09/01/2026
Mă găsesc uneori prinsă la mijloc între două decizii, fiindu-mi extrem de greu să aleg una dintre cele două. În unele cazuri, înteleg că ies la suprafață anumite blocaje, rezistențe, gânduri limitative, însă, în alte cazuri nu reușesc să fac alegerea pentru mine.
Vi se întâmplă? Pățiți?
Vin cu un exemplu: mă aflu acum într-un moment în care doresc să mă promovez ca și terapeut, ca și om care a acumulat niscaiva cunoștințe și experiențe și poate ajuta mai departe alți oameni în căutarea vindecării, atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional. Nu vreau să mă prezint ca un guru sau ca vreun zeu tămăduitor, nu promit minuni, spun doar că pot fi un ghid, un susținător într-o călătorie personală. Mai ales că mi se spune extrem de des că eman o energie anume, că am o voce caldă, că nu poțiunile mele naturiste vindecă ci ceea ce reușesc eu să transmit. Credința mea este că vindecarea este în noi înșine, ne putem vindeca singuri, nu o facem însă pentru că nu știm, încă, ce puteri avem.
Eh, aici începe dilema. Vreau să fiu prezentă online, vreau să știe cât mai multă lume ce știu eu, vreau să ofer, să ajung la oameni, să fiu vizibilă. Îmi doresc!
Apoi, mă izbesc de una dintre credințele limitative care sinceră să fiu mă definește, deci nu știu cât de limitativă este: oamenii care sunt cu adevărat buni în ceea ce fac nu au nevoie să fie prezenți pe toate rețelele de social media, mai ales pentru că personal prefer întâlnirile fizice, unde ne putem intersecta câmpurile energetice, unde ne putem simți. Este posibil și online, bineînțeles, însă, nici nu cred că are rost comparația.
Îmi place să postez, să fac poze, să vorbesc, să scriu, să dezvălui, dar aici simt totul obositor, ca și cm sunt într-o competiție, ca și cm am de dus o luptă pentru a mă câștiga pe mine. Dar, hei, mă am deja!!!
Așadar? Eu cu cine votez?
Fac liste pro și contra, avantaje, dezavantaje.
Înțeleg că toată lumea s-a mutat în online, că tehnologia evoluează, că este esențial să ne adaptăm secolului luminii, că alegem confortul, însă personal, cred că facem un schimb în care ne cedăm din umanitate aici. Și nu doar eu cred asta, ci și Gregg Braden și probabil că și alții. Câteodată, simt că intimitatea a devenit un lucru indezirabil în normalitatea actuală, și eu chiar sunt extrem de vocală, toți oamenii apropiați știu viața mea, deci nu este vorba despre timiditate, introversie sau teama de vulnerabilitate. Totodată, vreau și aleg să păstrez intimitatea printre valorile mele și pe lista principiilor mele morale de viață.
În viața unui om, în toate domeniile apar aceste dileme, de "încotro să o apuc"? De obicei, eu mă rog, îl rog pe Doamne Doamne să rezolve El, acolo unde eu nu știu.
Acum, aleg să vă întreb pe voi:
Cum vă doriți să găsiți oamenii care vă ghidează? Este suficient online-ul? Ce ați face voi dacă v-ați găsi în această situație? Voi cm luați decizii atunci când înainte vi se arată două drumuri diferite, dar nu atât de diferite? Cum faceți alegerea când inima și mintea vorbesc limbi diferite și se mai și inversează între ele?
Vă mulțumesc pentru atenție, pentru că mă citiți, că răspundeți și că sunteți aici! ❤️