Psiholog Dr. Flavia Medrea

22/11/2025

Zilele de ieri și azi au fost despre anxietate, despre cm putem să le fim alături copiilor care o resimt și cm putem să îi susținem și ajutăm să o gestioneze cât mai optim.

Totodată, zilele astea au fost și despre bucuria și entuziasmul pe care le-am simțit în acest context de învățare. Mie mi-a plăcut mereu să învăț, și m-a bucurat tare mult faptul că, deși sunt obosită, încântarea și curiozitatea legate de învățare și-au făcut spațiu și mi-au reamintit cât de mult bine și cât de mult sens îmi aduc contextele în care pot crește.

15/05/2024

Mâine se anunță a fi o zi minunată, încep cu bucurie și entuziasm în suflet o nouă colaborare cu Asociatia Oameni Buni. În cadrul asociației, voi desfășura evenimente cu și pentru persoane care au sau au avut un diagnostic oncologic. Îmi doresc ca împreună să putem crea un spațiu cald, plin de empatie și înțelegere, un loc în care să ne fim alături și în care să putem crește ca persoane!

Vă aștept cu mare drag la un eveniment care sper să fie de folos, ne vedem mâine! ❤️

Suntem încântați să vă invităm la cea de-a patra întâlnire cu , un eveniment special, dedicat celor afectați de cancer. 🌟
De data aceasta, vom avea privilegiul să o avem alături pe Psiholog Flavia Medrea, care va aborda o temă extrem de importantă și profundă: "Teama de recidivă". Ne vom întâlni joi, 16 mai, la ora 17:30, pe str. Decebal 22-24, etajul 1. 🕠📍
Pentru a vă rezerva un loc, vă rugăm să completați formularul de înscriere disponibil aici:https://forms.gle/d8sGtHersZMnVLxU7 . Locurile sunt limitate. 📝🔒
Aceste întâlniri sunt spații de susținere și îndrumare, create special pentru cei care se confruntă cu cancerul și pentru cei dragi lor. Aici veți găsi un mediu confortabil și prietenos, unde puteți împărtăși experiențe și învăța împreună cm să gestionați mai bine aspectele emoționale ale diagnosticului de cancer. 🤗❤️
Flavia Medrea are o experiență vastă în domeniul psihooncologiei, lucrând în proiecte de cercetare și discutând cu numeroase persoane diagnosticate cu cancer. Înțelegând nevoile lor psihologice și emoționale, a identificat importanța gestionării gândurilor și emoțiilor legate de boală, precum și a fricii de recidivă. 💪🧠
În cadrul întâlnirii din 16 mai, vom explora împreună conceptul de teamă de recidivă, factorii care o influențează și modalitățile de a o gestiona pentru a putea trăi mai bine în ciuda acestei te

Vă așteptăm cu drag să ne alăturăm în această călătorie de cunoaștere și suport! 🌻

05/04/2024

În ultima postare din seria despre dezvoltarea prosocialității am vrut să discutăm despre cm poate fi explicată această selectivitate în manifestarea comportamentului prosocial care apare încă din primii ani de viață.
De ce ajut mai mult copiii care vorbesc aceeași limbă cu mine, care fac parte din grupul meu, care au ajutat și ei anterior?

În literatură nu sunt cunoscute cauzele clare ale acestei selectivități în comportamentul prosocial. În alte cuvinte, nu știm exact de ce copiii au tendința de a ajuta și împărți mai degrabă cu persoanele familiare, prieteni, oameni necunoscuți dar care fac parte din echipa lor. Cu toate acestea există câteva posibile explicații (Kuhlmeier, Dunfield & O'Neill, 2014):
1. așteptarea reciprocității - ajut pe cineva pentru că mă aștept ca celălalt să mă ajute la rândul lui - această expectanță ca prosocialitatea să fie manifestată reciproc apare încă de la vârsta de 3 ani
2. expectanța celorlalți de la mine să mă comport prosocial - știu că alții, adulții, părinții, bunicii se așteaptă de la mine să îi ajut pe ceilalți, e bine să mă comport frumos cu ceilalți -
INTERESTING FACT: și copiii,la rândul lor, au așteptarea de la ceilalți să se comporte prosocial încă de la vârsta de 2 ani
3. evaluarea persoanei pe care urmează să o ajut - măsura în care văd persoana într-un mod mai pozitiv, e un om mai plăcut, care zâmbește și e cald în interacțiune - e foarte posibil să am tendința să fiu mai prosocial cu o persoană pe care o evaluez mai pozitiv decât cu o persoană care nu îmi place.

Care este informația care v-a suprins sau care vi s-a părut cea mai interesantă din această serie?

04/04/2024

Seria de curiozități despre ce aspecte ar putea influența manifestarea prosocialității continuă.

V-ați gândit că aceste aspecte ar putea influența copilul să facă sau, mai degrabă, să nu facă anumite comportamente prosociale?

