Psih. Veronique

21/11/2021

20/11/2021

Unul dintre cele mai importante beneficii ale ascultării active constă în formarea relațiilor bazate pe conexiune autentică. Atunci când îl ascultăm activ pe celălalt, pentru a-l înțelege, pentru a afla care sunt emoțiile, nevoile, punctele sale de vedere, viziunea pe care o are asupra unei situații și asupra vieții în general, ne dăm răgazul de a-l cunoaște.

Totodată, faptul că interlocutorul nostru se simte ascultat cu adevărat și înțeles pe parcursul întregii conversații îl ajută să aibă mai multă încredere în noi și, în timp, să-și arate vulnerabilitatea, calitate esențială a legăturilor bazate pe intimitate emoțională.

20/11/2021

Lucrurile care ne deranjează la ceilalţi scot la iveală aspecte pe care nu le conştientizăm şi pe care, dacă le-am înţelege, le-am putea folosi în interesul nostru.

Când afirmi despre o persoană că-ţi displace, de exemplu, pentru că este agresivă, spui de fapt, că şi în tine există un aspect ca cel văzut la persoana în cauză, de care eşti nemulţumit, dar pe care nu–l recunoşti ca fiind şi al tău, pe care, de fapt, nu ţi-l asumi.

20/11/2021

"Speranța este un dar extraordinar pe care Dumnezeu ni-l dă pentru a ne stăpâni temerile și a nu ne lăsa cuprinși de ele."
- Vincent McNabb

19/11/2021

Fiecare persoană din jurul tău duce o luptă interioară despre care nu știi nimic. Fii blând!

19/11/2021

Anxietatea în sine nu este o condiție medicală, ci o emoție naturală, de luptă sau de fugă, adânc imprimată în ADN-ul nostru, vitală pentru supraviețuire atunci când un individ se confruntă cu un pericol.

În fața pericolului, creierul intră în viteză, inundând corpul cu hormoni precum cortizolul, care îți cresc ritmul cardiac, tensiunea arterială, energia și te pregătesc să faci față problemei.

În ziua de astăzi, reacția „luptă sau fugi”, un răspuns fiziologic la stres, este corelată cu problemele lumii moderne: locul de munca, dificultăți financiare, neînțelegeri în viața de familie și sănătate precara.

O tulburare de anxietate se dezvoltă atunci când această reacție devine exagerată, ducând la nervozitate excesivă, teamă, neliniște și îngrijorare.

În momentul unui atac de anxietate sau de panică, pentru a ne reveni putem încerca urmatoarea tehnică de groumding care funcționează astfel: 5-4-3-2-1: să identificăm în jurul nostru exact în acel moment, 5 lucruri pe care le vedem, 4 lucruri pe care le putem simți, pipăi, 3 lucruri pe care le auzim în jur, 2 lucruri pe care le putem mirosi și 1 lucru pe care îl putem gusta (apa, bomboana, etc.).

18/11/2021

Principala cauză a tulburării bipolare poate fi explicată prin faptul că substanțele chimice din creier nu funcționează așa cm ar trebui. În momentul în care nivelurile anumitor substanţe devin prea mari, pacientul dezvoltă mania. Dacă nivelurile sunt scăzute, atunci pacientul va experimenta depresia.

Tulburarea bipolară poate apărea atât la femei, cât și la bărbați. Simptomele încep între 15 și 30 de ani, iar persoanele care au rude ce suferă de această tulburare riscă să fie diagnosticați cu aceeași afecțiune. Un impact negativ îl au evenimentele stresante și abuzul de droguri.

Factorii declanșatori pentru tulburarea bipolară pot fi: terminarea unei relații de iubire, abuz fizic, sexual sau emoțional, moartea unui membru apropiat al familiei sau a partenerului de viață, boli fizice, tulburări de somn sau probleme copleșitoare în viața de zi cu zi – cm ar fi probleme cu banii, locul de muncă sau relații.

18/11/2021

Tulburarea bipolară poate fi de tip I și de tip II. Cei care au tulburare bipolară de tip I prezintă episoade maniacale sau episoade mixte, cu unul sau mai multe episoade depresive. În schimb, persoanele afectate de tulburarea bipolară de tip II trec prin episoade depresive majore. Acestea manifestă hipomania, care durează mai puțin de o săptămână și nu se desfășoară la o intensitate ridicată.

Episoadele mixte reprezintă manifestarea celor două faze concomitent. Mania și depresia, desfășurându-se în același timp, duc la un comportament imprevizibil. Este comun la persoanele care au dezvoltat tulburare bipolară la o vârstă fragedă, mai ales în timpul adolescenței. Potrivit estimărilor, 70 % dintre pacienții cu această afecțiune poate avea episoade mixte.

18/11/2021

Probabil v-ați întrebat de multe ori ce înseamnă bipolar. Ei bine, tulburarea bipolară, care poartă denumirea și de depresie maniacală, este o condiție medicală, care duce la apariția schimbărilor extreme de dispoziție.

Persoanele bipolare pot fi extrem de fericite o perioadă, după care să se scufunde într-o depresie adâncă.

În funcție de fiecare pacient, durata acestor stări poate varia. Un pas esențial în diagnosticarea tulburării bipolare este excluderea altor factori, care ar putea cauza schimbările de dispoziție.

Printre simptome se regăsesc: tristețe, anxietate, pierderea energiei și dificultăți de concentrare. De asemenea, pacienții nu mai simt nevoia să facă lucruri care înainte le aduceau satisfacție. Persoanele afectate de această tulburare se pot îngrășa sau pot slăbi prea mult și dorm prea mult sau prea puțin.

În plus, pot avea gânduri suicidale
În faza simptomelor maniacale, pacienții se simt euforici. Acest lucru poate duce la agitație și la o stimă de sine exagerat de mare.

În această fază sunt comune comportamentele nesăbuite: cheltuieli risipitoare, indiscreții sexuale și abuzul de substanțe.

17/11/2021

Principala cauză a suicidului este depresia şi este important ca societatea să înţeleagă că depresia este o boală care trebuie identificată şi tratată la timp şi într-un mod cât mai eficace. În ultimii 10 ani, s-a înmulţit semnificativ numărul pacienţilor care suferă de depresie sau anxietate în toate formele în care acestea se pot prezenta.

17/11/2021

Suicidul în rândul copiilor și al adolescenților

Comportamentul suicidar se poate datora unei dorințe de a muri, însă deseori reprezintă un strigăt de ajutor în situațiile în care copilul/ adolescentul se simte copleșit de ceea ce se întâmplă în jur, se simte neînțeles, neglijat sau lipsit de afecțiune din partea celorlalți. Cel mai important factor de risc al comportamentului suicidar este depresia, urmată de tulburările de comportament, familiile disfuncționale, abuzul de substanțe, eșecul scolar sau abuzul emoțional și fizic.

De asemenea, traumele din copilărie și experiențele negative cresc riscul de comportamente suicidare. Mai specific, emigrarea unuia dintre părinți, divorțul, relațiile disfuncționale copii-părinți sau inabilitatea părinților de a-și asculta copiii cresc riscul de comportament suicidar.

Aceste lucruri evidențiază rolul semnificativ pe care îl joacă familia în dezvoltarea personalității copilului și a abilităților de a face față unor situații stresante sau conflictuale.

Rolul părintelui nu este doar acela de creștere, ci și de educare. Foarte mulți copii amenință cu tentative de suicid sau chiar pun în aplicare un plan din nevoia de a fi auziți și inteleși, însă cei mici nu înțeleg ireversibilitatea actului din cauza lipsei de informare și a dificultăților de comunicare în relația părinte - copil.