https://linktr.ee/drnaomiciurea

Dr. Ciurea Naomi-Adina - Medic specialist gastroenterolog, Strada Negoiului 2A-3B, Targu-Mures (2025)

02/12/2025

SIBO și intoleranța la histamină: de ce uneori o dietă obișnuită nu este suficientă

În unele forme de SIBO, tabloul clinic nu este dat doar de fermentația bacteriană. O parte dintre pacienți dezvoltă și intoleranță la histamină, deoarece bacteriile din intestinul subțire pot produce sau elibera histamină, iar mucoasa inflamată reduce activitatea enzimei DAO. În aceste situații, o dietă low-FODMAP clasică nu mai este suficientă.

Pentru astfel de pacienți a fost dezvoltat protocolul SIBO/Histamine Bi-Phasic Diet, un concept care combină reducerea carbohidraților fermentabili cu limitarea alimentelor bogate în histamină sau eliberatoare de histamină.

Nu este o dietă obișnuită și nu este destinată utilizării pe termen lung. Este un protocol medical care trebuie individualizat.

Faza 1: Reducerea fermentației și a histaminei (2–4 săptămâni)

Obiectiv: scăderea încărcăturii de histamină și reducerea substratului pentru fermentația bacteriană.

Principii generale:
• se evită alimentele bogate în histamină și cele care pot elibera histamină
• se limitează carbohidrații fermentabili
• se preferă proteinele foarte proaspete
• se menține o listă restrânsă de legume și fructe cu potențial scăzut de fermentație

Exemple de alimente permise în faza 1 (orientativ):
• carne proaspătă, neprocesată
• anumite legume non-fermentabile (de tip frunze, dovlecel, castravete, sparanghel în cantități mici)
• câteva fructe bine tolerate (de tip afine, pepene galben, papaya, kiwi în porții mici)
• grăsimi simple: unt, ulei de cocos, ulei de măsline

Alimente care se evită în faza 1:
• ouă la unii pacienți cu HIT
• mezeluri, carne maturată sau afumată
• lactate
• varză, ceapă, usturoi, ciuperci, cartofi dulci, conopidă
• fructe bogate în histamină sau foarte fermentabile (banane, citrice, mere, pere, prune)
• oțet, produse fermentate, sosuri, condimente picante

Această fază nu se face la întâmplare. Este restrictivă și trebuie temporizată corect.

Faza 2: Testarea toleranței la histamină și extinderea treptată a alimentelor

După ce simptomele se stabilizează în faza 1, se poate trece la faza 2.
Aici nu se introduce totul dintr-odată, ci se testează treptat:
• alimente eliberatoare de histamină (HL)
• alimente cu conținut moderat de histamină
• cantități mici de carbohidrați fermentabili

Principii generale:
• se testează un singur aliment nou la 2–3 zile
• dacă apare reacție, alimentul se oprește și se reia ulterior, în alt moment
• dacă un aliment este tolerat, poate fi păstrat în dietă
• încărcătura totală de histamină contează mai mult decât un aliment singular

Exemple orientative de introduceri în faza 2:
• anumite fructe: zmeură, rodie, ananas, căpșuni în cantități reduse
• anumite tipuri de nuci și semințe
• o gamă mai largă de vegetale
• mici cantități de oțet și condimente, în funcție de toleranță
• lactate fermentate foarte atent selectate, doar dacă pacientul le tolerează

Ce rămâne de evitat în faza 2:
• alimente clar bogate în histamină (pește vechi, carne maturată, brânzeturi vechi, vin, oțeturi puternic fermentate)
• sosuri fermentate, kombucha, murături
• cafea la unii pacienți sensibili
• alcool
• carbohidrați foarte fermentabili, indiferent de sursă

Cum se folosește acest protocol

Acest protocol nu este o listă rigidă, ci un instrument de stabilizare clinică.
Nu se aplică tuturor pacienților cu SIBO și nu înlocuiește tratamentul antimicrobian, reglarea motilității sau terapia pentru mastocite.

Rolul lui este să:
• scadă încărcătura totală de histamină
• reducă fermentația
• îmbunătățească toleranța alimentară
• permită reintroducerea treptată a unei diete normale

Toleranța este individuală, iar ghidajul medical și nutrițional sunt esențiale.

