Dr. Diaconu - Cardiologie, Calea Plevnei nr. 159 Corp B, București, sector 6, Sector (2025)

Q: What is the address?

Calea Plevnei Nr. 159 Corp B, București, Sector 6

13/11/2025

Statinele – prietenele inimii, dar doar la recomandarea medicului!

Am o pacientă de 50 de ani care, de peste un deceniu, ducea o luptă continuă cu colesterolul crescut. Mănâncă echilibrat, face mișcare, chiar aleargă de 2-3 ori pe săptămână. Și totuși, valorile colesterolului nu voiau să scadă.
Pentru prima oară în 10–12 ani, analizele ei au ieșit în limite normale — după ce a început un tratament cu statine, prescris și monitorizat atent.

De multe ori, în ciuda unei vieți sănătoase, organismul are nevoie de ajutor suplimentar. Statinele sunt medicamente care scad colesterolul „rău” (LDL cm îl găsiți pe buletinele de analize) și ajută la protejarea vaselor de sânge, reducând riscul de infarct și accident vascular cerebral. Ele acționează în ficat, unde blochează o enzimă responsabilă de producerea colesterolului, iar în timp ajută vasele de sânge să rămână mai curate și mai flexibile.

💊 Medicii le recomandă mai ales persoanelor care:
➤ au colesterolul ridicat și nu îl pot controla doar prin alimentație și mișcare,
➤ au avut deja un infarct, un stent sau altă boală cardiacă,
➤ au diabet, hipertensiune sau alți factori de risc cardiovascular.

⚠️ Important: statinele nu se iau „după ureche”. Nu sunt suplimente alimentare și nici soluții universale. Se prescriu numai de către medicul cardiolog după analize, evaluarea riscurilor și monitorizare periodică. Doar medicul cardiolog decide dacă sunt potrivite pentru pacient, ce doză e necesară și cât timp trebuie urmate.

Ca orice medicament, pot apărea reacții adverse pe care le veți comunica medicului:
➤ oboseală combinată cu slăbiciune musculară
➤ tulburări digestive (diaree, greață, gaze intestinale)
➤ creșteri ușoare ale enzimelor hepatice.

Statinele pot face o diferență reală — așa cm s-a întâmplat cu pacienta mea. Dar cheia stă în echilibru: dietă, mișcare și tratament personalizat, nu decizii luate singur, „după internet”. Inima are nevoie de grijă, dar și de responsabilitate.

❤️ Nu uitați că dacă putem face ceva pentru a avea inima sănătoasă, să începem chiar de azi. Să fiți sănătoși!

𝗠𝗮̆ 𝗴𝗮̆𝘀𝗶𝘁̦𝗶 𝗹𝗮 𝗰𝗹𝗶𝗻𝗶𝗰𝗮 𝗦𝗮𝗻𝗮𝗺𝗲𝗱
📍 Calea Plevnei nr. 159 Corp B, sector 6, București
🗓️ Program: luni - vineri, 07.00 - 21.00
☎️ Telefon programări: (021) 9442

06/11/2025

Am primit de multe ori întrebarea dacă este diferență între Dopplerul de artere carotide și cel cardiac.
Este o diferență importantă între Dopplerul de artere carotide și Dopplerul cardiac, chiar dacă ambele folosesc ultrasunete pentru a vizualiza circulația sângelui.

1️⃣ Doppler de artere carotide
• Ce este: Se concentrează pe arterele carotide de la nivelul gâtului, care duc sânge oxigenat la creier.
• Scopul principal: Detectează îngustări, blocaje sau plăci de aterom care pot crește riscul de AVC (accident vascular cerebral).
• Legătura cu inima: Arterele carotide reflectă starea arterelor din întreg corpul; eventualele probleme depistate pot indica risc crescut pentru inimă.
• Beneficiu: Prevenție pentru accidente vasculare și boli cardiovasculare

2️⃣ Doppler cardiac
• Ce este: Se concentrează pe inimă și valvele cardiace.
• Scopul principal: Evaluează fluxul sanguin în interiorul inimii, funcția ventriculilor, valvele cardiace și presiunile din camerele inimii.
• Beneficiu: Detectează insuficiență cardiacă, defecte de valve, boli congenitale sau cardiomiopatii.
• Se face: De obicei cu ecocardiografie transtoracic (sonda pe piept) sau, mai rar, transesofagiană (sonda pe esofag pentru detalii mai bune).

