01/12/2025
Misterioasa vitamina D, partea a doua
6. Sa vorbim putin despre vitamina K. Aceasta are doua forme principale, K1 cu rol procoagulant (fiolele pe care le administram in caz de hemoragie si la menstruatii abundente), regasita in frunzele verzi si K2 care are rolul de a activa osteocalcina, stimuland depunerea calciului in oase, inclusiv dinti, pe care o gasim si in legume dar este in special produsa de flora intestinala. K2 nu are efectul puternic procoagulant al vitaminei K1, insa are si acest efect, putand duce la activarea unor factori ai coagularii si, deci, contracara efectele tratamentului anticoagulant. De aceea, nici vit K2 nu trebuie administrata celor cu tratament anticoagulant de tipul Sintrom/Trombostop. Se poate administra, in schimb, fara probleme celor cu alte tipuri de anticoagulante orale directe (Xarelto, Eliquis, Pradaxa). Aceasta ramane principala contraindicatie/restrictie in cazul administrarii de vitamina K2 impreuna cu vitamina D.
7. Administram tuturor combinatie de vitamina D cu K2? Vitamina D are rolul principal de a stoca calciu, de preferinta in oase, dar nu neaparat. Daca tratamentul este pe termen scurt, cm este cazul stimularii imunitare intr-o infectie respiratorie, nu este niciun pericol de administrare a formei simple. Insa, la cei care necesita suplimentare pe termen lung, exista riscul de depunere a calciului si in alte segmente precum vasele de sange si poate duce la calcificarea arterelor. De aceea, in cazul lor, se recomanda o forma combinata. Studiile recente (2022, 2024) au demonstrat ca 46,6% dintre pacientii cu coronaropatie tratati 6 luni cu vitamina K2 au avut scor de calciu (CT) mai mic d**a 6 luni, 53.3% dintre ei ramanand la acelasi nivel. In grupul de control, doar 20% au ramas la acelasi nivel, iar la 80% dintre ei nivelul a crescut. Pe scurt, pacientii cu risc cardiovascular beneficiaza de administrarea de vitamina K2 impreuna cu vitamina D pentru a preveni depunerea calciului la nivel vascular.
8. Ce fel de vitamina K2 si in ce doze? Vitamina K2 are mai multe subtipuri. Portiunea aflata intre paranteze (foto1), isoprenoid, se poate repeta de N ori si astfel da nastere la mai multe subtipuri, de exemplu MK4, MK7, MK8 si tot asa. Dozele variaza si ele in studii de la 30 pana la 300 micrograme pentru MK7. MK7 este cel mai frecvent intalnita pentru ca are timp de injumatatire mai lung, adica viata mai lunga si eficienta la doze mai mici. Probabil ati auzit de natto (soia fermentata ) ca sursa naturala de vitamina K2 MK7 - de aici si formulele de vitamina D cu K2 natto. Si, din toata povestea asta lunga, precum si din nenumarate studii, au aparut pe piata zeci de variante de suplimente (vitamina D3 sau D2 sau vitamina D3 vegetala, combinate cu K2 diferite subtipuri sau doze). Nu cred ca exista una perfecta ci doar potrivita. Cam ca la probiotice.
9. Exista multe persoane care administreaza vitamina D fara sa o dozeze anterior. Greu de crezut ca vor atinge niveluri toxice, nu am vazut inca. Insa nu va recomand sa administrati in orb niciun fel de medicament sau supliment. Doza si perioada tratamentului o stabilesti si o ajustezi in functie de raspunsul organismului. Deci, dozati mai intai si repetati asa cm va recomanda medicul: poate fi la 8 saptamani in cazul unei deficiente sau la 6 luni, de urmarire.
10. Tinta in bolile autoimmune e peste 50 ng/ml, ideal la 70 ng/ml. Este important de stiut asta, pentru ca suferim multi de autoimunitate, inclusiv eu sau pacienti cu SIBO, nemaivorbind de cei cu tiroidita Hashimoto, scleroza multipla sau poliartrita reumatoida. Pentru astfel de pacienti, dozele pot varia intre 5000 si 10 000 de unitati pe zi. Cred ca e limpede ca absorbtia vitaminei D care are loc la nivelul jejunului si ileonului este profund ingreunata la cei cu boala Crohn sau boala celiaca, unde necesarul este si mai mare sau se recomanda administrare intramusculara.
Daca mai sunt intrebari, va rog sa mi le adresati si revin cu un articol nou. Sa ne fie de folos!