Dr. Ciurea Naomi-Adina - Medic specialist gastroenterolog

Dr. Ciurea Naomi-Adina - Medic specialist gastroenterolog Gastroenterolog | doctorand internațional RO–IT. Cercetare: MASLD, permeabilitate intestinală. Formare IFM (SUA) în medicină funcțională digestivă.

Abordare integrată: microbiom, intoleranță la histamină, disbioză/SIBO.

11/11/2025

Căderea părului și rolul vitaminelor și mineralelor – ce arată știința?

Foarte multe femei (și bărbați) întreabă: „Ce vitamine să iau pentru căderea părului?”.
Răspunsul simplu: depinde — iar răspunsul științific este mai complex decât pare.

Un review publicat în Dermatology and Therapy (Tosti et al., 2019) a analizat peste 120 de studii privind rolul vitaminelor și mineralelor în alopecie. Concluzia?
Deficiențele pot contribui la căderea părului, dar suplimentarea „după ureche” poate fi la fel de dăunătoare.

Ce s-a observat:

➡️ Vitamina A:
• Deficitul sever poate cauza păr uscat și fragil, dar excesul de vitamina A este o cauză frecventă de cădere difuză a părului.
• Nu există beneficii demonstrate pentru suplimentarea peste necesar.

➡️ Complexul B (B2, B5, B6, B7, B9, B12):
• Deficiențele de biotină sunt rare; suplimentarea inutilă poate da rezultate fals-pozitive la analize (ex. TSH, hCG, troponină).
• B12 și folatul scăzute se asociază uneori cu alopecie areată și căruntire prematură, dar dovezile sunt mixte.
• Excesul de biotină nu ajută părul sănătos.

➡️ Vitamina D:
• Nivelurile scăzute sunt frecvent întâlnite în alopecia areată și efluvium telogen, dar studiile nu confirmă încă o relație cauzală.
• Corectarea deficitului este utilă, dar nu reprezintă tratament unic.

➡️ Vitamina E:
• Antioxidant important; unele studii arată niveluri scăzute la pacienți cu alopecie areată.
• Nu există suficiente dovezi pentru suplimentare de rutină.

➡️ Fierul:
• Una dintre cele mai frecvente cauze de cădere a părului la femei.
• Se recomandă corectarea deficitului doar dacă feritina este scăzută (

11/11/2025

Endometrioza & constipația – de ce apar împreună și ce puteți face

În ultimul an am văzut multe paciente cu endometrioză, iar una dintre cele mai frecvente acuze digestive a fost constipația. Nu vorbim doar despre „tranzit lent”, ci despre un mecanism complex care implică inflamație, nervi, musculatură pelvină și aderențe.

De ce apare constipația în endometrioză (pe scurt):
• Inflamație & durere pelvină → reflex de „protejare” și amânarea scaunului.
• Disfuncție a planșeului pelvin (mușchi tensionați, coordonare redusă) → dificultate la eliminare.
• Aderențe/compresie la nivel intestinal → „blocaje funcționale”.
• Hormonii pot încetini motilitatea în anumite faze ale ciclului.
• Medicații cu efect constipant (la unele paciente).
• Uneori, supraproducție de metan (IMO) sau hipersensibilitate intestinală.

Cum evaluăm, realist și fără exces de investigații:
• Anamneză & examen clinic orientate pe simptome.
• La nevoie, ecografie transvaginală/transrectală, IRM pentru localizare/extensie; investigații alese personalizat, nu „din oficiu”.
• Când se discută chirurgie, este esențială echipa cu experiență și abordarea multidisciplinară (ginecologie, gastro, chirurgie, radiologie, fizioterapie pelvină).

