01/10/2025
📌 Aportul proteic – când trebuie limitat și când este necesară suplimentarea ?
Proteinele reprezintă un macronutrient esențial, implicat în numeroase procese biologice: menținerea masei musculare, regenerarea țesuturilor, sinteza enzimelor și hormonilor, precum și susținerea sistemului imunitar.
Totuși, aportul proteic trebuie adaptat în funcție de starea de sănătate și de necesitățile individuale ale fiecărei persoane.
⚠️ Situații în care este necesară LIMITAREA aportului proteic:
📎Boală cronică de rinichi (în stadii moderate sau avansate): un consum excesiv de proteine poate suprasolicita rinichii, contribuind la deteriorarea progresivă a funcției renale.
📎Afectare hepatică severă: în anumite cazuri (ex. encefalopatie hepatică), se recomandă restricționarea temporară a proteinelor pentru a reduce acumularea de produși toxici în organism.
📎Alte situații clinice în care medicul indică o dietă hipoproteică personalizată.
💪 Situații în care este necesară SUPLIMENTAREA aportului proteic:
📎Sarcină și alăptare - pentru a susține dezvoltarea fătului și producția de lapte matern.
📎Copilărie și adolescență - perioade caracterizate prin cerințe crescute de creștere.
📎Vârsta înaintată - unde un aport adecvat de proteine contribuie la menținerea masei musculare și prevenirea sarcopeniei.
📎Activitate fizică intensă sau sport de performanță - unde necesarul proteic crește pentru a sprijini recuperarea musculară.
📎Perioade de boală, intervenții chirurgicale sau traumatisme - când organismul are nevoie de proteine suplimentare pentru procesele de vindecare și regenerare.
📊 Recomandare generală:
Pentru adulții sănătoși, aportul zilnic recomandat este în jur de 0,8–1 g de proteină per kilogram corp, însă această valoare trebuie ajustată în funcție de vârstă, nivelul de activitate fizică și starea clinică.
📌 Este esențial ca modificarea aportului proteic – fie prin restricție, fie prin suplimentare – să fie făcută în urma unei evaluări medicale individualizate, pentru a evita dezechilibrele nutriționale sau agravarea unei afecțiuni preexistente.