01/12/2025

De ce apare SIBO?

SIBO („Small Intestinal Bacterial Overgrowth”) = suprapopulare bacteriană în intestinul subțire.
Nu este o boală de sine stătătoare, ci un rezultat al unei disfuncții din sistemul digestiv.

1. Tulburări de motilitate intestinală (mișcarea intestinului)

Motilitatea intestinală înseamnă capacitatea intestinului de a împinge conținutul mai departe.
Un mecanism extrem de important se numește Complexul de Migrare Motorie (MMC), o undă de curățare a intestinului care funcționează între mese.

Dacă această mișcare se reduce sau se dereglează, bacteriile stagnează și se pot multiplica excesiv în intestinul subțire.

Cauze posibile:
• Autoimunitate (inclusiv post-infecții gastrointestinale)
• Traumatisme craniene sau ale coloanei (afectează nervul vag și controlul digestiei)
• Hipotiroidism sau alte tulburări endocrine
• Diabetul, în special dacă apare neuropatie autonomă
• Infecții repetate și tratamente antibiotice frecvente
• Sindroame de hipermobilitate (ex. sindrom Ehlers–Danlos)
• Expunerea la mucegai (mold toxicity) cu inflamație și disfuncție vagală

2. Digestie deficitară

Dacă stomacul, pancreasul sau ficatul nu digeră corect alimentele, acestea ajung în intestinul subțire insuficient procesate și devin „hrană” pentru bacteriile care nu ar trebui să fie acolo.

Semne și simptome:
• balonare la scurt timp după mese
• reflux gastroesofagian
• senzație de plenitudine după mese mici
• dureri abdominale după masă
• resturi alimentare nedigerate în scaun
• scaune grase, lucioase sau greu de evacuat

Cauze frecvente:
• hipoclorhidrie (acid gastric scăzut)
• insuficiență pancreatică ușoară sau moderată
• stres cronic, care inhibă digestia
• diete restrictive urmate mult timp
• disbioze severe

3. Probleme de evacuare intestinală / obstrucție

Orice problemă anatomică sau operație care încetinește mișcarea intestinului poate duce la SIBO.

Exemple:
• cicatrici (aderențe) după intervenții abdominale
• apendicectomie, operație de hernie, cezariană, laparoscopii multiple
• endometrioză sau boală inflamatorie pelvină
• diverticuli ai intestinului subțire
• anomalii anatomice congenitale

4. Medicamente care pot favoriza SIBO

Unele tratamente încetinesc tranzitul sau modifică pH-ul gastric, favorizând creșterea bacteriană.

Medicamente cu risc:
• inhibitori ai pompei de protoni (IPP) — omeprazol, esomeprazol etc.
• opiacee — încetinesc tranzitul
• antispastice — reduc motilitatea
• antidepresive cu efect anticolinergic
• antidiarreice folosite frecvent
• anumite antibiotice, prin alterarea microbiomului

Concluzie esențială

SIBO nu apare „de nicăieri”.
Este întotdeauna rezultatul unui dezechilibru: motilitate, digestie, anatomie sau medicamente.

De aceea, tratamentul corect NU înseamnă doar antibiotice (naturale sau alopate), ci:
• identificarea cauzei
• corectarea funcției digestive
• refacerea Complexului de Migrare Motorie
• reconstruirea microbiomului
• prevenirea recurenței

Doar așa se obțin rezultate durabile.

01/12/2025

Participare la conferința internațională „The Microbiome Throughout Life”, Belgrad 2026

În martie 2026 voi participa la conferința internațională „The Microbiome Throughout Life”, un eveniment dedicat celor mai recente descoperiri despre microbiom, metabolism și axa intestin–ficat de-a lungul etapelor vieții.

Pentru mine, formarea profesională continuă rămâne esențială — atât în practica clinică, cât și în activitatea de cercetare. Participarea constantă la conferințe internaționale este modul prin care rămân conectată la evoluția științei și prin care aduc în cabinet și în comunitatea GastroED informații actualizate, riguroase și aplicabile.

Ca de fiecare dată, după eveniment voi selecta cele mai relevante noutăți și le voi integra în materialele educaționale, în prezentările mele și în consultațiile cu pacienții. Cred cu tărie că medicina modernă are nevoie de informații bine filtrate, sintetizate și adaptate fiecărui pacient.