🔹 Pe scurt:
• Doppler de carotide: vase de sânge → creier → prevenție AVC și indicii pentru inimă
• Doppler cardiac: inimă → valve și camere → diagnostic direct probleme cardiace
Deci, deși ambele folosesc tehnologia Doppler, obiectivul și zona examinată sunt diferite.

❤️ Nu uitați că dacă putem face ceva pentru a avea inima sănătoasă, să începem chiar de azi. Să fiți sănătoși!

𝗠𝗮̆ 𝗴𝗮̆𝘀𝗶𝘁̦𝗶 𝗹𝗮 𝗰𝗹𝗶𝗻𝗶𝗰𝗮 𝗦𝗮𝗻𝗮𝗺𝗲𝗱
📍 Calea Plevnei nr. 159 Corp B, sector 6, București
🗓️ Program: luni - vineri, 07.00 - 21.00
☎️ Telefon programări: (021) 9442

31/10/2025

10 semne timpurii că inima are nevoie de un control

Inima nu ne anunță mereu cu un semnal clar că ceva nu e în regulă, dar uneori „micile”
simptome sunt avertismente pe care nu trebuie să le ignorăm. Iată ce ar trebui să urmărești:

1. Oboseală greu de explicat
Dacă te simți epuizat chiar și după o noapte de somn bun sau după o zi ușoară, inima poate
avea dificultăți în a p***a sângele eficient.

2. Palpitații sau bătăi neregulate ale inimii
Senzația că inima „bate prea repede”, „sare o bătaie” sau „bate haotic” poate fi un semn de
aritmie sau de stres cardiovascular.

3. Lipsa de aer sau respirație greoaie
Dacă simți că te sufoci la eforturi mici sau chiar la urcat scările, poate fi semnalul că inima nu pompează suficient sânge oxigenat.

4. Durere sau disconfort în piept
Nu toate durerile de inimă sunt intense sau apăsătoare; un disconfort ușor sau senzația de presiune poate fi un avertisment.

5. Umflarea gleznelor, picioarelor sau abdomenului
Retenția de lichide poate indica insuficiență cardiacă sau dificultăți ale inimii de a p***a
sângele.

6. Amețeli sau senzație de leșin
O inimă care nu pompează suficient sânge către creier poate provoca amețeli, vertij sau chiar pierderi de cunoștință.

7. Tuse persistentă sau respirație șuierătoare
Poate fi legată de acumularea de lichid în plămâni din cauza problemelor cardiace.

8. Transpirații excesive, fără efort fizic
Transpirațiile reci și neașteptate pot fi un semn de stres cardiac sau chiar avertisment pentru
infarct.

9. Dureri în braț, umăr, gât sau maxilar
Uneori, durerea de inimă se „deplasează” și nu o simțim direct în piept.

10. Scăderea toleranței la efort fizic
Dacă observi că nu mai poți face activitățile obișnuite fără să te simți epuizat sau fără să ai
respirație dificilă, e timpul să consulți medicul.

❤️ Nu uitați că dacă putem face ceva pentru a avea inima sănătoasă, să începem chiar de azi. Să fiți sănătoși!

𝗠𝗮̆ 𝗴𝗮̆𝘀𝗶𝘁̦𝗶 𝗹𝗮 𝗰𝗹𝗶𝗻𝗶𝗰𝗮 𝗦𝗮𝗻𝗮𝗺𝗲𝗱
📍 Calea Plevnei nr. 159 Corp B, sector 6, București
🗓️ Program: luni - vineri, 07.00 - 21.00
☎️ Telefon programări: (021) 9442

23/10/2025

Care sunt riscurile tensiunii mari
Tensiunea arterială mare (hipertensiunea) este una dintre cele mai frecvente și mai periculoase afecțiuni cardiovasculare, mai ales dacă nu este tratată la timp.

𝐓𝐞𝐧𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐚𝐫𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐢𝐝𝐞𝐚𝐥𝐚̆ 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐣𝐮𝐫 𝐝𝐞 𝟏𝟐𝟎/𝟖𝟎 𝐦𝐦𝐇𝐠.