Ce ajută în practică (general, nu înlocuiește consultul):
1. Hidratare consecventă pe parcursul zilei (apa este „motorul” tranzitului).
2. Fibre blânde și tolerate: farfurie bogată în legume/fructe (cu coajă când e posibil), ovăz, cereale integrale.
• Dacă nu ajunge din alimentație: fibre solubile bine tolerate (ex. acacia/PHGG).
• Atenție: la unele paciente psyllium/inulina pot balona (mai ales în IBS/SIBO).
3. Rutină intestinală: aceeași fereastră zilnic, fără forțare, cu poziție corectă la toaletă (suport pentru picioare).
4. Magneziu (unde este potrivit) – ajută la relaxarea musculaturii digestive.
5. Mișcare zilnică (mers, yoga, înot) – stimulează motilitatea, reduce balonarea.
6. Fizioterapie pelvină la specialist cu experiență în endometrioză – lucrează tensiunile musculare, coordonarea și defecația.
7. Laxative osmotice blânde (ex. PEG/Miralax) – doar pe termen scurt și la indicație medicală; evităm laxativele iritante folosite cronic.

Când cerem ajutor medical rapid:
• durere severă, scaun cu sânge, constipație persistentă >3–4 săptămâni, scădere ponderală neintenționată, febră, vărsături, anemie.

Mesajul-cheie: endometrioza + constipația cer răbdare, echilibru și personalizare. Investigațiile potrivite și o echipă cu experiență pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții, păstrând în același timp funcția organelor atunci când se discută despre intervenții.

10/11/2025

De ce unele persoane nu tolerează NAC, deși este considerat un antioxidant benefic?

N-acetilcisteina (NAC) este bine cunoscută pentru rolul ei în creșterea glutationului, protejarea mitocondriilor și susținerea proceselor de detoxifiere.
Totuși, la unele persoane poate provoca reacții neplăcute: oboseală, anxietate, senzație de „wired but tired”, miros intens de sulf, dureri de cap sau disconfort digestiv.

Acest lucru se întâmplă mai ales atunci când căile de metabolizare a sulfului sunt accelerate, în special la persoanele cu variante genetice CBS (Cystathionine-β-Synthase) care fac ca organismul să transforme mai rapid homocisteina în compuși sulfurați.

Ce se întâmplă în spate?
• CBS este o enzimă care leagă metilarea de căile de transsulfurație.
• Când CBS este supraactiv, crește producția de sulf, amoniac și sulfito-compuși.
• Dacă adăugăm suplimente cu conținut ridicat de sulf (NAC, MSM, glutation, taurina etc.), sistemul se poate „bloca”.
• În paralel, enzima sulfite oxidase (SUOX) are nevoie de molybden, riboflavină (B2) și alți factori ca să transforme sulfiții în sulfați – o formă mai ușor de eliminat.
• Dacă acești cofactori lipsesc, apare suprasolicitare metabolică → simptome.

De aceea, reacțiile la NAC nu sunt „detox”, ci un dezechilibru între aportul de sulf și capacitatea organismului de a-l procesa.

În practică, multe persoane tolerează din nou NAC atunci când:
• se susține enzima SUOX (molybden, B2 etc.)
• se stabilizează statusul oxidativ (vitamina C, magneziu, glicină)
• se reintroduce NAC treptat, nu în doze mari de la început

Concluzie importantă:
Intoleranța la NAC nu înseamnă că „NAC nu este bun”, ci că metabolismul sulfului trebuie susținut înainte de suplimentare. Corpul are nevoie nu doar de NAC, ci și de cofactorii care îi permit să fie folosit corect.

10/11/2025

Candidoza intestinală: ce putem face prin alimentație

Candida face parte, în mod normal, din microbiomul nostru. Problema apare atunci când bacteriile „bune” scad, iar ciuperca își pierde controlul și începe să se multiplice.
Alimentația, stresul, antibioticele frecvente sau un sistem imunitar slăbit pot favoriza această dezechilibrare.

În această etapă, nu avem nevoie de restricții extreme, ci de un protocol blând, care susține refacerea florei intestinale, echilibrul glicemic și reziliența sistemului imun.

