08/11/2025
Ceva despre mine, azi. Bună dimineața, cam târziu, la cafelooță! Mereu am zis că, pentru o relatie sănătoasă, comportamentele adecvate sunt ca apa si sapunul pentru igiena personală. Indiferent de natura relației. Voi ce credeți despre asta?
Relațiile se sprijină pe cuvinte și pe comportamente, mai mult decât pe emoții - așa încât, e o naivitate să
te bazezi pe faptul că sentimentele cuiva față de tine nu dispar ca urmare a obiceiurilor și comportamentelor tale neadecvate pe care nu vrei să ți le corectezi. Ba, chiar scoți noutăți după noutati din tolba ta cu obiceiuri & comportamente neadecvate.
He, he - știu că știi ce faci, că doar nu ai 3 anisori, nu ești o persoana ruptă de realitate și nu auzi voci care îți comandă să manipulezi, să minți, să înșeli, să furi, să faci pe neștiutoarea, etc. Ruptura de realitate și vocile sonorizate care comandă sunt întâlnite în schizofrenie.
Deci, tu știi ce faci. Tu ai discernământ.
Așadar, și eu știu că tu știi ce faci. Și nu știu cine ți-a spus că te poți baza pe faptul că eu nu mă prind și că nu voi lua măsuri. Ah, nu ți-a spus nimeni - doar nesimțirea a alergat după tine și te-a prins, în loc să te prindă bunul-simț care aleargă mai încet. Așa că, dacă bunul-simț nu a avut aceeași viteză ca nesimțirea, aduci comportamente neadecvate în viața tuturor celor care crezi că pot deveni prada ta. Iar in fața celor de care depinde imaginea ta sociala bună, ai comportamente adecvate. Asta, pentru că ai discernământ.
Iar acum citești asta și, dacă bunul-simț a alergat după tine mai încet decât nesimțirea și nu te-a prins ca să îți dea cel puțin două palme, rândurile mele pot apăsa pe niște butoane ale tale - așa cm apasă și cererile de bun-simț ale celor din care ai făcut deja victimele tale.
Știu că tu știi despre ce e vorba în propoziție, atunci când te programezi și îți trimit contractul pe care îl semnezi. Nici nu mă interesează că nu l-ai citit, odată ce l-ai semnat. Ești o persoana adultă și trebuie îți asumi un contract. Sau un formular de participare la evenimentele mele. Sau orice alt contract - de la un contract pentru telefonie pana la un contract de credit. Hai, nu e greu - știu că știi. Te prefaci, doar, că nu știi.
Dar, ce nu stii, pe bune, este asta: a crede ca eu îți voi spune ce vrei să auzi, că te voi ajuta să iți manipulezi în continuare partenerul este o altă mare naivitate.
Ouuups! Dragi bărbați, și eu sunt uluită. Da, ați remarcat bine: s-au înmulțit femeile care vor să învețe și mai bine să vă manipuleze - și să favorizeze, deci, abuzul. Pentru că asta faci, honey - dacă tu ca femeie vii cu tolba plină de pretenții și de comportamente neadecvate, cam ce fel de bărbat ți se potrivește, până la urmă!?
Păi da - nu vă mirați, căci trăim în cel mai mișto secol posibil: secolul narcisismului și al psihopatiei.
Și, cu precădere de la pandemie încoace, se intampla ca, în activitatea mea profesională de cabinet sau în taberele SENS, să întâlnesc și eu narcisismul feminin - femei manipulative, dominatoare, devoratoare, castratoare, specialiste in a nu respecta granițe comunicate cu claritate, să nu respecte convenții, contracte, reguli. Specialiste în a face pe victimele, dornice in a-i manipula inclusiv pe psihologi, fără să se gândească la consecințele deja anunțate în contract și care reies și din articolele noastre. Iscusite femeile acestui secol, nu-i așa?
Și nu, stay calm, căci aceste femei nu sunt feministe. Nici feminine. Feminismul și feminitatea nu au legătură cu aceasta hidosenie a acestui secol. Sunt doar femei care ascund sub farduri niște caractere murdare, personalități demult dezechilibrate, dizarmonice care nu au legătură cu feminitatea și cu feminismul, femei care folosind viclenia, victimizarea, mimand neputința și neajutorarea, au obținut fără efort avantaje, de-a lungul vieții, fără să aibă cea mai mica mustrare de conștiință.