Pentru toți cei interesați de microbiom, nutriție, MASLD și sănătatea integrativă, voi reveni cu cele mai importante concluzii ale conferinței — explicate clar și adaptate pentru practica de zi cu zi.

30/11/2025

Dragi pacienți,

Astăzi vă las un material educațional structurat, creat în cadrul GastroED, pentru pacienții care se confruntă cu simptome sugestive pentru sensibilitate la histamină.

Ce este histamina și de ce poate deveni o problemă?
Histamina este o substanță naturală, implicată în digestie, imunitate și comunicarea dintre celule. În mod normal, corpul o produce și o degradează eficient.

Atunci când există prea multă histamină în raport cu capacitatea organismului de a o degrada – fie pentru că alimentele conțin valori ridicate, fie pentru că bacteria intestinală produce exces, fie pentru că enzima responsabilă de degradare (DAO) nu funcționează optim – pot apărea simptome digestive, cutanate, neurologice sau vasomotorii.

Acest ghid este util pentru:
• pacienți cu suspiciune de sensibilitate la histamină;
• cei care prezintă simptome fluctuante corelate cu anumite alimente;
• persoane cu disbioză, SIBO, mastocitoză, boli atopice sau afecțiuni digestive în care histamina poate juca un rol.

Ce veți găsi în ghid:
• alimente recomandate și alimente cu conținut ridicat de histamină;
• principii de dietă low-histamină;
• informații despre rolul enzimei DAO.

Mențiune importantă:
Diagnosticul de „intoleranță la histamină” nu este încă standardizat internațional. Simptomele pot avea cauze multiple, de aceea recomand ca orice dietă eliminatorie sau intervenție să fie făcută sub ghidaj medical și nutrițional, după evaluare.

Pe pagina găsiți enorm de multe informații pe tema INTOLERANȚEI LA HISTAMINA.

Ghidul complet poate fi descărcat de aici:

30/11/2025

În ultima perioadă am întâlnit tot mai mulți pacienți care se confruntă cu simptome persistente după infecția cu SARS-CoV-2: oboseală severă, scăderea toleranței la efort, „brain fog”, tulburări autonome și inflamație de grad mic.
Literatura descrie acest tablou ca fiind compatibil cu Long-COVID sau post-viral fatigue.

În contextul acestor mecanisme, în ultimii ani a crescut interesul pentru două molecule cu rol metabolic și mitocondrial: AKG (alpha-ketoglutarat) și 5-HMF (5-hydroxymethylfurfural).

1. Ce este AKG (Alpha-Ketoglutarat)?

Alpha-ketoglutaratul este un intermediar esențial în ciclul Krebs.
Este implicat în:

✔ Producția de energie (ATP)

AKG participă la fluxul mitocondrial și susține conversia substanțelor nutritive în energie utilizabilă.
Disfuncția mitocondrială — frecvent descrisă în Long-COVID — poate beneficia de suport la acest nivel.

✔ Reglarea stresului oxidativ

AKG are capacitatea de a capta radicali liberi (RONS) și de a reduce acumularea de metaboliți inflamatori precum oxLDL, MDA și nitrotirozina — elemente crescute în unele studii post-virale.

✔ Funcția imunitară și recuperarea tisulară

Prin rolul său în metabolismul aminoacizilor (glutamat–glutamină), AKG poate influența regenerarea celulară și echilibrul redox.

2. Ce este 5-HMF (5-Hydroxymethylfurfural)?

5-HMF este o moleculă naturală prezentă în cantități mici în alimente și investigată pentru proprietățile sale:

✔ Antioxidante

Poate reduce daunele oxidative prin neutralizarea radicalilor liberi, mecanism considerat relevant în procesele inflamatorii cronice de grad mic.

✔ Efecte asupra afinității hemoglobinei pentru oxigen

Unele studii descriu modificări ale capacității de transport al oxigenului la nivel microvascular, cu posibil impact asupra simptomelor precum oboseala sau slaba oxigenare tisulară post-virală.

✔ Posibile efecte antiinflamatorii

Cercetările explorează rolul 5-HMF în reglarea inflamației prin modularea răspunsului citokinic (IL-1β, IL-6, TNF-α) — valori care pot rămâne crescute la anumite persoane după infecția virală.