Iată principiile de bază:

De evitat temporar:
• zahărul adăugat, dulciurile rafinate
• făina albă, pâinea și pastele din grâu rafinat
• lactatele dulci și procesate (iaurturi cu zahăr, brânzeturi topite)
• alcoolul

De inclus zilnic:
• legume de toate culorile (în special crucifere: broccoli, conopidă, varză de Bruxelles)
• fructe cu conținut scăzut de zahăr (fructe de pădure, kiwi, măr verde, pară)
• proteine curate: pește, pui, ouă, leguminoase
• grăsimi bune: avocado, ulei de măsline, nuci, semințe
• alimente fermentate nesărate și neîndulcite (varză murată, kimchi)
• condimente cu efect antifungic natural (usturoi, oregano, cimbru)
• oțet de mere crud („cu mamă”) în dressinguri sau apă cu lămâie

Exemplu simplu de meniu anti-Candida:

Ziua 1
– Mic dejun: mere + 2 rondele de orez + unt de migdale
– Prânz: salată verde mare cu pui la grătar, ulei de măsline și zeamă de lămâie
– Cină: somon la cuptor cu broccoli și conopidă coapte în ulei de măsline

Ziua 2
– Mic dejun: budincă de chia cu lapte de migdale, semințe de in și câteva afine
– Prânz: legume sotate cu tofu și sos de usturoi
– Cină: supă de linte și salată de frunze verzi

Ziua 3
– Mic dejun: omletă cu legume verzi și ierburi aromatice
– Prânz: sardine în ulei de măsline cu salată de rucola și sparanghel
– Cină: burger din curcan cu piure de conopidă și mangold sotat

Sfaturi de stil de viață care contează:
• Mențineți un nivel echilibrat de zahăr în sânge (mese regulate, fără „gustări” dulci)
• Dormiți 7–8 ore/noapte
• Gestionați stresul – anxietatea și lipsa somnului pot slăbi imunitatea
• Evitați antibioticele inutile; cereți întotdeauna recomandarea medicului
• Îngrijiți și mucoasa bucală – igiena orală deficitară poate favoriza recurența Candida

Reechilibrarea microbiomului nu se face peste noapte. Este un proces de câteva săptămâni în care corpul are nevoie de sprijin blând, nu de înfometare.

Acest text are scop educațional și nu înlocuiește consultul medical. Protocolul se adaptează mereu în funcție de analize și de tabloul clinic al fiecărui pacient.

09/11/2025

Despre tranzitul lent – de ce laxativele nu sunt soluția și ce e important să înțelegem

După postarea de aseară despre Colon Transit Time, am primit multe mesaje:
„Și eu am tranzitul lent, ce pot să fac?” „Ce laxative recomandați?” „Există ceva natural care să meargă sigur?”

Vreau să lămurim câteva lucruri importante.

🔹 Tranzitul lent nu se tratează doar cu laxative.
Laxativele (chiar și cele „naturale”) pot fi utile ocazional, dar pe termen lung pot duce la dependență intestinală, dezechilibre electrolitice și, paradoxal, agravarea constipației.

🔹 Cauzele sunt diferite de la o persoană la alta.
Pot intra în discuție: aport scăzut de fibre și lichide, sedentarism, disbioză/microbiom dezechilibrat, supraproducție de metan (IMO – intestinal methanogen overgrowth, asociată frecvent cu constipația și hipomotilitatea), tulburări tiroidiene sau metabolice, hormoni, stres/somn, medicație constipantă, intoleranțe alimentare, hipomotilitate colonică etc.
De aceea, ce funcționează la cineva nu este automat potrivit pentru altcineva.

🔹 Rolul meu ca medic nu este să dau „rețete rapide”, ci să explic de ce se întâmplă lucrurile și să găsim o abordare personalizată. Medicina reală nu se face după liste de pe internet.

💬 Ce puteți face, în siguranță, până ajungeți la medic (fără a înlocui consultul):
• Prioritizați fibrele solubile, blânde (introduse treptat și cu hidratare adecvată): PHGG (gumă de guar parțial hidrolizată), acacia, psyllium – pot ajuta consistența scaunului și hrănesc microbiomul.
• Mișcare zilnică + ritm regulat al meselor și 1,5–2 L lichide/zi, adaptat medical.
• În anumite situații, se pot lua în calcul prokinetice ușoare / suport pentru motilitate — doar la recomandarea medicului, în funcție de cauză.
• Evitați folosirea cronică a laxativelor stimulante și „rotațiile” de produse; nu rezolvă cauza.

