19/11/2025
PSIHOPAT, NARCISIST sau SOCIOPAT?
Iată, acestea sunt cele trei umbre ale lipsei de empatie. Un singur adevăr central: nu seamănă între ei.
Societatea îi pune adesea în aceeași categorie: „monștri emoționali”, „manipulatori”, „oameni fără suflet”. Dar psihopatul, narcisistul și sociopatul sunt trei structuri psihice diferite, cu motivații, origine și funcționări total distincte.
Există o regulă simplă și precisă: Orice psihopat este un narcisist. Dar nu orice narcisist este psihopat.
Iar între ei se află sociopatul, produsul unui mediu distructiv, nu al unei anomalii neurologice înnăscute.
Pentru a înțelege diferențele reale, trebuie să intrăm în culisele creierului, ale emoției și ale dezvoltării.
I. PSIHOPATUL-născut, nu făcut
„Gheața perfectă într-un corp cald.”
Psihopatul este considerat varianta hard a lipsei de empatie. Nu doar lipsă de simțire, ci absență structurală. Nu se „face” psihopat. Se naște psihopat. În istoricul lor timpuriu găsim comportamente antisociale.
Și avem dovezi clare, inclusiv imagistică cerebrală.
1. Particularități descoperite la RMN / fMRI
Cercetările (Kiehl, Blair, Hare, Raine) au evidențiat anomalii constante în creierul psihopatului:
a) Amigdala-mult mai mică, mult mai puțin activă
Amigdala este centrul fricii, al empatiei emoționale și al învățării morale.
La psihopați:
• amigdala are un volum redus, cu până la 18–22%
• reacționează slab sau deloc la stimuli emoționali
• nu se activează la fețe speriate, triste sau suferinde
Concluzie: nu pot simți frica altora pentru că nu o simt nici pe a lor.
b) Cortexul prefrontal ventromedial-afectat în procesarea vinovăției
Această zonă este responsabilă pentru conștiință morală, anticiparea consecințelor și inhibiția comportamentelor periculoase.
La psihopați:
• conexiunile sunt reduse
• activitatea este scăzută
• luarea deciziilor este rece, mecanică
• nu apar reacții la ideea de „rușine”, „vină” sau „regret”
Concluzie: psihopatul nu are frâne morale interne.
c) Corpul calos – hiperconectat
Unele studii au arătat un corp calos mai mare, adică o transmisie accelerată între emisfere.
Concluzie: o minte extrem de rapidă, fără blocaje emoționale.
d) Sistemul limbic – reactivitate scăzută la suferința altora
Psihopatul vede lacrimi, înțelege lacrimile, dar nu simte nimic.
2. Cum funcționează psihopatul în viața reală
• simulează emoții, nu le trăiește
• este calm în situații de criză
• nu simte frică sau vină
• minte și manipulează fără ezitare
• folosește oamenii ca resurse
• escaladează în timp, ca un dependent
• poate părea carismatic, empatic, „perfect”
Psihopatul nu se rupe sub presiune. Psihopatul nu se atașează. Psihopatul nu iubește.
Și, foarte important: psihopatul are întotdeauna trăsături narcisice, doar că duse la extrem și fără emoția fragilă a narcisistului.
II. NARCISISTUL-fragil, nu rece (pe larg vorbind, aici sunt mai multe categorii)
„O rană veche învelită într-o armură strălucitoare.”
Narcisistul nu este născut fără empatie, ci învață să nu o mai simtă pentru a se proteja.
Are un „eu fals” care cere:
• validare
• admirație
• apreciere
• atenție
• controlul imaginii
Narcisistul nu este gheață. Narcisistul este foame (care nu poate fi potolită, sacul fără fund.
1. Neurobiologia narcisismului
RMN-ul arată:
• hipersensibilitate în ariile asociate cu stimulii pozitivi (admirație)
• hiposensibilitate în zonele empatiei emoționale
• reactivitate crescută la respingere
• activitate exagerată în rețeaua “default mode”, responsabilă pentru imaginea de sine
Narcisistul nu are creierul „deconectat” al psihopatului.
El suferă, dar suferă când nu este adulat.
2. Cum funcționează narcisistul
• te vede ca oglindă, nu ca persoană
• întotdeauna reacționează dacă îi atingi ego-ul
• oscilează între grandiozitate și gol interior
• îi este frică de abandon
• manipulează reactiv, nu strategic
• poate simți regretul, dar doar dacă imaginea lui e amenințată
Narcisistul poate fi periculos, dar nu are răceala psihopatului.
El face rău pentru că se apără, nu pentru că vrea putere absolută.
III. SOCIOPATUL-produsul mediului
„Haosul care nu a cunoscut siguranță.”
Spre deosebire de psihopat, sociopatul nu se naște astfel.
Se formează prin:
• abuzuri timpurii
• lipsă de atașament
• neglijență severă
• violență domestică
• instabilitate emoțională
• lipsa unei figuri parentale sigure
Este, de regulă, copilul crescut în război.
1. Neurobiologia sociopatului
RMN-ul arată:
• amigdala nu este mică, dar este hiper-reactivă
• cortexul emoțional este dezorganizat
• sistemul inhibitor (frâna comportamentală) este slab
• conectivitatea este discontinua
Sociopatul simte, dar nu poate regla ce simte.
Este impulsiv, exploziv, inconsistent.
2. Cum funcționează sociopatul
• acționează impulsiv
• nu planifică la fel ca psihopatul
• are crize, izbucniri, violențe neanticipate
• poate simți vină, dar nu suficient cât să nu repete
• trăiește instabil, dezordonat
• poate fi imprevizibil și periculos în mod exploziv
Pe scurt iată ce separă clar cele trei tipare:
Psihopatul este cea mai periculoasă formă -un creier născut fără frână morală, fără empatie și fără atașament. Carismatic, calm, strategic, seducător, periculos. Orice psihopat este automat și narcisist, pentru că structura lui se centrează pe sine în mod extrem și absolut.
Narcisistul este cel care are un gol, nu o gheață.
Are emoții, dar nu le poate folosi matur. Are nevoie de atenție și de oglindire. Manipulează pentru că se teme, nu pentru că este imun la umanitate.
Sociopatul este produsul mediului, al traumelor care au modelat un creier dezordonat.
Are impulsuri, nu planuri. Are haos, nu strategie.
Simte, dar prost, dezorganizat și nestatornic.
Astfel:
• Psihopatul = născut rece
• Narcisistul = construit fragil
• Sociopatul = format în haos
Și fiecare dintre ei produce alt tip de rău, cere alt tip de înțelegere și necesită alt nivel de protecție.
Carmen Grigoraș Nițescu
Psiholog clinician, psihoterapeut
P.S. Da, există și femei psihopate, narcisiste sau sociopate, însă prevalența rămâne mult mai mare în rândul bărbaților, conform cercetărilor clinice