Dr. Sandu Ana-Maria

15/11/2025

14/11/2025

Astăzi este

În timpul programului de lucru, persoanele care trăiesc cu pot avea nevoie de timp pentru verificarea glicemiei, administrarea insulinei și pauze.

Ține minte:
💬 Întreabă cm poți sprijini colegii cu diabet.
👂 Ascultă ce au nevoie (sau ce nu au nevoie) de la tine.
🙅‍♀️ Învinovățirea și rușinea nu ajută niciodată.

14/11/2025

📅 𝐙𝐢𝐮𝐚 𝐌𝐨𝐧𝐝𝐢𝐚𝐥ă 𝐚 𝐃𝐢𝐚𝐛𝐞𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝟐𝟎𝟐𝟓: 𝐃𝐢𝐚𝐛𝐞𝐭𝐮𝐥 𝐥𝐚 𝐦𝐮𝐧𝐜ă – 𝐧𝐮 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐨 𝐛𝐨𝐚𝐥ă, 𝐜𝐢 𝐨 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐳𝐢𝐥𝐧𝐢𝐜ă

🌍𝐓𝐞𝐦𝐚 𝐨𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐥ă 𝟐𝟎𝟐𝟓: „𝐃𝐢𝐚𝐛𝐞𝐭𝐞𝐬 𝐚𝐧𝐝 𝐰𝐞𝐥𝐥-𝐛𝐞𝐢𝐧𝐠 𝐚𝐭 𝐰𝐨𝐫𝐤”

Diabetul nu se oprește când începe programul de lucru. Iar locul de muncă poate fi un aliat sau un factor de risc.

Cu 1 din 10 adulți afectați global, iar 7 din 10 diabetici sunt de vârstă activă profesional, boala devine o realitate organizațională. În România: peste 1,5 milioane de cazuri diagnosticate, cu o prevalență în creștere în mediul urban și industrial (Ministerul Sănătății, 2024).

𝐎𝐌𝐒 𝐬𝐮𝐛𝐥𝐢𝐧𝐢𝐚𝐳ă 𝐜ă 𝐟𝐚𝐜𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐨𝐜𝐮𝐩𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐢 𝐢𝐧𝐟𝐥𝐮𝐞𝐧ț𝐞𝐚𝐳ă 𝐬𝐞𝐦𝐧𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭𝐢𝐯 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐠𝐥𝐢𝐜𝐞𝐦𝐢𝐜. Studiile recente arată că:
📌 Munca în ture perturbă ritmul circadian și crește riscul de hiperglicemie și episoade hipoglicemice cu ~30–40%.
📌 Stresul ocupațional cronic determină creșteri ale cortizolului, cu impact direct asupra glicemiei.
📌 Temperaturile extreme modifică absorbția insulinei: căldura o accelerează, frigul o încetinește.
📌 Lucrătorii cu diabet au nevoie de pauze regulate, altfel variațiile glicemice devin imprevizibile.

𝐂𝐞 𝐩𝐨𝐭 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐚𝐧𝐠𝐚𝐣𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐜𝐞 𝐫𝐢𝐬𝐜𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞:
- Timp și spațiu pentru administrarea tratamentului și măsurarea glicemiei.
- Posibilitatea de a păstra mâncarea aproape.
- Opțiuni alimentare sănătoase la cantină.
- Pauze programate regulat pentru menținerea unei diete adecvate.
- Adaptarea programului, dacă este necesar (evitarea tururilor de noapte).
- Posibilitatea de muncă la birou pentru cei cu neuropatie diabetică.
- Programe de educație privind prevenția și managementul diabetului.

