20/12/2025
“Cadavrul ca pericol biologic: o perspectivă detaliată
Când viața încetează, corpul uman își pierde capacitatea de a menține homeostaza și sistemul imunitar încetează să mai funcționeze. Acest lucru transformă organismul într-un substrat bogat în nutrienți pentru o mare varietate de microorganisme.
1. Persistența patogenilor preexistenți
Un cadavru nu este un mediu steril. Dacă persoana suferea de o boală infecțioasă, agentul patogen nu moare instantaneu alături de oaspete.
• Viruşi hematici: Viruşi precum HIV sau Hepatita B şi C pot supravieţui în sânge şi ţesuturi ore sau chiar zile, în funcţie de temperatură şi umiditatea ambientală.
• Boli respiratorii: Patogeni precum Mycobacterium tuberculosis (tuberculoza) sunt deosebit de rezistenți și pot fi expulzați în aer în timpul manipulării corpului sau prin procese accidentale de compresie toracică.
• Zoonoza și Prionii: În cazuri rare, agenții precum prionii (cauzând boala Creutzfeldt-Jakob) sunt extrem de rezistenți la dezinfecția convențională și rămân activi pentru o perioadă îndelungată.
2. Dinamica descompunerii (Tanatochimie)
Descompunerea nu este doar un proces de „uzură și ruptură”, ci o succesiune biologică complexă:
• Autoliză: Enzimele celulelor încep să digere țesuturile. Acest lucru descompune barierele naturale (piele, membranele) care au ținut bacteriile „la locul lor. "
•Rotrefacția și „Tanatobiomul”: Bacteriile intestinale, care în viață ajută digestia, încep să se înmulțească fără control și invadează fluxul sanguin. Acest proces eliberează gaze (metan, hidrogen sulfurat) care generează presiune internă și pot forța fluidele infecțioase să curgă prin orificiile naturale.
3. Pericolul fluidelor și pulverizării
Fluidele corporale (sânge, urină, fluide purulente) acționează ca vehicule de transport.
• Contact direct: Principalul risc apare dacă aceste fluide ating pielea neatinsă (rănile) sau mucusul (ochi, gură).
• Pulverizatoare: In timpul deplasarii unui cadavru sau in procedurile de autopsie se pot genera particule minuscule suspendate in aer care contin bacterii sau virusuri, care pot fi inhalate de experti sau personalul de curatenie.
4. Vectori și propagandă de mediu
Un corp fără izolare adecvată atrage fauna cadavrelor (muște necrofagice, gândaci, furnici) și viespi.
• Ciclu de poluare: Acești vectori hrănesc sau depun ouă în țesutul contaminat și apoi se deplasează pe suprafețe externe, alimente sau persoane apropiate, transportând agenți patogeni mecanic pe picioare sau aparatul oral.
Prezentare generală a măsurilor de control
Datorită complexității acestor riscuri, protocolul standard include:
1. Bariere fizice: Purtarea mănușilor din nitril, măști N95 sau superioare, protecție pentru ochi și halate impermeabile.
2. Izolare: Utilizarea pungilor pentru cadavre de calibru înalt (iazuri) pentru a evita scurgerea de lichide și gaze.
3. Managementul deșeurilor: Toate materialele în contact cu corpul sunt tratate ca deșeuri periculoase bio-infecțioase.”