Iată principalele riscuri ale hipertensiunii:

❗❗ Pe termen lung
👉 Boli de inimă - Hipertensiunea forțează inima să pompeze mai greu → poate duce la insuficiență cardiacă, angină pectorală sau infarct miocardic.
👉 Accident vascular cerebral (AVC) - Presiunea mare poate rupe vasele de sânge din creier sau favoriza formarea cheagurilor.
👉 Anevrisme - Pereții vaselor de sânge se pot slăbi, formând dilatații periculoase (în special la aortă).
👉 Boală cronică de rinichi - Rinichii sunt afectați de fluxul sanguin crescut, ceea ce duce în timp la insuficiență renală.
👉 Probleme de vedere - Tensiunea ridicată afectează vasele din retină, ducând la retinopatie hipertensivă și scăderea vederii.
👉 Deteriorarea arterelor - Pereții arteriali devin rigizi și îngustați (ateroscleroză), crescând riscul de infarct și AVC.

❗❗ Pe termen scurt
➜ Dureri de cap severe
➜ Amețeli, vedere încețoșată
➜ Sângerări nazale
➜ Senzație de oboseală sau confuzie
➜ Dureri în piept sau dificultăți de respirație (semne de urgență medicală)

🩺 Semne care pot indica tensiune mare
▸ Dureri de cap persistente (mai ales dimineața)
▸ Amețeli, vedere încețoșată sau „pete” în câmpul vizual
▸ Sângerări nazale frecvente
▸ Dureri în piept sau senzație de apăsare
▸ Bătăi rapide sau neregulate ale inimii
▸ Oboseală nejustificată
▸ Dificultăți de respirație
▸ Umflarea gleznelor sau a picioarelor

💡 Uneori hipertensiunea nu are niciun simptom — de aceea e numită și „ucigașul tăcut”. De aceea, verificarea regulată a tensiunii este esențială.

👩‍💼👨‍💼 Ce poți face
✔️ Măsoară tensiunea regulat și notează valorile într-un caiet pe care să-l iei cu tine la vizitele periodice la medicul cardiolog
✔️ Redu consumul de sare, alcool și ai grijă la stresul zilnic
✔️ Fă mișcare moderată zilnic, chiar dacă înseamnă să mergi pe jos 1-2 stații de tramvai sau să urci și să cobori câteva trepte
✔️ Menține o greutate normală
✔️ Urmează tratamentul recomandat de medic și nu-l întrerupeți decât la recomandarea acestuia.

🚑 Când trebuie mers de urgență la medic
󠁯•󠁏 Tensiunea e peste 180/120 mmHg, chiar și o singură dată
󠁯•󠁏 Apar dureri puternice în piept, respirație grea, amorțeli sau tulburări de vorbire
➡️ Poate fi un infarct sau accident vascular cerebral – necesită intervenție imediată.

❤️ Nu uitați că dacă putem face ceva pentru a avea inima sănătoasă, să începem chiar de azi. Să fiți sănătoși!
𝗠𝗮̆ 𝗴𝗮̆𝘀𝗶𝘁̦𝗶 𝗹𝗮 𝗰𝗹𝗶𝗻𝗶𝗰𝗮 𝗦𝗮𝗻𝗮𝗺𝗲𝗱
📍 Calea Plevnei nr. 159 Corp B, sector 6, București
🗓️ Program: luni - vineri, 07.00 - 21.00
☎️ Telefon programări: (021) 9442

09/10/2025

Impactul premenopauzei asupra sănătății inimii și de ce crește riscul de boli cardiovasculare după instalarea menopauzei

Primele semne cardiovasculare la care o femeie aflată în premenopauză ar trebui să fie atentă pot fi subtile și diferite de cele clasice observate la bărbați. Iată principalele:
• Oboseală neobișnuită – chiar și după perioadă dec somn; poate semnala o circulație deficitară sau un început de afectare cardiacă.
• Dureri sau presiune în piept, dar uneori durerea apare în gât, maxilar, spate sau brațul stâng, nu neapărat în piept.
• Respirație dificilă (sau senzație de lipsă de aer) la eforturi mici.
• Palpitații sau senzația că inima “bate haotic” ori “se oprește o clipă”.
• Umflarea gleznelor sau a picioarelor, care poate indica retenție de lichide.
• Amețeli, leșinuri sau dureri de cap frecvente.
• Creșterea tensiunii arteriale sau a valorilor colesterolului fără o cauză clară.
Pentru multe femei, aceste simptome apar înainte de menopauză, odată cu fluctuațiile hormonale, și pot fi trecute cu vederea. De aceea, este recomandat un control cardiologic dacă apar aceste semne, mai ales în combinație cu factori de risc (fumat, stres, lipsă de mișcare, kilograme în plus).