𝐏𝐫𝐞𝐯𝐞𝐧ț𝐢𝐚 𝐭𝐢𝐦𝐩𝐮𝐫𝐢𝐞 – 𝐜𝐡𝐞𝐢𝐚 𝐬𝐮𝐜𝐜𝐞𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢
- Screening glicemic anual de la 45 ani (sau mai devreme în caz de obezitate, sedentarism, istoric familial)
- Activitate fizică moderată (150 min/săptămână) – reduce riscul de diabet tip 2 cu până la 58 %
- Managementul stresului ocupațional– tehnicile de mindfulness scad HbA1c cu 0,5–1 %

🆘 𝐏𝐫𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐚𝐣𝐮𝐭𝐨𝐫 î𝐧 𝐜𝐚𝐳 𝐝𝐞 𝐡𝐢𝐩𝐨𝐠𝐥𝐢𝐜𝐞𝐦𝐢𝐞 𝐥𝐚 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐦𝐮𝐧𝐜ă
Semne frecvente:
– piele rece sau transpirată
– tremurături, amețeli
– vedere încețoșată
– dureri de cap
– iritabilitate
– greață sau disconfort abdominal

Intervenție imediată:
Administrați 15 g de carbohidrați cu acțiune rapidă, de exemplu:
– tablete de glucoză
– 15 ml zahăr dizolvat în apă
– 175 ml suc sau băutură răcoritoare
– 6 bomboane
– 15 ml miere

📞 Sunați la 112 dacă:
– persoana rămâne confuză după 15 minute
– își pierde cunoștința
– nu poate înghiți
– apare o criză convulsivă

Un loc de muncă sănătos înseamnă prevenție, stabilitate și respect pentru biologia umană. Iar pentru angajații cu diabet, aceste măsuri pot face diferența dintre o zi obișnuită și o urgență medicală.

13/11/2025

În Ziua Mondială a Bunătății, fii bun cu tine și cu ceilalți – un zâmbet poate schimba lumea! 🌍❤️

13/11/2025

⚕️ 𝐂𝐚𝐳 𝐜𝐥𝐢𝐧𝐢𝐜: 𝐝𝐮𝐛𝐥𝐮 𝐜𝐚𝐧𝐜𝐞𝐫 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐢𝐫𝐚𝐭𝐨𝐫 𝐥𝐚 𝐮𝐧 𝐦𝐮𝐧𝐜𝐢𝐭𝐨𝐫 𝐞𝐱𝐩𝐮𝐬 𝐥𝐚 𝐜𝐫𝐨𝐦 𝐡𝐞𝐱𝐚𝐯𝐚𝐥𝐞𝐧𝐭



Cazul descrie un bărbat de 60 de ani, cu peste 30 de ani de activitate în cromare, care a dezvoltat simultan carcinom nazofaringian și cancer pulmonar. Investigațiile histopatologice au confirmat două tumori primare distincte, fără metastazare între ele.

📋 Expunerea profesională cronică la aerosoli și ceață acidă conținând Cr(VI) a fost considerată factor cauzal probabil, prin acțiunea genotoxică directă asupra epiteliului respirator superior și pulmonar.

🔬 Autorii au evidențiat importanța supravegherii periodice a lucrătorilor expuși și a recunoașterii precoce a semnelor respiratorii nespecifice, mai ales în industriile cu expuneri combinate la metale grele și vapori acizi.

📌 Cromul hexavalent este clasificat de IARC (Grupa 1) ca agent carcinogen pentru om, cu dovezi solide pentru cancer pulmonar și sinonazal.

Acest caz ilustrează potențialul carcinogen comun al Cr(VI) asupra căilor respiratorii și importanța includerii istoricului ocupațional în diagnosticul diferențial al cancerelor respiratorii.

➡️ Un exemplu rar, dar semnificativ, care reafirmă rolul evaluării ocupaționale în practica oncologică și medicina muncii.

12/11/2025

Metatarsalgia la sportivi

Metatarsalgia reprezintă durerea de la nivel plantar (talpa piciorului) sub degete (oasele metatarsiene). Numele ”metatarsalgie” provine de la ”metatarsus”, care se referă la oasele metatarsiene și ”algia” care înseamnă durere în limba greacă.

Durerea este principalul simptom în metatarsalgie. Durerea plantară anterioară este resimțită sub capetele metatarsienelor, dar uneori poate iradia la nivelul degetelor sau chiar pe fața anterioară a piciorului. Ea reprezintă expresia suprasolicitării mecanice a ante-piciorului. Durerea poate crește în timp și se poate agrava când sportivul stă în picioare, merge sau desfășoară activități sportive de impact, dar se poate ameliora în repaus.