🔹 Eu nu sunt influencer, ci medic. Fac educație medicală pentru ca dumneavoastră să înțelegeți mecanismele, nu pentru a oferi rețete „copy-paste”. Pentru un plan corect este nevoie de evaluare de specialitate.

Trupul nu cere laxative — cere echilibru. Căutați cauza, nu doar efectul.

P.S.: las în comentarii un video făcut de mine pe tema constipației și a supraproducției intestinale de metan (IMO)

09/11/2025

Deficitul de folat de la nivel cerebral: de ce uneori „folatul din sânge e normal”, dar creierul rămâne în deficit

Ideea-cheie: uneori problema nu este cât folat aveți, ci cm ajunge folatul în LCR/creier. Asta numim cerebral folate deficiency (CFD): niveluri scăzute de 5-MTHF în LCR, deși analizele serice pot fi „normale”.

De ce nu ajunge folatul în creier?
• Transport afectat la nivelul plexului coroid – disfuncție a folate receptor α (FRα) sau a transportorilor (PCFT/RFC).
• Autoanticorpi anti-FRα (FRA) – uneori asociați cu expunerea la proteine din laptele de vacă (mimetism molecular).
• Folat „blocat în trafic”: homocisteină crescută, deficit de B12/B6/B2, medicamente (antiepileptice, metotrexat, trimetoprim), hipotiroidism, inflamație cronică.
• Exces de acid folic sintetic din alimente fortificate/suplimente → poate concura cu formele naturale la nivel de transport și enzimatic (nu la toți, dar la unii contează).

De aici confuzia: „folat seric ok”, dar simptome persistente.

Cine poate fi afectat?

Nu doar copii sau persoane din spectrul neurodivergent. Și adulții pot prezenta tablouri cu:
• cefalee/migrene, oboseală, „brain fog”, tulburări de dispoziție, anxietate, hipersensibilitate la sunet/lumină, tulburări de somn, uneori simptome motorii fine.

Ce are sens să verificați (medical)?
• Homocisteină, B12, MMA, RBC folate, B6/B2, funcția tiroidiană.
• Medicație care consumă/blochează folatul.
• Autoanticorpi anti-FRα (FRA) – când tabloul clinic sugerează.
• 5-MTHF în LCR rămâne standardul de aur, dar e indicat selectiv.

Cum gândim intervenția (fără doze, orientativ, individualizat)?
1. Reduceți „fricțiunea” pe transport
• Evitați suplimentele cu acid folic sintetic; alegeți forme fiziologice: folinat (folinic acid/leucovorin) sau 5-MTHF (în funcție de contextul dvs.).
• Dacă FRA pozitivi → perioadă de evitare a lactatelor de vacă, cu monitorizare.
2. Corectați biochimia de bază
• B12/B6/B2, metilare și ciclul biopterinei – doar ghidat medical.
• Gestionați factori care cresc homocisteina (dietă, alcool, fumat, hipotiroidism).
3. Abordare pe termen lung
• Tratați cauzele: inflamație cronică, tulburări digestive, medicamente interferente.
• Monitorizați simptome + markerii (nu doar analizele izolate).

❗ Nuanțe importante
• „Niciodată acid folic” este o afirmație prea generală. La mulți pacienți, formele naturale (5-MTHF/folinat) sunt preferabile; totuși, alegerea formei și a momentului trebuie personalizată (diagnostic, comorbidități, medicamente, oncologie etc.).
• Leucovorin/folinat poate ocoli parțial defectele de transport; totuși, nu este singurul răspuns și nu înlocuiește investigația cauzelor.
• Acesta nu este tratament; e un cadru logic pentru discuția cu medicul.

Mesaj-cheie pentru pacient:
“De ce” contează. Dacă transportul e problema, simpla „creștere a dozei” nu rezolvă. Alegeți forme de folat pe care corpul le recunoaște și lucrați pe cauza care blochează accesul la creier.