După instalarea menopauzei, riscul de boli cardiovasculare crește în principal din cauza scăderii nivelului de estrogen, hormon care are un rol protector asupra inimii și vaselor de sânge.
Iată ce se întâmplă mai exact:
• Scade protecția naturală a vaselor de sânge – estrogenul ajută la menținerea elasticității arterelor și la reglarea tensiunii arteriale; fără el, pereții vaselor devin mai rigizi.
• Crește colesterolul “rău” (LDL) și scade colesterolul “bun” (HDL), ceea ce favorizează depunerea grăsimilor pe artere (apare ateroscleroza).
• Tendință mai mare de creștere a tensiunii arteriale și de apariție a inflamațiilor cronice.
• Modificări în distribuția grăsimii corporale – după menopauză, grăsimea tinde să se depună mai mult pe abdomen, ceea ce este un factor de risc suplimentar pentru inimă.
Pe scurt: menopauza nu provoacă direct bolile de inimă, dar schimbările hormonale care o însoțesc favorizează apariția factorilor de risc.
Adoptarea unui stil de viață activ, o alimentație echilibrată și controalele medicale regulate pot reduce semnificativ acest risc.

❤️ Nu uitați că dacă putem face ceva pentru a avea inima sănătoasă, să începem chiar de azi. Să fiți sănătoși!

𝗠𝗮̆ 𝗴𝗮̆𝘀𝗶𝘁̦𝗶 𝗹𝗮 𝗰𝗹𝗶𝗻𝗶𝗰𝗮 𝗦𝗮𝗻𝗮𝗺𝗲𝗱
📍 Calea Plevnei nr. 159 Corp B, sector 6, București
🗓️ Program: luni - vineri, 07.00 - 21.00
☎️ Telefon programări: (021) 9442

02/10/2025

Cardiopatia ischemică apare atunci când arterele coronare (care duc sânge și oxigen spre inimă) se îngustează sau se blochează. Cel mai des, cauza este ateroscleroza, adică depunerea de grăsimi și calciu pe pereții vaselor. Când sângele nu mai ajunge cm trebuie, inima nu primește oxigenul de care are nevoie pentru a funcționa. În timp, asta poate duce la angină pectorală, infarct sau insuficiență cardiacă.

👉 Semne care ar trebui să te trimită la un control cardiologic:
» durere sau presiune în piept, mai ales la efort, emoții puternice sau după mese copioase, care trece la repaus;
» durere ce se duce spre umăr, braț stâng, gât, mandibulă sau spate;
» dificultăți de respirație la efort sau chiar și în repaus;
» oboseală neobișnuită, scăderea rezistenței la efort;
» palpitații, amețeli, senzație de leșin.

⚠️ În cazul infarctului, semnele sunt mai intense: durere toracică puternică și prelungită, transpirații reci, greață, senzație de teamă. Atunci trebuie sunat imediat la 112.

La femei și la persoanele cu diabet, simptomele pot fi mai „tăcute”: doar oboseală, lipsă de aer, greață sau dureri difuze.

👉 Principalii factori de risc: fumatul, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, diabetul, sedentarismul, obezitatea, stresul, lipsa somnului, vârsta și istoricul familial. Cu cât se adună mai mulți factori, cu atât riscul crește.

♡ Ce poți face zilnic pentru o inimă sănătoasă
» alege o alimentație echilibrată, cu multe legume, fructe, pește, cereale integrale și mai puțină sare și prăjeli;
» fă mișcare cel puțin 30 de minute pe zi;
» renunță la fumat – câștigul pentru inimă este imediat;
» dormi 7–8 ore pe noapte și găsește metode să reduci stresul;
» verifică periodic tensiunea, glicemia și colesterolul;
» mergi la control cardiologic dacă ai factori de risc sau simptome.

🔔 Semnale de alarmă pe care nu trebuie să le ignori:
❗ durere puternică în piept mai mult de 10 minute;
❗ durere care urcă spre braț, gât, mandibulă sau spate;
❗ lipsă bruscă de aer;
❗ transpirații reci, amețeli, leșin;
❗ oboseală extremă, apărută din senin.

Chiar și atunci când simptomele par „mici”, ele pot fi semne timpurii. Un control la timp poate face diferența.
❤️ Nu uitați că dacă putem face ceva pentru a avea inima sănătoasă, să începem chiar de azi. Să fiți sănătoși!