1. Măsura în care persoana cu care voi fi prosocial este prosocială la rândul ei - încă din perioada preșcolarității, de la grădiniță, copiii manifestă preferința de a împărți mai degrabă cu cei care au fost la randul lor prosociali (Kuhlmeier, Dunfield & O'Neill, 2014).
2. Recompensarea comportamentului prosocial al altuia - încă de la vârsta de 4 ani și jumătate copiii recompensează comportamentele prosociale ale unei persoane împărțind cu aceasta mai mulți biscuți decât cu o altă persoană care nu a ajutat (Kuhlmeier, Dunfield & O'Neill, 2014).
3. Cât de costisitor este pentru mine în materie de resurse să manifest un comportament prosocial - copiii de 3 ani au îndrumat o păpușă să împartă mai multe cu prietena ei decât cu o altă păpușă nefamiliară. Copiii au fost selectivi în împărțire numai atunci când resursele erau limitate și nu puteau da tuturor păpușilor.
În plus, copiii de 4-6 ani au împărțit autocolante (cu un cost pentru ei înșiși) mai mult cu prietenii decât alți colegi familiari și străini, deși atunci când nu exista niciun cost personal pentru furnizarea de autocolante, prietenii și străinii au fost tratați în mod similar (Kuhlmeier, Dunfield & O'Neill, 2014).
În alte cuvinte, dacă trebuie să îmi sacrific resurse și împărțirea vine cu un cost pentru mine, de pildă am numai 1 sticker autocolant și sunt pus în situația de a renunța la el și a-l împărți , sunt mai predispus să fac asta cu un prieten sau un membru de familie decât cu altcineva. Atunci când acest cost pentru propria persoană nu există, am 10 stickere pe care le pot împărți fie cu un prieten, fie cu o persoană necunoscută, nu apare tendința de a face discriminări între indivizii familiari și nefamiliari. În acest caz de exemplu, le pot da 3 stickere si prietenului si persoanei necunoscute și mie tot îmi mai rămân 4 pentru mine.

Mâine urmează ultima postare din seria despre prosocialitate, stay tuned!

03/04/2024

V-ați întrebat vreodată ce factori influențează măsura în care copilul se va comporta prosocial?
Astăzi vă prezint trei dintre acești factori, urmând ca mâine să aflați despre alți trei.

1. Familiaritatea - cu cât persoana este mai cunoscută copilului, are o relație mai apropiată cu acesta, cu atât mai mare este posibilitatea ca cel mic să se comporte prosocial.
2. Apartenența la grup - într-un studiu, încă de la vârsta de 2 ani și jumătate, copiii au ajutat în mod selectiv o păpușă care a fost descrisă anterior ca fiind „în echipa lor” (apartenență la grup) sau care purta o cămașă de aceeași culoare cu a copilului (similar) față de păpușile care nu erau în echipa lor sau care erau îmbrăcate diferit. Copiii de 5 ani au împărțit mai mult cu membrii din cadrul echipei lor, chiar și atunci când echipa a fost formată pe loc în mod aleator, iar copilul nu cunoștea anterior membrii echipei (Kuhlmeier, Dunfield & O'Neill, 2014).
3. Rasa - un factor care poate influența manifestarea comportamentului prosocial este rasa, încă din copilărie apare manifestată tendința de a fi mai prosocial cu alți copii de aceeași rasă (Kuhlmeier, Dunfield & O'Neill, 2014).

Ce alte aspecte credeți că ar putea influența manifestarea prosocialității?

02/04/2024

De ce discuția despre emoții ajută prosocialitatea?

Deoarece pentru a ajunge să înțeleg emoțiile celuilalt și să îi răspund nevoilor într-un mod prosocial, mai întâi trebuie să îmi înțeleg eu mie emoțiile, să știu ce simt, să îmi pot exprima trăirile emoționale într-un mod optim și să știu să le gestionez.

De ce este important să știu să îmi gestionez și reglez emoțiile?

Pentru că atunci când reușesc să îmi liniștesc propriile emoții am spațiul mental pentru a fi atent la cealaltă persoană și la nevoile ei. În schimb, atunci când sunt copleșit de emoțiile pe care le resimt, am tendința de a fi atent la stările mele și mai puțin la ale celuilalt.

01/04/2024

Atunci când părinții sunt atenți și responsivi la nevoile fizice și emoționale ale copiilor, cei mici se simt înțeleși și iubiți. Aceste interacțiuni repetate în care copiii se află într-o relație caracterizată de apropiere și preocupare față de celălalt modelează atenția și preocuparea față de celălalt a celui mic. Iar această atenție și preocupare față de nevoile celuilalt stă la baza comportamentului prosocial.

23/03/2024

Cum anume încurajează părinții prin felul lor de a fi și de a se comporta în relație cu copiii dezvoltarea prosocialității?

Copii interiorizează acest model de interacțiune și devine ulterior cadrul de referință pentru viitoarele interacțiuni și relații.

Aveți asemenea exemple de comportamente caracteristice unei relații sănătoase părinte-copil?

15/03/2024

Seria despre dezvoltarea prosocialității continuă, după o mică pauză. Mai am câteva postări pe această temă, pe care promit să încerc să le fac mai constant de acum înainte.

Așadar, știați că s-a observat că, încă din prima jumătate de an de viață, copiii par să aibă o preferință de a interacționa cu persoanele prosociale și de a evita persoanele care nu acționează prosocial?

Un studiu (Hamlin, Wynn & Bloom, 2007) a avut participanți copii de 6 și 10 luni cărora li s-au prezentat mai multe scenarii în care un personaj încerca să atingă un obiectiv, dar nu reușea. De exemplu, un personaj încerca să urce o pantă, în timp ce o altă jucărie fie îl ajuta să urce panta, fie îl împiedica, împingându-l în jos pe pantă. La final, puși în contextul în care cei mici trebuiau să aleagă dintre jucăria care a ajutat și cea care a împiedicat, marea majoritate a copiilor, 7 din 8 mai exact, au ales jucăria prosocială.

Ați observat această tendință a copiilor? Sau poate dorința celor mici de a se juca poate mai degrabă cu alți copii care împart cu ei decât cu cei care nu împart?