3. De ce sunt studiate aceste două molecule în contextul Long-COVID?

Long-COVID implică un set de mecanisme suprapuse:
• inflamație persistentă
• stres oxidativ crescut
• disfuncție mitocondrială
• afectarea microcirculației
• dereglări ale transportului de oxigen
• tulburări neuro-inflamatorii

AKG și 5-HMF sunt analizate în literatură pentru rolul lor fiziologic în:

✔ suportul metabolismului energetic
✔ reducerea stresului oxidativ
✔ echilibrarea răspunsului inflamator
✔ susținerea funcției mitocondriale
✔ îmbunătățirea microcirculației

Menționez clar:
nu reprezintă tratament standard, nu substituie terapiile validate și nu sunt recomandări terapeutice, ci substanțe aflate în studiu în diverse contexte post-virale și metabolice.

Concluzie

Long-COVID este o condiție complexă care implică inflamație, dereglări energetice și un nivel crescut de stres oxidativ.
AKG și 5-HMF sunt două molecule investigate pentru potențialele lor efecte antioxidante, metabolice și mitocondriale — cu accent pe mecanism, nu pe produs.

Rolul medicului este să înțeleagă mecanismele, să le explice pacientului și să adapteze intervenția la fiecare caz în parte.

29/11/2025

Mastocitoza și bolile mastocitare sunt afecțiuni rare, dificile și adesea invizibile. În cabinet văd oameni care trăiesc cu simptome severe: reacții anafilactoide, intoleranțe alimentare multiple, dureri, tulburări digestive, episoade de hipotensiune, sensibilitate extremă la stimuli cu care majoritatea dintre noi nu avem nicio problemă.
Pentru mulți dintre ei, orice zi fără tratament înseamnă risc real.

Unul dintre medicamentele esențiale pentru acești pacienți este cromoglicatul de sodiu, o substanță care stabilizează mastocitele și poate preveni reacții grave. În România, accesul la el este dificil, iar costurile sunt mari.
Asociația Suport Mastocitoză România, condusă de doamna Vaia Nicoleta, reușește să acopere mare parte din aceste nevoi: sprijin pentru achiziția de cromoglicat, kituri genetice, produse adaptate pacienților mastocitari, materiale educaționale și consiliere.

Pentru ca această activitate să continue, este nevoie de un gest simplu, care nu costă nimic în plus:

redirecționarea legală a unei părți din impozitul pe venit sau impozitul pe profit.

Modalitățile sunt două:

1. Formularul 230 – 3,5% din impozitul pe venit
2. Declarația D177 – 20% din impozitul pe profit al firmelor

Aceste sume nu sunt o donație propriu-zisă — sunt bani pe care statul oricum îi reține.
Diferența este doar dacă rămân în bugetul general sau dacă ajung acolo unde pot schimba viața unor oameni care se luptă cu o boală rară, dificilă și consumatoare de resurse.

Datele Asociației Suport Mastocitoză România:
CIF: 36200603
IBAN Lei: RO72RNCB0300151906140001
IBAN Euro: RO41RNCB0672151906140001

Scriu această postare pentru că am văzut personal cât de mult contează continuitatea tratamentului pentru acești pacienți. Pentru unii dintre ei, cromoglicatul de sodiu face diferența între o zi stabilă și un episod sever.
Dacă simțiți că puteți ajuta, prin redirecționare, gestul dvs. poate avea un impact direct și concret.
Nu pentru mine — ci pentru oameni reali, care se luptă zilnic cu o patologie rară și extrem de solicitantă.

29/11/2025

Un compus metabolic cu potențial în MASLD: ce arată studiile despre Alpha-Ketoglutarat (AKG)

MASLD (Metabolic dysfunction-Associated Steatotic Liver Disease) este noua denumire propusă pentru ceea ce anterior era numit NAFLD (Non-Alcoholic Fatty Liver Disease), adică steatoza hepatică legată de disfuncție metabolică (obezitate, rezistență la insulină, diabet zaharat, dislipidemie), în absența unui consum semnificativ de alcool.