𝗠𝗮̆ 𝗴𝗮̆𝘀𝗶𝘁̦𝗶 𝗹𝗮 𝗰𝗹𝗶𝗻𝗶𝗰𝗮 𝗦𝗮𝗻𝗮𝗺𝗲𝗱
📍 Calea Plevnei nr. 159 Corp B, sector 6, București
🗓️ Program: luni - vineri, 07.00 - 21.00
☎️ Telefon programări: (021) 9442

25/09/2025

Când este nevoie de ecografie de carotidă?

Medicul o recomandă pentru a evalua fluxul sanguin prin arterele carotide (cele care duc sânge la creier). Poate fi necesară dacă:
⬩ Aveți factori de risc cardiovascular: hipertensiune, diabet, colesterol crescut, fumat, obezitate.
⬩ Aveți simptome sugestive: amețeli, leșin, tulburări de vedere, slăbiciune la nivelul membrelor, tulburări de vorbire.
⬩ Ați avut accident ischemic tranzitor (AIT) sau accident vascular cerebral (AVC).
⬩ Medicul vrea să monitorizeze o placă de aterom sau eficiența tratamentului (medicamentos sau chirurgical).

▶ Pregătirea pentru ecografia de carotidă
⬩ Nu necesită pregătire specială (nu trebuie să fii nemâncat).
⬩ Evitați lanțuri sau haine cu guler foarte înalt pentru a facilita accesul la gât.
⬩ Luați cu voi analize/rezultate anterioare, dacă aveții.

▶ Cum are loc procedura
⬩ Se face în cabinet, cu un aparat de ecografie cu sondă Doppler.
⬩ Stați întinși pe spate, cu gâtul ușor întins pe spate și capul întors pe o parte.
⬩ Medicul aplică gel pe piele și plimbă sonda pe zonele laterale ale gâtului.
⬩ Nu doare, nu iradiază, durează 10–20 minute.

▶ Cum se interpretează rezultatul
Ecografia Doppler oferă informații despre:
⬩ Aspectul arterei: dacă este liberă sau prezintă plăci de aterom (depuneri de grăsime/calciu).
⬩ Gradul de stenoză (îngustare):

19/09/2025

📧 ”În condiții de mers alert, pulsul îmi crește mult, la 140-150. În repaus, el scade, ajunge la 80-90. Ar trebui să mă îngrijorez, e un simptom de boală cardiacă?” Așa sună mesajul primit de la o doamna trecută cu puțin peste 50 de ani. Haideți să vedem, când valorile pulsului trebuie să ne dea de gândit?

Ce este pulsul
Pulsul este numărul de bătăi ale inimii pe minut și îl puteți simți ușor la încheietura mâinii sau la gât. El variază în funcție de activitate, emoții, temperatură, consum de cafea/ceai verde sau negru sau efort fizic.

🚶‍♂️ Pulsul la efort (mers alert)
E firesc ca pulsul să crească atunci când te miști mai repede. Dacă ajunge la 130–150 bătăi/minut în timpul mersului alert, acest lucru poate fi normal, mai ales dacă nu faceți sport constant sau aveți o condiție fizică medie.

🛋️ Pulsul în repaus
În repaus, pulsul normal pentru adulți este între 60 și 100 bătăi/minut.
Un puls de 79–90 este spre partea superioară a normalului, dar încă acceptat. Factori precum stresul, emoțiile, lipsa de somn sau consumul de cafeau pot să îl țină mai sus.

⚠️ Când e nevoie de un plus de atenție
•Dacă pulsul în repaus stă des peste 90–100 fără motiv clar.
•Dacă aveți simptome precum palpitații puternice, amețeli, lipsă de aer, durere în piept sau oboseală neobișnuită.
•Dacă vă crește foarte mult pulsul la eforturi mici.

👩‍⚕️ Ce presupune un consult cardiologic
Un consult la cardiolog înseamnă o discuție despre stilul de viață și simptome, urmată de investigații precum:
▸ECG (electrocardiogramă): înregistrează activitatea electrică a inimii.
▸Ecocardiografie: verifică structura și funcția inimii.
▸Test de efort: arată cm răspunde inima la mișcare.
▸Monitorizare Holter 24–48h: urmărește ritmul inimii în viața de zi cu zi.
Astfel, medicul poate spune dacă pulsul e normal sau dacă ascunde o problemă.