Printre cauzele acestei afecțiuni se numără:
● activitatea fizică intensă (alergători pe distanțe lungi)
● încălțămintea inadecvată (talpa rigidă, pantofi prea mici)
● supraponderea sau obezitatea (greutatea corporală crescută pune presiune pe metatarsiene)
● deformări ale picioarelor (monturi, degete în ciocan)

Diagnosticul se pune pe baza examenului clinic și a investigațiilor imagistice (radiografii, ecografii, RMN).

12/11/2025

📚 𝐂𝐞 𝐬𝐩𝐮𝐧𝐞 ș𝐭𝐢𝐢𝐧ț𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐞𝐜𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢

Când ultimele cercetări spun că deschiderea unei cărţi poate fi mai utilă decât încărcarea unei aplicaţii… e momentul să ne întrebăm: de ce atât de puţini dintre noi o fac?

Un studiu pe 3.635 persoane cu vârsta de peste 50 de ani a arătat că cei care citeau cărţi în mod regulat aveau un risc de mortalitate redus cu ~20% pe o perioadă de 12 ani, comparativ cu cei care nu citeau sau citeau doar reviste/ziar.

O cercetare asupra a peste 10.000 de adolescenţi a demonstrat că cititul de plăcere încă de la vârste fragede (2-9 ani) este legat de performanţă cognitivă mai bună, volum cerebral mai mare în anumite regiuni şi mai bună sănătate mintală în adolescenţă.

Analize mai largi raportează că lectura de plăcere reduce stresul, îmbunătăţeşte somnul, creşte empatia şi starea de bine psihologică.

Lectura susține empatia, scade anxietatea și fortifică sănătatea mentală. E o formă de prevenție cognitivă, socială și emoțională, fără contraindicații. Din păcate, doar 29,5% dintre români citesc o carte pe an, iar media zilnică este sub 5 minute.

Aici intervine inițiativa Cărturești – Mișcarea pentru lectură, lansată. Proiectul propune un gest simplu: 5 minute de lectură pe zi. Atât cât un clip video. Dar infinit mai nutritiv pentru minte.

Cititul e un vaccin împotriva superficialității și un antrenament al creierului care nu costă nimic. O carte pe noptieră nu e doar mobilier intelectual — e o formă de igienă mentală.

11/11/2025

De ras sau de plans?

11/11/2025

𝐑𝐞𝐧𝐮𝐧ț𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐚 𝐟𝐮𝐦𝐚𝐭: 𝐮𝐧𝐚 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐯𝐞𝐧ț𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐬ă𝐧ă𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜ă — ș𝐢 𝐜𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐧𝐚𝐥ă 🚭

Renunțarea la fumat nu este doar o decizie de voință.
Este o intervenție medicală, cu efecte măsurabile asupra organismului, a riscului cardiovascular și a calității vieții.
Și da — beneficiile încep mult mai repede decât credem.

𝐂𝐞 𝐬𝐞 î𝐧𝐭â𝐦𝐩𝐥ă î𝐧 𝐨𝐫𝐠𝐚𝐧𝐢𝐬𝐦 𝐝𝐮𝐩ă 𝐨𝐩𝐫𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐟𝐮𝐦𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢?
După 20 de minute:
Frecvența cardiacă și tensiunea arterială revin spre normal.
După 24 de ore:
Nivelul de monoxid de carbon din sânge scade semnificativ; țesuturile primesc mai mult oxigen.
După 2 săptămâni – 3 luni:
Circulația se îmbunătățește, respirația devine mai ușoară, toleranța la efort crește vizibil.
După 1 an:
Riscul de infarct scade la jumătate față de cel al unui fumător.
După 10 ani:
Riscul de cancer pulmonar se reduce semnificativ; plămânii își recapătă capacitatea de auto-curățare.
Aceste date nu sunt promisiuni. Sunt rezultate confirmate în ghidurile europene și americane de cardiologie și pneumologie.

