12/02/2026
Trăim o perioadă în care mulți dintre noi, ca părinți, ne temem să spunem „nu”.
Ne e frică să nu rănim, să nu supărăm, să nu pierdem iubirea copilului nostru. Și e firesc – iubim mult și vrem să fim blânzi.
Dar, în timp, lipsa limitelor nu înseamnă libertate pentru copil, ci confuzie. Un copil care nu are repere nu se simte mai liber, ci mai nesigur.
🛑Pentru copil, limita este ca un perete de sprijin. Îl ajută să se simtă în siguranță, să știe până unde poate merge.
Când îi spui calm și ferm „aici ne oprim”, nu îl respingi, ci îl ajuți să învețe autocontrolul, răbdarea și să facă față frustrărilor.
‼️Paradoxal, prea mult „da” crește anxietatea, iar un „nu” spus cu iubire aduce liniște.
A iubi un copil nu înseamnă să îi îndeplinești orice dorință, ci să îl ghidezi, să îl modelezi, să creezi un spațiu sigur în care el să poată crește frumos.
🛑Un copil are nevoie de direcție, nu doar de libertate. Fără direcție, se rătăcește. Cu repere clare, prinde curaj să meargă înainte.
Exact cm și noi, ca adulți, avem nevoie de principii și valori care să ne țină pe drum. La fel, copiii au nevoie de reguli simple, clare și constante ...nu strigate, nu impuse cu frică, ci spuse cu fermitate și blândețe.
Un copil care primește totul riscă să devină fragil. Un copil crescut cu limite învață să devină puternic.
〽️Poate că, uneori, copilul va plânge pentru un „nu” spus la momentul potrivit. Dar, mai târziu, va înțelege că acel „nu” a fost, de fapt, o formă de grijă.
Rolul nostru nu este să fim cei mai buni prieteni ai copiilor noștri, ci să fim părinții care îi pregătesc pentru viață. 🙏