📊 Valorile orientative pentru puls
»Repaus: 60–100 bătăi/minut (sportivii bine antrenați pot avea și 50–55).
»Efort moderat (mers alert, urcat scări): 120–150 e frecvent normal.
»Efort intens: poate urca mai mult, în funcție de vârstă și antrenament.

‼️ Dacă observați valori ale pulsului constant mari în repaus sau apar simptome, e bine să faci un control cardiologic.

❤️ Nu uitați că dacă putem face ceva pentru a avea inima sănătoasă, să începem chiar de azi. Să fiți sănătoși!

𝗠𝗮̆ 𝗴𝗮̆𝘀𝗶𝘁̦𝗶 𝗹𝗮 𝗰𝗹𝗶𝗻𝗶𝗰𝗮 𝗦𝗮𝗻𝗮𝗺𝗲𝗱
📍 Calea Plevnei nr. 159 Corp B, sector 6, București
🗓️ Program: luni - vineri, 07.00 - 21.00
☎️ Telefon programări: (021) 9442

12/09/2025

Două analize de sânge care nu sunt „clasice”, dar îți pot salva inima: Lipoproteina(a) și Apolipoproteina B

Când facem analize uzuale, primim de obicei colesterol total, HDL, LDL și trigliceride. Însă acestea nu spun întreaga poveste despre sănătatea inimii și a vaselor de sânge. În ultimii ani, specialiștii recomandă din ce în ce mai des două investigații suplimentare: Lipoproteina(a) și Apolipoproteina B.

1. Lipoproteina(a) – „colesterolul ascuns”
👉Ce este: o particulă asemănătoare cu LDL („colesterolul rău”), dar mult mai agresivă, pentru că favorizează depunerea plăcilor pe artere și crește riscul de infarct și accident vascular.

Condiții de recoltare: simplă recoltare de sânge, dar vorbiți și cu medicul cardiolog

Cât durează rezultatele: 2-5 zile lucrătoare, în funcție de laborator.

Interpretare: valori crescute peste 50 mg/dl (sau 120 nmol/l, în funcție de metoda folosită) indică risc cardiovascular mai mare, chiar dacă restul analizelor de colesterol sunt normale.

Preț estimativ: 150 – 250 lei.

Cui se recomandă:
✔️ persoanelor cu istoric familial de infarct/AVC la vârste tinere
✔️ celor cu colesterol normal, dar cu evenimente cardiovasculare inexplicabile
✔️ pacienților cu boală cardiovasculară precoce

2. Apolipoproteina B – „contorul colesterolului rău”
👉 Ce înseamnă: este proteina principală din particulele care pot bloca vasele de sânge (LDL, VLDL, IDL, Lp(a)). Practic, arată câte „mașinuțe” cu colesterol rău circulă prin sângele tău.

Condiții de recoltare: recoltare de sânge, preferabil dimineața; vorbiți și cu medicul cardiolog

Cât durează rezultatele: 1-3 zile lucrătoare.

Interpretare: valori peste 130 mg/dl sunt asociate cu risc crescut de ateroscleroză, iar un raport ApoB/ApoA1 mare înseamnă dezechilibru între „colesterolul rău” și „colesterolul bun”.

Preț estimativ: 80 – 150 lei.

Cui se recomandă:
✔️ persoanelor cu colesterol și trigliceride mărite
✔️ celor cu sindrom metabolic, diabet, obezitate
✔️ pacienților cu boală cardiovasculară sau cu risc mare (fumători, hipertensivi)

Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în țara noastră. Mulți pacienți au analize „normale” la colesterol, dar suferă evenimente cardiovasculare grave. Aceste două teste pot face diferența între un control real al riscului și o falsă senzație de siguranță.

👉 Dacă ai factori de risc sau istoric familial, merită să discuți cu medicul de familie sau cardiologul despre introducerea acestor analize în controalele tale periodice.

❤️ Nu uitați că dacă putem face ceva pentru a avea inima sănătoasă, să începem chiar de azi. Să fiți sănătoși!

