ți restructurează, flexibilizează gândurile negative și criticile interioare;
✗ nu te învață să-ți gestionezi emoțiile;
✗ nu-ți schimbă felul în care comunici cu oamenii;
✗ nu vindecă traume sau amintiri dureroase.

De ce e periculoasă recomandarea asta?

- Minimizează suferința: „Dacă e atât de ușor de rezolvat, înseamnă că nici nu e o problemă reală”.
- Te poate face să te simți vinovat: „Dacă la mine nu funcționează, înseamnă că e ceva în neregulă cu mine”.
- Amână ajutorul adevărat: pierzi timp valoros în care ai putea primi tratament adecvat, nu sfaturi motivaționale aruncate la întâmplare.

Activitatea fizică e bună pentru sănătatea noastră fizică și psihică, dar nu e un medicament minune.

17/11/2025

Acțiunea separă visătorii de creatori. Transformarea unei idei bune în realitate cere efort și disciplină.

Acțiunea presupune:

- să începi chiar dacă nu e perfect;

- să treci peste îndoieli;

- să faci pași mici, dar constanți;

- să rămâi consecvent atunci când entuziasmul inițial scade.

Fără acțiune, ideile nu produc rezultate, nu schimbă vieți.

16/11/2025

"Multiple studii arată că indivizii narcisici și psihopați proiectează o imagine de încredere în sine și siguranță, chiar și în absența competenței reale. Narcisismul în mod special este perceput pozitiv în leadershipul politic până la un anumit prag – după care este sancționat ca aroganță. Narcisismul mai aduce deseori cu sine și carismă, iar psihopatia subclinică este caracterizată de un indicator critic denumit ”farmec superficial” (superficial charm) – și evident de abilitatea de a manipula emoțiile altora.

În politică, această imagine de „lider puternic” devine și mai importantă în perioade de instabilitate. Conform teoriei lui Jeff Greenberg (Terror Management Theory), oamenii caută lideri autoritari în fața anxietății existențiale – iar liderii cu profil Dark Triad oferă iluzia de control și protecție. Acești lideri pot genera un efect de halo: oamenii atribuie trăsături pozitive generale (inteligență, competență) doar pentru că liderul este carismatic și dominant. Apoi, avem o meta-analiză de peste 100 de studii semnată de Emily Grijalva (2013), care arată că narcisismul este asociat pozitiv cu aspirația spre leadership și percepția de competență, dar nu cu eficiența reală în poziția de conducere."

Nebunia și delirul prin care România trece – în aceste zile cu paroxism, dar aș putea spune că trece de vreo jumătate de an sau nouă luni, deja – nu este unică, în lumea internațională actuală. Oameni mai înțelepți ca mine au speculat privind motivele pentru care lumea a ajuns aco...

15/11/2025

Și despre curajul femeilor care vorbesc despre asta și raportează. Unii spun "de ce vorbesc de-abia acum, după 5/10/20 de ani?". Uitați-vă puțin în jur la cât de misogină este societatea noastră (atât bărbați, cât și femei), inclusiv la nivel de instituții, și gândiți-vă sau imaginați-vă cm era în trecut. Și asta e doar o explicație, mai sunt și aspecte legate de trauma prin care trec.

12/11/2025

Merită urmărit! Câteva informații interesante & utile din podcast:

Persoanele care au folosit ChatGPT au avut cea mai mică activitate cerebrală, creierul fiind cel mai puțin angajat, și au întâmpinat cele mai mari dificultăți în a-și aminti textul scris.

O viață ușoară, fără provocări constante, duce la îmbătrânirea mai rapidă a creierului. Avem nevoie de un efort constant al creierului pentru ca acesta să rămână în formă. Dacă nu folosești un lucru, îl pierzi (similar cu mușchii sau durerile de spate care apar din cauza sedentarismului).

Generația Z are cel mai scurt attention span din toate generațiile, în principal din cauza TikTok-ului, care "mănâncă creierul".