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐚𝐳ă î𝐧 𝐯𝐢𝐚ț𝐚 𝐝𝐞 𝐳𝐢 𝐜𝐮 𝐳𝐢?
Renunțarea la fumat nu schimbă doar riscurile viitoare.
Schimbă cm ne simțim astăzi:
• energie crescută,
• respirație mai bună,
• somn de calitate,
• gust și miros mai intense,
• ritm cardiac mai stabil.
Iar pentru cei cu hipertensiune, diabet sau boli cardiovasculare, renunțarea la fumat este intervenția cu cel mai mare impact asupra prognosticului.

𝐂𝐞 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐦 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚 𝐫𝐞𝐮ș𝐢?
1. Acceptarea sprijinului — nu este o luptă individuală; cele mai mari rate de succes se obțin cu ajutor medical și psihologic.
2. Terapia de substituție nicotinică sau medicație prescrisă – reduce sevrajul și crește șansele de abstinență.
3. Identificarea declanșatorilor – rutina schimbă rezultatul.
4. Răbdare – renunțarea este un proces, nu un moment.
Succesul nu se măsoară în „nu mai fumez deloc”, ci în „azi am ales sănătatea mea.”

Renunțarea la fumat nu este despre pierdere.
Este despre redobândire:
Respirație.
Mobilitate.
Claritate.
Timp.
„Fiecare țigară amânată este deja o formă de vindecare.” 🚭

11/11/2025

𝐀𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐟𝐢𝐳𝐢𝐜ă ș𝐜𝐨𝐥𝐚𝐫ă: 𝐮𝐧 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐝𝐨𝐭 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧 î𝐦𝐩𝐨𝐭𝐫𝐢𝐯𝐚 𝐞𝐩𝐢𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐨𝐛𝐞𝐳𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐚𝐧𝐭𝐢𝐥ă

În contextul raportului COSI Round 6 (WHO/Europe, 2025), care evidențiază o prevalență stabilă, dar alarmantă, de 25% suprapondere și 11% obezitate la copiii europeni de 6–9 ani, activitatea fizică școlară emerge ca un pilon esențial al prevenirii. Școlile, unde copiii petrec până la 30% din timpul zilnic, reprezintă un ecosistem ideal pentru intervenții scalabile, reducând riscul de diabet tip 2 și hipertensiune la adulți. Meta-analize recente (Obesity 2023) demonstrează că programele școlare de activitate fizica reduc IMC-ul cu efecte maxime la băieți și copii obezi inițial.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă pentru copii cel puțin 60 de minute de activitate fizică moderată–viguroasă pe zi.
Realitatea? În multe țări, copiii nu ating nici jumătate din acest nivel.

Rezultatul: un risc crescut de obezitate, diabet și boli cardiovasculare încă din adolescență.
Dar există modele funcționale în Europa — și le putem adapta.

𝐂𝐞 𝐟𝐚𝐜 𝐮𝐧𝐞𝐥𝐞 ță𝐫𝐢 𝐝𝐢𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭?
🇸🇮 Slovenia
Are unul dintre cele mai robuste programe școlare de activitate fizică din Europa:
3–5 ore de educație fizică pe săptămână + mișcare integrată în ore + evaluări periodice ale condiției fizice.
Rezultat: printre cele mai mici rate de obezitate infantilă din UE.
🇫🇮 Finlanda
Educația fizică este văzută nu ca „sport”, ci ca strategie de sănătate publică.
Elevii au pauze active la fiecare 45–60 minute, iar ora de mișcare poate avea loc în aer liber, pe teren, în curte sau în parc, nu doar în sală.
🇳🇱 Olanda
Promovează „activitatea în transport”: mersul pe jos și bicicleta ca mod natural de deplasare la școală.
Rezultatul: copiii acumulează mișcare fără să „facă sport”.