08/11/2025

Colon Transit Time – un test simplu pentru sănătatea intestinului gros

Un tranzit intestinal sănătos nu înseamnă doar „să mergem la toaletă”. În medicina funcțională, unul dintre markerii simpli și utili pentru evaluarea colonului este timpul de tranzit colonic – adică intervalul dintre momentul în care ingerăm un aliment „marker” (ex.: porumb, sfeclă roșie sau cărbune activ) și momentul în care îl vedem în scaun.

🔍 Ce ne spune acest test?
• un tranzit prea lent → risc de constipație cronică, disbioză, fermentație excesivă, reabsorbție de toxine, inflamație, deficit de nutrienți
• un tranzit prea rapid → malabsorbție, inflamație, diaree cronică, tulburări de microbiotă, deficit de micronutrienți

📏 Cum se face testul? (versiunea simplă, pentru acasă)
1. Alegeți un marker vizibil:
• ½–¾ cană de porumb fiert
• sau 1 porție de sfeclă roșie (colorează scaunul în roșu)
• sau 4 capsule de cărbune activ (înnegrește scaunul)
2. Notați ora ingerării.
3. Observați scaunul și notați:
• ora la care markerul apare prima dată
• ora la care nu mai este prezent.
4. Calculați durata.

⏱️ Timp optim de tranzit: 12–24 ore

Populațiile tradiționale africane și asiatice, cu dietă bogată în fibre & alimente integrale, se încadrează constant în acest interval.
Media din „lumea modernă” este mult peste 30–40h.

⚠️Dacă timpul este > 24–30h → intestin lent, risc de disbioză
⚠️ Dacă timpul este < 10–12h → tranzit accelerat, risc de malabsorbție

Concluzie: e unul dintre cele mai simple „teste funcționale” pe care le puteți face acasă. Nu înlocuiește evaluarea medicală, dar oferă un indiciu esențial despre sănătatea colonului.

08/11/2025

HISTAMINA, STRESUL ȘI „DE CE MĂ SIMT MAI RĂU CÂND MĂ AGIT?”

Mulți pacienți cu intoleranță la histamină observă că simptomele se agravează nu doar după anumite alimente, ci și în perioade de stres, anxietate, lipsă de somn sau epuizare emoțională.
Nu este „doar în mintea dvs.” – este fiziologie pură.

De ce se întâmplă?

✔️ Histamina nu este eliberată doar din alimente → și sistemul nervos o poate elibera.
✔️ Când intrați în modul fight-or-flight (adrenalină, cortizol ↑), corpul interpretează stresul ca „pericol”.
✔️ Mastocitele se activează, histamina se eliberează → iar simptomele se intensifică chiar dacă dieta este corectă.
✔️ De aceea, uneori „flare-ul” apare fără să fi mâncat nimic greșit.

Cum se traduce în corp?

Pe fond de stres, puteți experimenta:
▪️ cefalee / migrene
▪️ flushing, furnicături, mâncărimi ale pielii
▪️ anxietate, atacuri de panică
▪️ balonare, greață, tranzit instabil
▪️ oboseală bruscă, „brain fog”

Toate acestea pot fi puse pe seama histaminei, nu doar pe stres în sine.

Cum poate fi „calmată” reacția histaminică?

Nu există soluții magice, dar există metode fiziologice care reduc activarea mastocitelor și cresc tonusul vagal:

✅ exerciții pentru nervul vag (humming, gargară, cântat, vibrații în zona gâtului)
✅ respirație lentă, profundă (4–6 cicluri/minut, câteva minute)
✅ mișcare blândă, stretching, mers în natură
✅ meditație / mindfulness bazată pe respirație
✅ adresarea stresului cronic, traumelor emoționale, perfecționismului
✅ somn real, nu „odihnă pe fugă”

Nu înlocuiesc dieta și suportul enzimatic (DAO etc.), dar pot face diferența între un episod scurt și un flare de zile întregi.