Tehnologia duce la externalizarea memoriei, a rezolvării de probleme, a tragerii de concluzii și a luării de decizii; totul este externalizat, totul e un click distanță.

În loc să ne facă mai relaxați, AI și tehnologia ne fac mai anxioși, deprimați sau frustrați. Pe termen lung, disfuncțiile cognitive și cele emoționale pot afecta capacitatea de a face față schimbărilor și de a ne pregăti pentru viitor.

Deși AI scrie textele rapid, este important să ne păstrăm capacitatea de a genera idei, de a scrie și de a gândi critic, chiar dacă pare fără sens la prima vedere (similar cu mersul la sală pentru a ridica greutăți care nu au un scop imediat).

Inteligența artificială ne schimbă viața și fără îndoială ne modelează și creierul.În acest episod, discutăm neurocercetătorul Dragoș Cîrneci, despre cm ne ...

11/11/2025

Transfer și Contratransfer în Psihoterapie❗Relația psihoterapeutică este asimetrică în ceea ce privește puterea. Clientul se află într-o poziție de vulnerabilitate profundă, dezvăluind cele mai intime gânduri, traume și dorințe unei persoane în care investește încredere totală. Terapeutul deține autoritate profesională, cunoștințe specializate și controlul asupra cadrului terapeutic. Această diferență de putere creează o responsabilitate etică majoră pentru terapeut.

Ce este 𝐓𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐞𝐫𝐮𝐥? Din perspectiva tradițională psihanalitică, transferul este un proces inconștient prin care pacientul deplasează asupra terapeutului sentimente, gânduri și mecanisme de apărare care au fost îndreptate inițial către figuri importante din copilărie.

Ce este 𝐂𝐨𝐧𝐭𝐫𝐚𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐞𝐫𝐮𝐥? Cuprinde reacțiile conștiente și inconștiente ale psihoterapeutului față de client în ansamblul său, precum și față de transferurile specifice ale acestuia. Un psihoterapeut cu un grad ridicat de conștiință de sine poate accepta și conține atât propriile reacții emoționale, cât și pe cele ale clientului.

Freud vedea transferul ca pe o „ediție nouă" a „nevrozei infantile" originale și considera acest fenomen crucial pentru succesul terapiei psihanalitice. În psihanaliza clasică, terapeutul funcționa ca un „ecran gol", menținând o atmosferă de neutralitate, abstinență și anonimat, oferind astfel un spațiu sigur pentru proiectarea conținuturilor inconștiente (Goldstein & Goldberg, 2004).

Merton Gill (1979, citat în Goldstein & Goldberg, 2004) a reinterpretat conceptul, subliniind că transferul poate include și răspunsurile naturale, spontane ale pacientului la situația prezentă, în care terapeutul este perceput în mod realist. Gill considera că transferul și contratransferul se co-creează în „aici și acum", iar prezentul ar trebui să fie centrul atenției, permițând amintirilor din trecut să vină natural (Goldstein & Goldberg, 2004).

În abordările 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐧𝐞, psihoterapeutul este perceput ca o persoană subiectivă și susceptibilă la eroare, la fel ca pacientul / clientul, iar autoritatea rigidă a terapeutului este diminuată. Perspectivele contemporane acordă mai multă importanță relației dintre client și psihoterapeut decât exclusiv dinamicii structurii intrapsihice a clientului.

𝐓𝐢𝐩𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐓𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐞𝐫 și 𝐂𝐨𝐧𝐭𝐫𝐚𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐞𝐫

Atât transferul, cât și contratransferul, pot fi clasificate în funcție de natura conținuturilor emoționale proiectate:

1. Transfer și Contratransfer 𝐏𝐨𝐳𝐢𝐭𝐢𝐯.

Transferul pozitiv implică proiectarea de sentimente de afecțiune, admirație, încredere și speranță asupra terapeutului. Clientul poate vedea terapeutul ca pe o figură idealizată, protectoare și iubitoare.