Alpha-Ketoglutaratul (AKG) este un intermediar metabolic esențial din ciclul Krebs, cu rol în producția de energie, oxidarea acizilor grași și homeostazia celulară. În ultimii ani, câteva studii preclinice au analizat efectele AKG asupra metabolismului hepatic și asupra progresiei MASLD/NAFLD.

1. Efecte asupra ficatului metabolic
Studii pe modele animale au arătat că AKG poate reduce progresia steatozei hepatice induse de dietă bogată în grăsimi. S-au observat scăderi ale markerilor hepatici (ALT, AST, ALP) și o reducere a încărcării lipidice hepatice, sugerând un efect hepatoprotector. Aceste rezultate au apărut independent de modificări ale aportului caloric, ceea ce indică un mecanism metabolic direct.

2. Influența asupra metabolismului lipidic și glucidic
În modelele preclinice, AKG a redus trigliceridele serice, colesterolul și nivelurile de glucoză. În culturi de hepatocite umane, AKG a inhibat captarea acizilor grași, susținând potențialul efect de reducere a lipotoxicității hepatice.

3. Mecanisme moleculare implicate
AKG a crescut expresia PPARα, PPARδ și PPARγ, factori implicați în oxidarea acizilor grași și reglarea metabolismului lipidic. De asemenea, a stimulat expresia PPARα/δ în hepatocitele umane și a redus absorbția acizilor grași. Nu s-a observat o modificare a expresiei SIRT1, ceea ce sugerează că efectele nu depind de căile NAD+-dependente.

4. Diferențe în funcție de s*x în modelele animale
Sub dietă bogată în grăsimi, masculii au prezentat o predispoziție mai mare la dezvoltarea NAFLD. În aceste modele, AKG a redus greutatea hepatică, depozitele lipidice și markerii inflamatori. În unele cazuri, la animalele masculine s-a observat o creștere a țesutului adipos visceral, posibil prin redistribuirea lipidelor din ficat spre țesutul adipos.

Concluzie
Datele preclinice sugerează că Alpha-Ketoglutaratul poate avea un rol promițător în prevenirea sau încetinirea progresiei MASLD/NAFLD prin mecanisme ce includ reducerea acumulării lipidice hepatice, modularea PPAR și susținerea metabolismului energetic. Totuși, aceste rezultate provin în principal din studii experimentale. Sunt necesare studii clinice bine concepute pentru a confirma relevanța la oameni, dozele eficiente și siguranța utilizării.

Această prezentare are caracter exclusiv educațional și nu reprezintă recomandare medicală individualizată.

29/11/2025

Dragi oameni frumoși,

În seara aceasta am făcut două lucruri importante pentru mine și pentru tot ce construim împreună prin GastroEd.

1. M-am înscris la cursul internațional The SIBO Doctor (Dr. Nirala Jacobi)

Un program avansat de formare, recunoscut la nivel global, pentru practicienii care lucrează cu:

– SIBO / IMO / ISO
– microbiom intestinal
– mast cell activation
– disbioze complexe
– gut–liver axis
– patologie digestivă funcțională

Este, probabil, cursul cel mai respectat din lume pe această nișă.
După finalizare, voi obține certificarea „SIBO Approved Practitioner”, un standard internațional de excelență.

Pentru mine înseamnă o reconfirmare a drumului pe care îl urmez: acela al unei medicini profunde, integrative, ancorate în știință, practică reală și empatie.

Și înseamnă să vă pot ajuta și mai bine, cu și mai multă competență și siguranță.

2. Am depus cererea pentru înregistrarea oficială a mărcii GastroEd la OSIM

A fost un pas necesar și firesc.
GastroEd a crescut enorm, a devenit un nume cunoscut, o comunitate caldă, o resursă de educație medicală, și simt responsabilitatea de a proteja tot ceea ce construim.

Înregistrarea mărcii oferă:

– protecție juridică asupra numelui
– protecție asupra identității brandului
– siguranță că nimeni nu poate folosi sau imita „GastroEd”
– structură și profesionalism pentru tot ce urmează
– fundația necesară pentru proiectele viitoare (evenimente, cursuri, materiale educaționale)

Este un pas mic pentru hârtie, dar un pas mare pentru mine ca medic și pentru această comunitate.

În concluzie:

Învăț, cresc, investesc, mă perfecționez constant și mă protejez — pentru ca voi să primiți mereu informație corectă, profesionistă și responsabilă.