𝗠𝗮̆ 𝗴𝗮̆𝘀𝗶𝘁̦𝗶 𝗹𝗮 𝗰𝗹𝗶𝗻𝗶𝗰𝗮 𝗦𝗮𝗻𝗮𝗺𝗲𝗱
📍 Calea Plevnei nr. 159 Corp B, sector 6, București
🗓️ Program: luni - vineri, 07.00 - 21.00
☎️ Telefon programări: (021) 9442

05/09/2025

Ce este boala arterială periferică, simptome și cm o putem preveni

Boala arterială periferică (BAP) este o afecțiune a sistemului circulator în care arterele care duc sângele către membre (în special picioare) se îngustează sau se blochează, de obicei din cauza depunerilor de grăsime (ateroscleroză).
👉 Practic, sângele nu mai ajunge în cantitate suficientă la mușchi și țesuturi, mai ales în timpul efortului.

Principalele caracteristici:
• Cauză principală: ateroscleroza (îngustarea arterelor din cauza plăcilor de colesterol).
• Zone afectate frecvent: picioare, mai rar brațe.

Simptome:
• durere, crampe sau oboseală în picioare la mers (numită claudicație intermitentă), care dispare la repaus;
• senzație de picioare reci sau amorțite;
• răni care se vindecă greu la nivelul picioarelor;
• în cazuri severe: durere și în repaus, risc de gangrenă.

Factori de risc:
• fumatul 🚬 (cel mai important factor);
• diabetul;
• hipertensiunea arterială;
• colesterolul crescut;
• vârsta înaintată;
• sedentarismul.

Tratament:
• schimbarea stilului de viață (renunțare la fumat, dietă sănătoasă, mișcare);
• medicamente pentru controlul colesterolului, tensiunii și glicemiei;
• tratamente pentru îmbunătățirea circulației;
• în cazuri grave: proceduri de revascularizare (angioplastie, stent, bypass).

În România, prevalența observată (peste 18%) este semnificativ mai mare decât media globală pentru categorie de vârstă 55 de ani, reflectând probabil o combinație a mai multor factori de risc (vârstă, fumat, hipertensiune, etc.). Și, de reținut, femeile sunt afectate aproape la fel de frecvent ca bărbații, unele studii chiar indicând o prevalență mai mare la femei.

Prevenție – ce putem face?
• Renunțarea la fumat – cel mai eficient pas.
• Controlul glicemiei și tensiunii – vizite regulate la medic și ținerea unui jurnal cu valorile măsurate
• Alimentație echilibrată – mai puține grăsimi saturate, mai multe legume, pește, fibre.
• Mișcare zilnică – mersul pe jos chiar și 30 de minute pe zi îmbunătățește circulația.
• Monitorizare periodică – la persoanele cu risc (fumători, diabetici, >55 ani).

❤️ Nu uitați că dacă putem face ceva pentru a avea inima sănătoasă, să începem chiar de azi. Să fiți sănătoși!

𝗠𝗮̆ 𝗴𝗮̆𝘀𝗶𝘁̦𝗶 𝗹𝗮 𝗰𝗹𝗶𝗻𝗶𝗰𝗮 𝗦𝗮𝗻𝗮𝗺𝗲𝗱
📍 Calea Plevnei nr. 159 Corp B, sector 6, București
🗓️ Program: luni - vineri, 07.00 - 21.00
☎️ Telefon programări: (021) 9442

29/08/2025

🫀 Ce faci după un infarct pentru o recuperare mai bună

După un infarct recuperarea e foarte personalizată și trebuie monitorizată de medicul cardiolog. Totuși, există câteva recomandări generale care ajută inima să se vindece și să previi alte probleme:

1. Urmează tratamentul prescris
• Medicamentele (pentru tensiune, colesterol, coagulare etc.) sunt vitale.
• Nu le întrerupe și nu modifica dozele fără acordul medicului.

2. Recuperare cardiacă supravegheată
• Există programe speciale de recuperare cardiacă unde se fac exerciții fizice monitorizate și educație despre stilul de viață.
• Exercițiul fizic controlat ajută inima să se refacă și scade riscul unui nou infarct.

3. Mișcare zilnică, dar progresiv
• Plimbări ușoare la început, crescând treptat intensitatea.
• Evită eforturile bruște, ridicat greutăți mari sau oboseala extremă.

4. Alimentație cardioprotectoare
• Multe legume, fructe, pește gras (somon, macrou), nuci, semințe.
• Mai puțină sare, grăsimi saturate și zahăr.
• Ulei de măsline în loc de prăjeli.
• Hidratare bună.

5. Controlul factorilor de risc
• Ține sub control tensiunea, colesterolul, glicemia.
• Renunță complet la fumat.
• Redu alcoolul (sau evită-l).