Contratransferul pozitiv apare când terapeutul dezvoltă sentimente de căldură, empatie excesivă sau dorința de a proteja clientul. Deși empatia este esențială, un contratransfer pozitiv necontrolat poate duce la pierderea obiectivității.

2. Transfer și Contratransfer 𝐍𝐞𝐠𝐚𝐭𝐢𝐯.

Transferul negativ se manifestă prin proiectarea de sentimente ostile, de furie, neîncredere, critică sau teamă asupra terapeutului. Clientul poate percepe terapeutul ca fiind critic, neglijent sau respingător, similar cu figuri negative din trecut.

Contratransferul negativ se manifestă prin sentimente de iritare, frustrare, plictiseală sau chiar aversiune față de client. Terapeutul poate proiecta propriile conflicte nerezolvate sau poate reacționa defensiv la comportamentul clientului.

3. Transfer și Contratransfer 𝐄𝐫𝐨𝐭𝐢𝐜.

Transferul erotic apare când clientul dezvoltă sentimente romantice sau de atracție sexuală față de terapeut. Acest tip de transfer poate fi deosebit de intens și poate crea confuzie pentru client, care poate interpreta aceste sentimente ca fiind reale.

Contratransferul erotic apare când terapeutul dezvoltă sentimente de atracție romantică sau sexuală față de client. Acest fenomen este considerat un semnal de alarmă major și necesită supervizare imediată.

𝐀𝐛𝐮𝐳𝐮𝐥 𝐏𝐬𝐢𝐡𝐨𝐭𝐞𝐫𝐚𝐩𝐞𝐮𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐚𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐂𝐥𝐢𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢

𝐓𝐢𝐩𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐀𝐛𝐮𝐳 𝐓𝐞𝐫𝐚𝐩𝐞𝐮𝐭𝐢𝐜 - exemple:

- Abuzul Sexual. Cea mai gravă încălcare etică. Exemplu: un terapeut profită de transferul erotic al unei cliente vulnerabile și inițiază o relație sexuală. Clienta, aflată într-o stare de dependență emoțională, nu poate consimți real din cauza dinamicii de putere.

- Abuzul Emoțional. Manipularea emoțională pentru a satisface nevoile terapeutului: crearea dependenței excesive, cultivarea adorației, izolarea de alte surse de sprijin. Exemplu: un terapeut cu nevoi narcisiste sugerează subtil că „nimeni nu o înțelege cm o înțelege el" și că alții ar putea „să îl judece". Clienta devine din ce în ce mai izolata și dependenta exclusiv de terapeut.

- Exploatarea Financiară. Prelungirea artificială a terapiei pentru profit, oferirea de servicii inutile, crearea dependenței financiare. Exemplu: un terapeut realizează că un client vulnerabil provine dintr-o familie bogată și începe să sugereze ședințe suplimentare „urgente" și prelungește deliberat tratamentul, creând false alarme despre „regresul" clientului.

Semnale de Alarmă pentru Clienți

•Psihoterapeutul împărtășește detalii excesive despre viața sa personală.
•Psihoterapeutul sugerează întâlniri în afara cabinetului fără justificare terapeutică.
•Psihoterapeutul face complimente cu conotație sexuală sau romantică.
•Psihoterapeutul încurajează secretomania: „Asta e între noi, nu spune nimănui".
•Psihoterapeutul devine defensiv sau furios când este chestionat.
•Psihoterapeutul vă descurajează să căutați o a doua opinie.
•Psihoterapeutul depășește constant granițele stabilite (timp, bani, fizice).

Consecințe și Protecție

Abuzul terapeutic poate cauza re/traumatizare, pierderea încrederii în profesioniști, rușine, autoculpabilizare, deteriorarea sănătății mintale.

Dacă suspectați abuz, întrerupeți imediat relația, documentați incidentele, depuneți plângere la colegiul profesional, căutați sprijin de la un alt terapeut specializat.