Mesaj-cheie

1. Histamina nu este doar o problemă alimentară.
2. Este și un răspuns neuro-imunologic.
3. Când corpul se simte în siguranță, histamina scade.
4. Când corpul percepe pericol, histamina crește.

De aceea tratamentul real pentru intoleranța la histamină nu este doar „ce mănânc”, ci și cm funcționează sistemul nervos autonom.

De ce încetinește tranzitul intestinal (pe scurt, dar corect)                                                           ...
07/11/2025

De ce încetinește tranzitul intestinal (pe scurt, dar corect)

Motilitatea nu ține doar de „ce mâncați”, ci de ritm, nervi și contextul în care mâncați. Iată factorii care o încetinesc și ce puteți face:

1) Mâncat „câte puțin toată ziua”
Gustările foarte dese opresc MMC (Migrating Motor Complex) – valul de „curățenie” care împinge resturile și bacteriile mai departe.
Ce ajută: păstrați pauze de 3–4 ore între mese (fără ronțăieli), hidratare între mese, nu peste.

2) Stresul cronic
Modul „fight or flight” frânează digestia: scad acidul și enzimele, încetinește golirea gastrică → balonare, greutate după masă, reflux.
Ce ajută: 2–5 minute de respirație lentă înainte de masă, o plimbare scurtă după, igienă a somnului.

3) Sedentarismul
Intestinul „iubește” mișcarea ritmică. Statul mult pe scaun = tranzit leneș.
Ce ajută: 6–10 minute de mers după fiecare masă; adăugați pași/întinderi pe parcursul zilei.

4) Subalimentarea (prea puține calorii)
Scad acidul gastric și enzimele, se dereglează microbiota și hormonii (inclusiv tiroida) → motilitate și mai lentă.
Ce ajută: mese suficiente și regulate, proteine + grăsimi bune + carbohidrați de calitate; nu prelungiți dietele hipocalorice.

Mesaj-cheie: Nu doar fibra sau probioticul rezolvă problema. Ritmul meselor, pauzele digestive și reglarea sistemului nervos pun din nou intestinul în mișcare.


07/11/2025

Ce este de fapt „intoleranța la histamină”
Dezechilibru între încărcarea cu histamină (din alimente + eliberare endogenă) și capacitatea de degradare (DAO/HNMT). Nu este alergie clasică, ci o combinație: enzimatică + disbioză + inflamație + factori hormonali/metabolici + stres.

Simptome frecvente (pot apărea în combinații diferite):
– Respirator: rinoree, rinită, congestie nazală, strănut.
– Digestiv: balonare, plenitudine postprandială, crampe, greață, diaree/constipație, dureri abdominale, vărsături.
– Nervos: migrene/cefalee, amețeală.
– Cardiovascular: tahicardie, hipotensiune, colaps.
– Piele: prurit, urticarie, flushing, dermatită, edem.
– Reproductiv: crampe menstruale, simptome ciclice.

De ce nu există „lista corectă” universală
Conținutul de histamină depinde de specie, prospețime, maturare/fermentare, păstrare, contaminare bacteriană, modul de gătire și de pragul individual (threshold). De aceea două persoane pot tolera diferit același aliment.

Diferențe între diete (pe scurt, esențialul practic):
– Elimination diet: foarte restrictivă, doar 2–4 săptămâni pentru „reset”; dacă NU reduce simptomele, se oprește.
– Low histamine diet: menținere cu restricție moderată; focus pe prospețime și handling corect.
– Moderate histamine diet: reintroducere treptată până la pragul individual (obligatoriu după faza de reducere a simptomelor).
⚠️ Ținerea pe termen lung a unei diete foarte restrictive crește riscul de deficite, disbioză și anxietate alimentară.

Pragul individual (threshold) – cm gândim porțiile:
– Alimente „low histamine”: de regulă, orice cantitate în limitele unei diete echilibrate.
– „Moderate”: ~½ porție/zi, monitorizând simptomele.
– „High”: ocazional (de pildă 1/10 porție/zi ca test), doar dacă există control simptomatic.
– „Very high”: rar spre deloc, în funcție de toleranță.