E o parte a realității în care trăim. Cred ca merita privita cu atenție și prudența.
Mă întrebați cm procedez eu in astfel de situații, când dau nas în nas cu aceasta parte mizerabila a realității. Păi, simplu: avem un contract care trebuie respectat și pe care il reziliez cu plăcere, atunci cand mi se aduc in fata ochilor comportamente care denotă nerespectarea obligațiilor contractuale. Asta înseamnă lipsa respectului față de mine. Ce am de făcut, e foarte simplu. Pentru că, ce să vezi, chiar dacă alții ți-au lăsat impresia asta, psihologia nu e preșul nimănui și nici Cenușăreasa serviciilor din România. Sau așa te porți și cu ginecologul sau cu medicul de familie? Sau cu avocatul? Sau la magazin?
Și, pentru că încă nu m-a lăsat memoria, nu uit ca rolul meu și scopul consultațiilor noastre nu e să stau la bârfă și nici să ne tragem de sireturi - asta uiți doar tu. Așa că eu imi respect profesia cu care ma identific și pe care tu nu o respecți, profesia cu ale cărei valori mă identific înainte de a fi început cariera în psihologie. Pentru că sunt valorile cu care vin de acasă și pe care le duc în toate relațiile mele - personale sau profesionale. Valori pe care la tine nu le găsesc în comportamente, nici in discursul tău, nici în priorități.
Așadar, dincolo de ce e problematic la tine și te ține în relații abuzive sau în situații complicate, dincolo chiar de elementele de diagnostic pe care le pot observa și pe care tu continui să ți le supra-apreciezi în loc sa ți le lucrezi, eu mă uit și după valori. Fără aceste valori, zău că nu mai putem lucra împreună, după prima ședință. Fără astfel de valori nu aș fi ales această profesie și nu mi-aș fi dezvoltat activitatea pe baza profesiei de psiholog - care, mai nou, e confundat cu numerologul sau cu "consilierul spiritual". Să râd sau să plâng, văzând cât de mult e exploatata naivitatea femeilor care ajung la șarlatani ce duhnesc de la o poștă a iz penal? Și da, în toate aceste cazuri în care astfel de femei au ajuns la mine doar din greșeală și cu care nu am dorit sa mai lucrez după prima ședință, cine se aseamănă chiar se adună.
Iar când comportamentele neadecvate apar în sala de curs și nu se corectează urgent, in calitate de organizator am dreptul, in baza conditiilor de participare pentru care ai semnat, să te trimit acasă. Pentru că, ce să vezi, chiar dacă atmosfera din sala de curs e caldă, prietenoasa, foarte primitoare și în același timp profesionista, eu am grijă să pregătesc totul pentru ca fiecare cursanta să poată învăța - și nici în taberele SENS nu ne tragem de șireturi și nu las pe nimeni sa murdărească spațiul relațional creat anume pentru schimbare, învățare, dezvoltare a fiecărei participante pe care tu vrei sa o pui în umbră. Asta înseamnă că, dacă îți dă prin cap să scoți din tolba ta comportamente neadecvate față de grup ori față de mine, urmează să părăsești nu doar sala de curs, ci și pensiunea care gazduieste evenimentele mele. Fără recuperarea cheltuielilor.
Ce să vezi... rămân fidelă valorilor mele personale și profesionale, rămân fidelă igienei relaționale și identific de la început murdăria pe care o aduci în spațiul relațional dintre noi. Eu nu strâng gunoiul tău.
Și, chiar dacă în social media ți se pare că sunt o zână sau un îngeraș usor de dus de nas, în realitate, dacă mă calci pe codiță, sunt un drăcușor care poate deveni balaur cu șapte capete și fac ce trebuie sa fac, in timp ce tu vrei să iti permiti luxul de a face, în raport cu mine, ce iti trece prin cap - adică vrei să procedezi exact cm procedezi cu partenerul tău (sau cu copilul tău) caruia îi pui tu, mare specialistă în tulburări găsite pe Google, diverse diagnostice de pe net - în loc să te uiți la tine și la comportamentele tale care au legătură cu acele diagnostice.
Ntz, ntz, ntz - nu așa se face. Așa doar îți bați joc de viața ta, de copil și de cei din jur. Ah - știu că știi.
Buna dimineața, cu întârziere, la cafelooță! Atât voiam să vă zic - în rest, hai să avem o zi veseluță!
Semnat: un drăcușor de zânuță.
🧡