Mulțumesc că sunteți aici cu mine.
Construim ceva frumos și adevărat.
Și abia suntem la început.

28/11/2025

Dragii mei,

Simt nevoia să fac o clarificare importantă legată de identitatea acestei comunități.
GastroEd = Dr. Naomi Ciurea.
Este brandul meu, este munca mea, este firma mea, este platforma pe care am construit-o în ani de studiu, visare și dedicare.

Numele „GastroEd” nu este un hashtag generic și nu este un concept public.
A fost creat de mine, încă din perioada rezidențiatului, și a devenit în timp:
• denumirea oficială a firmei mele,
• numele site-ului,
• identitatea comunității,
• direcția sub care scriu, predau și consult.

În ultima perioadă am observat că, în online, unii profesioniști în sănătate folosesc hashtagul în postări care nu aparțin acestei platforme.
Pentru a evita orice confuzie între comunități, public, pacienți și conținut, este important de menționat că GastroEd este o denumire comercială și un brand fondat de mine, iar folosirea numelui în contexte neasociate direct poate induce în eroare.

Pentru protecția comunității și pentru a păstra claritatea identității brandului,
GastroEd va fi înregistrat oficial la OSIM, iar pe site vor fi publicate și politicile de utilizare a denumirii, a materialelor și a conținutului educațional.

Este esențial ca fiecare profesionist să-și construiască propriul drum și propria identitate, cu respect și integritate.
Eu îmi asum în totalitate ceea ce fac aici și îmi doresc ca această comunitate să rămână coerentă, autentică și bine definită.

Vă mulțumesc tuturor pentru că sunteți parte din Comunitatea GastroEd.
Continuăm cu profesionalism, claritate și respect față de munca fiecăruia.

Dr. Naomi Ciurea
Fondatoarea GastroEd

28/11/2025

Mulți oameni mă întreabă:
„De ce unii medici recomandă vitamina D3 simplă, fără K2?”
Răspunsul e mai simplu decât pare și nu are legătură cu lipsa beneficiilor K2, ci cu modul în care a fost predată medicina în anii trecuți.

1. Pentru că vitamina K2 NU a fost predată în facultatea de medicină

Majoritatea medicilor au învățat doar despre vitamina K1 (responsabilă de coagulare).
K2, care are cu totul alte roluri –
• direcționează calciul către oase
• împiedică depunerea lui pe vase
• activează proteine ca osteocalcina și MGP

– nu a fost inclusă în curricula clasică.

E firesc să nu recomanzi ceva ce nu ți s-a predat oficial.

2. Persistă confuzia între K1 și K2

„Vitamina K = coagulare” → este o idee veche, dar încă puternică.
În realitate:
• K1 = coagulare
• K2 = metabolismul calciului, sănătatea osoasă și cardiovasculară

K2 nu crește riscul de tromboză la oameni sănătoși, dar teama rămâne prezentă din inerție.

3. Ghidurile clasice nu includ încă recomandări clare pentru K2

Majoritatea ghidurilor se concentrează pe:
• doza de vitamina D
• nivelul seric optim
• eventual calciu

Nu există încă protocoale oficiale „D3 + K2” pentru toate specialitățile.
Mulți medici preferă să urmeze strict ghidurile lor.

4. Precauția față de suplimentele combinate

Unii medici evită combinațiile pentru că:
• nu știu calitatea brandului
• nu vor responsabilitatea interacțiunilor
• preferă ingredientele simple, standardizate

D3 e familiară.
K2 e relativ nouă în practica de zi cu zi.

5. Lipsa timpului pentru actualizare

Datele despre K2 apar în reviste de metabolism, cardiologie, nutriție.
Mulți medici pur și simplu nu reușesc să urmărească toate noutățile.

Ce știm despre asocierea D3 + K2 ASTĂZI?

✔️ Vitamina D crește absorbția calciului
✔️ K2 ghidează calciul către oase
✔️ K2 reduce depunerile pe vase
✔️ combinația ajută în sănătatea osoasă și cardiovasculară

Singura situație în care K2 necesită atenție specială:
👉 la pacienții pe tratament anticoagulant de tip warfarină / acenocumarol.

În rest, asocierea este logică, sigură și benefică.