❗ Este esențial de înțeles că abuzul nu este niciodată vina clientului. Responsabilitatea de a menține granițele etice aparține întotdeauna psihoterapeutului.❗
........................................................................................................................................
Citare:
Goldstein, W. N. & Goldberg, S. T. (2004). Part II: The Transference in Psychotherapy. În W. N. Goldstein & S. T. Goldberg (Eds.), Using the transference in psychotherapy (pp. 35-69).

Imagine: serialul In Treatment.

11/11/2025

Despre formarea și rolul profesioniștilor din domeniul psihologiei - cu linkuri care susțin sau explică afirmațiile în comentarii.

Poate am luat-o eu prea personal și mi s-a părut că Dl. Dr. Cristian Andrei a denigrat psihologii și psihoterapeuții în live-ul de aseară.

Este important să se clarifice faptul că atât consilierii psihologici, cât și psihologii clinicieni și psihoterapeuții urmează, de regulă, o facultate de psihologie sau ceva asociat, urmată de un masterat de specialitate sau o formare profesională acreditată.

În cadrul pregătirii, acești profesioniști sunt instruiți să recomande clienților consultul medical atunci când se impune - mai întâi la medicul de familie, care poate îndruma către un specialist, sau, în cazurile adecvate, direct la medicul psihiatru.

De asemenea, se studiază discipline precum neuropsihologia și psihosomatica, tocmai pentru a înțelege delimitările dintre competențele psihologice și cele medicale.

Avem nevoie și de psihologi, și de psihoterapeuți, și de psihiatri. Nu e o competiție despre cine e „cel mai tare din parcare” - fiecare are locul lui și contribuie la același scop: sănătatea mintală.

Reducerea psihologiei la o „speculație” sau la o activitate lipsită de fundament științific nu reflectă realitatea actuală a domeniului. Numeroase cercetări internaționale demonstrează eficiența intervențiilor psihologice și importanța lor în menținerea și îmbunătățirea sănătății mintale. Este greu de susținut ideea că întreaga comunitate științifică globală s-ar înșela în această privință.

La fel ca în orice știință, există dezbateri și limite - inclusiv în privința eficienței tratamentelor medicamentoase sau a diverselor forme de psihoterapie. Aceasta nu reprezintă o slăbiciune, ci un semn al evoluției și al rigurozității cercetării științifice. În opoziție, pseudostiințele evită tocmai recunoașterea limitelor și a criticilor.

De asemenea, nu doar terapia cognitiv-comportamentală (CBT) are efecte demonstrate asupra tulburărilor psihice. Cele mai recente meta-analize arată că și alte orientări terapeutice pot fi eficiente, în funcție de tipul de problemă și de caracteristicile individuale ale clientului.

În ceea ce privește practica psihoterapiei, acreditarea reprezintă un cadru legal obligatoriu, nu o chestiune de opinie. Orice profesionist care dorește să exercite psihoterapia în România trebuie să urmeze formarea și să obțină acreditarea corespunzătoare, conform legislației în vigoare.

Ca în orice domeniu, pot exista diferențe de competență sau implicare între practicieni, dar acest lucru nu justifică generalizări negative la adresa întregii profesii. Există numeroși psihologi dedicați, bine pregătiți, care se formează continuu și oferă sprijin real persoanelor cu care lucrează.

Concluzia este că discuțiile despre psihologie și sănătate mintală ar trebui purtate pe baze documentate, cu respect pentru diversitatea profesiilor implicate și cu înțelegerea faptului că psihologia, asemenea medicinei, este o știință aflată într-o continuă dezvoltare.

04/11/2025

Ce se întâmplă în ședințele de psihoterapie?

03/11/2025

Cum te ajută un psihoterapeut? O serie de metafore care reflectă metodele și tehnicile psihoterapeutice, atitudinile terapeutului, precum și colaborarea dintre client și psihoterapeut.