𝐂𝐞 𝐧𝐞 𝐬𝐩𝐮𝐧 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐞𝐱𝐞𝐦𝐩𝐥𝐞?
Că nu este nevoie de infrastructură spectaculoasă, ci de:
• consistență (mișcare zilnică, nu doar în orele de sport),
• integrare (activitate fizică în timpul orelor, nu doar în afara lor),
• normalizare (mișcarea ca parte firească a rutinei școlare).
Nu vorbim doar despre reducerea greutății.
Vorbim despre concentrare mai bună, reziliență emoțională, atenție crescută, calitate a somnului.
Activitatea fizică este intervenție neurobiologică, nu doar „consum de energie”.

🇧🇪 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐚, 𝐜𝐮 𝐩𝐫𝐞𝐯𝐚𝐥𝐞𝐧ță 𝐨𝐛𝐞𝐳𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝟏𝟖–𝟐𝟎% 𝐥𝐚 ș𝐜𝐨𝐥𝐚𝐫𝐢 (𝐂𝐎𝐒𝐈 𝟐𝟎𝟐𝟓), 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐝𝐨𝐩𝐭𝐚:
1. Pauze active scurte la fiecare oră (2–5 minute)
2. Ore de educație fizică variate, nu doar sport competitiv
3. Curți școlare amenajate pentru mișcare liberă, nu doar terenuri de fotbal
4. Programe de mers pe jos / bicicletă până la școală
5. Colaborare cu părinții, nu doar responsabilitate instituțională

Combaterea obezității nu începe în cabinet.
Începe în curtea școlii, sala de clasă, drumul spre școală.
Mișcarea zilnică nu este „pauza dintre învățare”.
Este condiția prin care învățarea devine posibilă.

10/11/2025

⚕️

🩺 𝐂𝐚𝐳 𝐜𝐥𝐢𝐧𝐢𝐜: 𝐌𝐞𝐳𝐨𝐭𝐞𝐥𝐢𝐨𝐦 𝐩𝐥𝐞𝐮𝐫𝐚𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 – 𝐝𝐢𝐚𝐠𝐧𝐨𝐬𝐭𝐢𝐜 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐚𝐩𝐞 𝐫𝐚𝐭𝐚𝐭

📌 Cancerele de origine ocupațională rămân o provocare majoră pentru sistemele de sănătate, în special din cauza latenței îndelungate dintre expunere și manifestarea bolii. Identificarea corectă a unui astfel de caz necesită o abordare multidisciplinară, în care anamneza profesională joacă un rol decisiv.

Un caz publicat de Handra C.-M. et al. în International Journal of Environmental Research and Public Health (2022) ilustrează cât de ușor poate fi omis diagnosticul de mezoteliom pleural malign de cauză ocupațională, chiar și într-un context clinic complex.

📄 Prezentarea cazului:
Pacientul, cu istoric de expunere la azbest în mediul profesional, a fost investigat pentru dispnee și dureri toracice apărute la peste 40 de ani de la activitatea expusă. Examinările radiologice și CT au evidențiat îngroșări pleurale difuze și lichid pleural, sugerând inițial un proces neoplazic nespecific.

🔬 Procesul diagnostic:
- Biopsia pleurală a arătat un mezoteliom epitelioid, confirmat imunohistochimic prin profil caracteristic (calretinină+, WT1+, CK5/6+, CEA–, TTF1–).
- Identificarea fibrelor de azbest în lichidul pleural a susținut etiologia ocupațională.
- Analiza istoricului profesional a confirmat contactul repetat cu materiale care conțineau azbest în timpul activității din industrie.

⚖️ Stabilirea profesionalității:
Diagnosticarea ca boală profesională s-a bazat pe:
1️⃣ Documentarea expunerii ocupaționale directe și de lungă durată;
2️⃣ Latența tipică de peste 30 de ani;
3️⃣ Criteriile de cauzalitate stabilite de OMS și ILO pentru mezoteliomul legat de azbest;
4️⃣ Excluderea altor cauze posibile.

💡 Mesaj cheie:
Cazul subliniază importanța unei anamneze profesionale riguroase și a colaborării între medicul de medicina muncii, pneumolog și anatomopatolog. Recunoașterea promptă a caracterului ocupațional are implicații majore pentru managementul pacientului și pentru sistemul de compensare a bolilor profesionale.