Concluzie

Reticența unor medici nu vine din faptul că „K2 ar fi periculoasă”, ci din:
• lipsa educației formale despre K2
• confuzia cu K1
• absența recomandărilor explicite în ghidurile vechi
• precauția față de suplimentele combinate

Dar fiziologic, D3 și K2 lucrează împreună, iar asocierea este solidă și susținută de date moderne, mai ales în prevenția calcificărilor vasculare și a osteoporozei.

Notă importantă:
Informațiile de mai sus sunt educaționale și nu înlocuiesc recomandarea medicului curant. Există categorii de pacienți la care administrarea de vitamina K2 necesită acord medical obligatoriu, în special:
• pacienți aflați pe tratament anticoagulant de tip acenocumarol / warfarină
• pacienți cu boli cardiovasculare complexe
• pacienți cu istoric de tulburări de coagulare
• pacienți cu tratamente multiple sau comorbidități importante

Pentru orice supliment nou, discutați în prealabil cu medicul dvs. curant.

28/11/2025

Anunț pentru pacienți – Întâlnirea offline din 7 decembrie ✨

Dragii mei,

S-au eliberat 2 locuri pentru întâlnirea offline din 7 decembrie, care va avea loc la Restaurantul Privo din Târgu Mureș, într-un cadru intim și cald, alături de pacienți veniți din toată țara.

Dacă vă doriți să participați, vă rog să îmi scrieți în privat pentru detalii.
Locurile se ocupă în ordinea mesajelor.

Abia aștept să ne cunoaștem și offline. 🤍

27/11/2025

Postul intermitent nu este o „dietă de slăbit”, ci o unealtă metabolică.
Poate ajuta în rezistența la insulină, ficat gras și inflamație metabolică – dacă este făcut corect.

Ce este MASLD (ficatul gras metabolic)?

MASLD = boala de ficat gras asociată disfuncției metabolice.

Apare atunci când există:
• rezistență la insulină
• grăsime abdominală
• trigliceride crescute
• glicemie modificată
• inflamație de grad mic

Postul intermitent poate ajuta prin reducerea insulinei și a inflamației.

Ce se întâmplă în corp când ținem post intermitent?

Când nu mâncăm câteva ore:
• insulina scade
• corpul începe să folosească grăsimea ca sursă de energie
• ficatul produce cetone (combustibil pentru corp și creier)
• celulele intră într-un proces de „reparare” și „curățare”
• inflamația scade
• sensibilitatea la insulină se îmbunătățește

Pe scurt → postul intermitent ajută corpul să funcționeze mai eficient.

Ce beneficii sunt observate?

✔️ glicemie mai bună
✔️ insulină mai mică
✔️ ficat mai sănătos (în MASLD)
✔️ tensiune arterială mai mică
✔️ inflamație redusă
✔️ energie mai bună
✔️ claritate mentală
✔️ scădere treptată în greutate

Cum se începe CORECT postul intermitent?

Se face în etape, nu brusc:

Etapa 1 (1–2 săptămâni)

Înainte de orice:
• mai multe fibre
• mai puțin zahăr
• mai puțini carbohidrați rafinați
• fără gustări târzii

Scop: reducerea poftelor de dulce.

Etapa 2 (3–8 săptămâni)

Alimentație mai săracă în carbohidrați + multe fibre.
Când foamea de dimineață scade → corpul începe să se adapteze.

Etapa 3

Introduceți postul intermitent (ex. 14/10 sau 16/8), în funcție de toleranță.

Etapa 4

Post intermitent + alimentație echilibrată + fibre → cele mai bune rezultate în rezistența la insulină și MASLD.

Concluzie

Postul intermitent nu înseamnă „să nu mănânci”.
Înseamnă să îi dai corpului:
• timp să repare,
• timp să reducă inflamația,
• timp să regleze insulina,
• timp să ardă grăsimea eficient.

Și se face progresiv, în funcție de contextul fiecărei persoane.

Dr. Ciurea Naomi-Adina - Medic specialist gastroenterolog

02/12/2025

01/12/2025

01/12/2025

30/11/2025

30/11/2025

29/11/2025

29/11/2025

29/11/2025

28/11/2025

28/11/2025

28/11/2025

27/11/2025

Address

Website

Alerts

Shortcuts

Share

Category