Handlingul alimentelor – adesea mai important decât alimentul în sine:
– Histamina crește odată cu timpul și temperatura neadecvată.
– Cumpărați și gătiți proaspăt; răciți rapid; congelați porții; reîncălziți o singură dată; evitați „leftovers” ținute mult; prudență maximă la pește și carne maturată/afumată/uscată.

LISTA DE ALIMENTE (rescrisă, pe categorii, în ordinea toleranței generale)

Proteine
– Low: pui, curcan, miel, vițel, iepure (proaspete); ouă foarte proaspete; pudre proteice izolate (zer/cânepă, simple).
– Medium: rață; pește alb foarte proaspăt; ouă de rață/gâscă proaspete.
– High: carne roșie maturată; porc; ouă vechi; pește crud consumat tardiv.
– Very high: pește „nu foarte proaspăt”, hering, macrou, sardine.
– Avoid: mezeluri, salam/șuncă/afumături, carne conservată sau vidată mult timp, pateuri, HVP/TVP; soia procesată (tofu/tempeh).

Lactate
– Low: unt, colostru, lapte proaspăt; izolat de zer.
– Medium: brânzeturi proaspete (cottage, ricotta, quark).
– High: brânzeturi tinere (cheddar tânăr, gouda tânără, mozzarella).
– Very high: brânzeturi maturate/fermentate.
– Avoid: iaurt comercial, lapte UHT, brânzeturi procesate.

Legume
– Low: salată verde, castraveți, dovlecel, fenicul, andive, morcov, țelină, fasole verde tânără; ierburi proaspete.
– Medium: avocado ferm, conopidă, varză, ceapă verde, praz.
– High: avocado copt, roșii, spanac, ciuperci, măcriș.
– Very high: murături, varză murată, kimchi, măsline, preparate conservate în saramură.
– Avoid: legume procesate industrial, conserve cu aditivi.

Fructe
– Low: mere, afine, zmeură, piersici, pere, pepene, rodie, prune.
– Medium: banană verde, avocado ferm, coacăze.
– High: banană coaptă, citrice (lămâie/portocală/mandarin), căpșuni, ananas, mango.
– Very high: fructe uscate (stafide, curmale, smochine, prune uscate).
– Avoid: fructe procesate industrial, sucuri îmbuteliate.

Cereale și pseudocereale
– Low: orez (inclusiv făină/orez expandat), porumb, mei, quinoa, amaranth, tapioca, teff.
– Medium: produse cu praf de copt (verificați aditivii).
– High: produse dospite cu drojdie (pâine, pizza, covrigi etc.).
– Very high: germeni de grâu.
– Avoid: produse cu conservanți și amelioratori multipli.

Grăsimi
– Low: ulei de măsline, ulei de cocos, ghee, ulei de palmier roșu.
– Medium: cremă/unt de cocos.
– High: grăsimi animale (untură, seu).
– Very high: uleiuri din nuci/semințe (tendință pro-inflamatorie la unele persoane).
– Avoid: uleiuri rafinate și amestecuri industriale (floarea-soarelui/soia/rapiță), maioneze comerciale.

Nuci, semințe, leguminoase
– Low: semințe de chia, in, cânepă, mac, dovleac (neprăjite).
– Medium: caju, pulpă proaspătă de cocos.
– High: migdale, nuci braziliene, pecan, fistic.
– Very high: alune de pădure, nuci/arahide, semințe prăjite; amestecuri „nut butters”.
– Avoid: unturi de nuci, tahini; leguminoase gătite și păstrate mult (năut/linte/soia).

Băuturi
– Low: apă plată, ceaiuri de plante (ghimbir, mentă, mușețel etc.).
– Medium: apă carbogazoasă; sucuri proaspăt stoarse (imediat consumate).
– High: ceai verde/negru, cafea, matcha, yerba mate, tonice.
– Very high: alcool (vin, bere, cidru; băuturi colorate).
– Avoid: băuturi energizante, sucuri îmbuteliate cu aditivi/coloranți.