6. Somn și odihnă
• Somnul regulat și odihna de calitate sprijină refacerea inimii.
• Evită stresul și învață tehnici de relaxare (respirație, meditație, plimbări).

7. Monitorizare constantă
• Vizite regulate la cardiolog.
• ECG și analize de control conform recomandărilor.

8. Sprijin psihologic
• După infarct e normal să apară teamă sau depresie.
• Discuțiile cu un psiholog ajută enorm la recuperare.

👉 Pe scurt: tratament + mișcare moderată + alimentație sănătoasă + monitorizare medicală = o inimă mai puternică după infarct.

❤️ Nu uitați că dacă putem face ceva pentru a avea inima sănătoasă, să începem chiar de azi. Să fiți sănătoși!

𝗠𝗮̆ 𝗴𝗮̆𝘀𝗶𝘁̦𝗶 𝗹𝗮 𝗰𝗹𝗶𝗻𝗶𝗰𝗮 𝗦𝗮𝗻𝗮𝗺𝗲𝗱
📍 Calea Plevnei nr. 159 Corp B, sector 6, București
🗓️ Program: luni - vineri, 07.00 - 21.00
☎️ Telefon programări: (021) 9442

22/08/2025

Factori de risc pentru insuficiența cardiacă

❤️ Insuficiența cardiacă – pe scurt, inima nu mai pompează sângele la fel de eficient, iar asta afectează întregul corp.
Nu înseamnă că inima s-a oprit, ci că lucrează mai greu decât ar trebui.

🔍 Simptome care ar trebui să te trimită la medic
• Oboseală neobișnuită chiar și la efort mic
• Dificultăți de respirație (dispnee) la mers, urcat scări sau chiar în repaus
• Umflarea gleznelor, picioarelor sau abdomenului (retenție de lichide)
• Creștere rapidă în greutate din cauza acumulării de lichide
• Palpitații sau senzație de bătăi neregulate ale inimii
• Tuse persistentă sau respirație șuierătoare, mai ales noaptea

⚠️ Factori de risc
Aceștia cresc șansele de a dezvolta insuficiență cardiacă și trebuie gestionați atent:
• Hipertensiunea arterială – pune presiune constantă pe inimă, forțând-o să lucreze mai mult.
• Boala coronariană – arterele blocate reduc fluxul de sânge către inimă, slăbind mușchiul cardiac.
• Infarctul miocardic anterior – zonele afectate ale inimii nu mai funcționează eficient.
• Bolile valvelor cardiace – valvele deteriorate forțează inima să pompeze mai intens.
• Diabetul – afectează vasele de sânge și crește riscul bolilor cardiovasculare.
• Obezitatea – crește efortul inimii și favorizează apariția hipertensiunii și diabetului.
• Consumul excesiv de alcool – slăbește mușchiul inimii și poate provoca aritmii.
• Fumatul – dăunează vaselor de sânge și accelerează ateroscleroza.
• Istoricul familial – predispoziția genetică poate crește riscul, mai ales dacă există și alți factori.
• Sedentarismul – lipsa mișcării slăbește rezistența cardiovasculară și favorizează acumularea de kilograme în plus.

📊 Clasificarea severității insuficienței cardiace
• Clasa I – Fără limitare a activității fizice
• Clasa II – Limitare ușoară; simptome la efort obișnuit
• Clasa III – Limitare marcată; simptome la eforturi mici
• Clasa IV – Simptome chiar și în repaus

📌 Concluzie: Dacă observi aceste semne și ai unul sau mai mulți factori de risc, nu amâna vizita la medic!

❤️ Nu uitați că dacă putem face ceva pentru a avea inima sănătoasă, să începem chiar de azi. Să fiți sănătoși!

𝗠𝗮̆ 𝗴𝗮̆𝘀𝗶𝘁̦𝗶 𝗹𝗮 𝗰𝗹𝗶𝗻𝗶𝗰𝗮 𝗦𝗮𝗻𝗮𝗺𝗲𝗱
📍 Calea Plevnei nr. 159 Corp B, sector 6, București
🗓️ Program: luni - vineri, 07.00 - 21.00
☎️ Telefon programări: (021) 9442

Dr. Diaconu - Cardiologie

13/11/2025

06/11/2025

31/10/2025

23/10/2025

09/10/2025

02/10/2025

25/09/2025

19/09/2025

12/09/2025

05/09/2025

29/08/2025

22/08/2025

Address

Telephone

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Share

Category