Altele (condimente/îndulcitori/„diverse”)
– Low: sare de mare, bicarbonat, cremă de tartar, șofran, lemongrass, hrean; miere crudă și sirop de arțar (doar ocazional).
– Medium: praf de copt, ghimbir, galangal, gelatină, turmeric, vanilie extract, piper verde proaspăt.
– High: piper alb/negru, cacao, carob.
– Very high: oțeturi, drojdii (nutritional/brewer’s), cacao intens procesată; sosuri comerciale (soia/tamari/teriyaki/ostru/etc.).
– Avoid: aditivi/amelioratori, glutamați/„yeast extract”, cuburi de supă, emulsifianți (ex. carrageenan), îndulcitori rafinați/agave/siropuri industriale, paste de tomate la conservă, stocuri/„stock” la cutie, NSAIDs fără indicație (pot agrava simptomele).

Notă importantă: listarea are rol orientativ. Contează prospețimea și manipularea alimentului. Două alimente „medium” într-o zi bine gestionată pot fi tolerate mai bine decât un aliment „low” păstrat greșit.

Știu cât de ușor este, când nu vă simțiți bine, să transformați mâncarea într-un dușman și să adunați zeci de liste. Adevărul este că nu există perfecțiune în farfurie, ci pragul dvs. personal. Nu copiați diete de pe internet la nesfârșit și nu vă pedepsiți corpul prin restricții interminabile.
Rolul meu ca medic este să vă aduc înapoi către claritate, diversitate și siguranță, nu către frică. Reintroducerea alimentelor este parte din tratament, nu o greșeală.

De reținut pe scurt

– Dietele foarte restrictive: maximum 2–4 săptămâni, apoi reintroducere ghidată.
– Handling corect = mai puțină histamină (proaspăt, răcire rapidă, congelare porții).
– Microbiom, DAO, cofactori nutriționali, hormoni și stres contează cât alimentul.
– Nu există „listă perfectă”, există lista dvs. funcțională.

Disclaimer: Postarea are scop educațional; nu înlocuiește consultația și nu reprezintă recomandări personalizate.

"De ce nu toate probioticele ajung acolo unde trebuie                                                                   ...
06/11/2025

"De ce nu toate probioticele ajung acolo unde trebuie

Stomacul nu este un simplu „recipient” prin care trece mâncarea.
Are un pH foarte acid (1.5–3) tocmai pentru a dizolva alimentele și a distruge bacteriile nedorite.

Problema?
Aceeași aciditate distruge și multe probiotice, înainte să ajungă în intestin – unde ar trebui, de fapt, să acționeze.

De ce unele probiotice funcționează, iar altele nu?
Probioticele eficiente sunt formulate astfel încât să supraviețuiască tranzitului gastric.
De aceea contează:
✔ tipul de tulpină (nu doar numărul de miliarde)
✔ rezistența la acid gastric
✔ locul-țintă (intestinul subțire vs colon)
✔ starea pacientului (histamină, SIBO, post-antibiotic, dezechilibru hormonal)

Exemple de situații diferite → tulpini diferite

🔹 Histamină crescută → trebuie evitate tulpinile care produc histamină
🔹 SIBO → probioticele „clasice” pot înrăutăți balonarea (mai utilă e abordarea strain-specific)
🔹 Dezechilibru estrogenic / infecții urinare → tulpini cu tropism vaginal/urinar
🔹 Recuperare post-antibiotic → rezistență la acid + refacerea barierei intestinale

Cu alte cuvinte, probioticul se alege ca un medicament – în funcție de diagnostic, context metabolic și tipul de disbioză, nu „după brand” sau „câte miliarde are”.

De reținut:
📌 „Mai mult” nu înseamnă „mai bun”
📌 Tulpina contează mai mult decât cantitatea
📌 Nu există „probiotic universal bun pentru toți”
📌 Formula corectă depinde de microbiomul tău

Address

Strada Negoiului 2A-3B
Targu-Mures

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Dr. Ciurea Naomi-Adina - Medic specialist gastroenterolog posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram