Pediatrie din dragoste

15/02/2026

Somnul nu este doar odihnă, ci o funcție biologică activă care reglează imunitatea și inflamația.

În timpul somnului, organismul copilului își ajustează răspunsul imun, modulează mediatorii inflamatori (citokine) și susține echilibrul neuroendocrin — procese esențiale pentru reziliență și recuperare.

Când somnul este insuficient, neregulat sau fragmentat, pot apărea manifestări frecvente în pediatrie: infecții respiratorii mai dese, recuperare mai lentă după viroze, accentuarea simptomelor alergice la copiii cu teren atopic, iritabilitate, energie fluctuantă și dificultăți de atenție.

De multe ori nu vorbim despre „imunitate scăzută” ca diagnostic, ci despre o reglare imună mai puțin eficientă pe fond de stres biologic cronic.

De aceea, în evaluarea pediatrică, somnul merită evaluat sistematic: ora de culcare, regularitatea programului (inclusiv în weekend), expunerea la ecrane seara, treziri nocturne, respirație orală/sforăit.

Uneori, schimbări simple dar constante (program stabil, lumină naturală , reducerea ecranelor seara, rutină predictibilă) schimbă vizibil „terenul”: copilul devine mai echilibrat și mai rezistent.

Somnul bun e o parte din prevenție — și din sănătatea pe termen lung.

21/01/2026

"Copiii voştri nu sunt copiii voştri.
Ei sunt fiii şi fiicele dorului Vieţii de ea însăşi îndrăgostită.
Ei vin prin voi, dar nu din voi,
Şi, deşi sunt cu voi, ei nu sunt ai voştri.

Puteţi să le daţi dragostea, nu însă şi gândurile voastre,
Fiindcă ei au gândurile lor.
Le puteţi găzdui trupul, dar nu şi sufletul,
Fiindcă sufletele lor locuiesc în casa zilei de mâine, pe care voi nu o puteţi vizita nici chiar în vis.
Puteţi năzui să fiţi ca ei, dar nu căutaţi să îi faceţi asemenea vouă,
Pentru că viaţa nu merge înapoi, nici zăboveşte în ziua de ieri.

Voi sunteţi arcul din care copiii voştri, ca nişte săgeţi vii, sunt azvârliţi.
Pe drumul nesfârşirii Arcaşul vede ţinta şi cu puterea Lui vă încordează, astfel ca săgeţile-I să poată zbura iute şi departe.
Şi puterea voastră, prin mâna Arcaşului, să vă aducă bucurie,
Căci, precum El iubeşte săgeata călătoare, tot la fel iubeşte şi arcul cel statornic.”

Khalil Gibran

09/01/2026

Copilul nu mănâncă atunci când e bolnav? Acesta nu este un moft din partea lui ci este un mecanism ce are explicații ştiințifice.

07/01/2026

Știați că felul în care dormiți poate „prevedea” cm vă va fi sănătatea în viitor?

Un articol publicat în Nature Medicine în 2026 ( in urmă cu 1 zi) arată ceva uimitor: semnalele dintr-o singură noapte de somn pot oferi indicii despre riscul de a dezvolta diverse boli cu mulți ani înainte ca simptomele să apară.

Ce a analizat studiul?

Cercetătorii au construit un model de inteligență artificială denumit SleepFM, antrenat pe peste 585 000 de ore de date de somn de la ~65 000 de persoane. Aceste date provin din polisomnografie, metoda standard utilizată pentru a înregistra somnul — inclusiv activitatea creierului, ritmul inimii, respirația, mișcările corpului și ale ochilor.

Modelul a învățat „limbajul somnului” și a extras tipare din aceste semnale fizio-logice complexe pentru a estima riscul viitor de boli.

Ce a prezis SleepFM?

Din peste 1 000 de categorii de boli, modelul a identificat ~130 condiții cu predicție semnificativă — inclusiv:
-boli cardiovasculare (ex. infarct, insuficiență cardiacă)
-demență
-accident vascular cerebral
-boli renale cronice
-aritmii cardiace
-chiar și riscul general de deces
…cu acuratețe ridicată

Ce înseamnă aceste datw pentru sănătatea noastră?

Somnul este o fereastră către funcționarea biologică integrată a organismului, nu doar odihnă.

Semnalele din somn pot reflecta dezordini subtile înainte ca boala să devină clinic evident.

Tehnologiile noi precum acest model AI, ne arată cât de valoroasă este o analiză aprofundată a somnului pentru prevenția timpurie.

În pediatria integrativă, somnul este un pilon la fel de important ca
nutriția,
mișcarea și
echilibrul emoțional.

La copil, calitatea somnului influențează dezvoltarea creierului, imunitatea,
reglarea metabolică și emoțională
— toate acestea având impact asupra sănătății pe termen lung.

Studiul ne reamintește cât de mult poate contribui somnul sănătos la prevenția bolilor încă din copilărie, dacă îl includem în evaluarea clinică integrativă.

Este esențial să discutați cu medicul d-voastră pediatru, despre somnul copilului!

Mai jos este articolul pentru cine dorește să îl citească.

A deep learning-based model, developed using the rich, multimodal data available from polysomnography-derived sleep recordings, performs well on common sleep analysis tasks and predicts future disease risk across a range of diseases.

01/11/2025

23/10/2025

23/09/2025

Microbiomul este ansamblul microorganismelor care trăiesc în mod natural în și pe corpul uman – o comunitate complexă formată din bacterii, virusuri, fungi, arhee și protozoare, care depășește numeric celulele gazdei.

Bacteriile sunt mai numeroase, mai vechi si mai adaptabile decat noi, ne-au insotit de-a lungul evolutiei noastre si sunt cu noi inca de cand ne nastem si fara ele, cel mai probabil nici noi nu am exista

Deși asociat frecvent cu intestinul, microbiomul colonizează multiple suprafețe:
cavitatea bucală
tractul digestiv (în special colonul)
pielea
tractul respirator superior
tractul uro-genital
suprafața oculară

Fiecare zonă are o compoziție microbiană specifică, influențată de factori precum pH, umiditate, oxigen sau secreții locale.

🦠 Cine locuiește în intestin?

Microbiomul intestinal – cel mai dens populat ecosistem microbian din organism, alcatuit din bacterii, arhee, virusuri( virom ), fungi (microbiom), protozoare si chiar helminti ( in viziunea extinsa) .

In ce priveste bacteriile, acolo unde exista si cele mai multe studii, microbiomul – este dominat de cinci mari grupe bacteriene :

1. Firmicutes (ex Lactobacillus, Clostridium, Faecalibacterium)

2. Bacteroidetes (ex Bacteroides, Prevotella)

3. Actinobacteria (ex Bifidobacterium)

4. Proteobacteria (ex Escherichia, Klebsiella, etc.)

5. Verrucomicrobia (ex Akkermansia muciniphila)

➡️ Nu doar prezența acestor specii contează, ci mai ales echilibrul dintre ele.
Un microbiom aparent „bogat” poate fi dezechilibrat dacă una dintre familii domină excesiv sau dacă lipsește diversitatea funcțională.

Exemple:

un raport crescut Firmicutes/Bacteroidetes → asociat cu obezitate

dominanță Proteobacteria → marker de disbioză

absența Faecalibacterium prausnitzii → corelată cu boli inflamatorii intestinale

Relatia noastra cu bacteriile este diferita de la specie la specie .

Microorganismele care trăiesc în mod natural în corpul uman, fără a produce boală, formează flora comensală.
Multe dintre acestea nu sunt doar pasive, ci aduc beneficii dovedite – sunt bacterii mutualiste, aflate într-o simbioză activă cu gazda.

🔹 Exemple de specii benefice:

Lactobacillus spp. → produce acid lactic, inhibă patogenii

Bifidobacterium spp. → fermentează fibre, susține bariera intestinală

Faecalibacterium prausnitzii → are efecte antiinflamatoare

Akkermansia muciniphila → degradează mucina, menține integritatea mucoasei

Prin acțiunile lor, bacteriile comensale contribuie la:
sinteza vitaminelor K, B9, B12
digestia fibrelor alimentare și producția de acizi grași volatili (SCFA)
reglarea răspunsului imun și prevenirea inflamației
susținerea axului intestin-creier, prin producerea neurotransmițători (ex. GABA, serotonină)

Când echilibrul se rupe: flora patogenă și disbioza

În anumite condiții – tratamente cu antibiotice, alimentație ultraprocesată, stres cronic, infecții – raportul dintre speciile benefice și cele oportuniste se dezechilibrează.

Apare disbioza, caracterizată prin:
reducerea diversității microbiene
pierderea speciilor antiinflamatoare
dominanța bacteriilor patogene sau proinflamatorii (ex. Klebsiella, Clostridium difficile)
alterarea barierei intestinale → inflamație sistemică, risc crescut de boli cronice

Disbioza este asociată cu:
alergii și intoleranțe alimentare
boli inflamatorii intestinale (IBD)
tulburări metabolice (obezitate, insulinorezistență)
tulburări neuropsihiatrice (anxietate, ADHD, depresie)

In concluzie:

Microbiomul nu este doar o „floră” pasivă, ci un organ invizibil, activ și complex, aflat în simbioză cu organismul uman.

Pentru sănătatea copilului, nu este suficient să „existe” bacterii bune – trebuie să fie prezente în echilibru, în diversitate, în proporțiile corecte.

Abordarea microbiomului în pediatrie este importanta pentru o viziune preventivă, personalizată și de durată.

Curiozitati:

Ati auzit despre ? :
" holobiont"=organismul uman + toti simbiontii sai microbieni
"metaorganism"= unitate ecologica om+microbi

10/09/2025

Ce este seedingul?

„Seeding” sau „bacterial seeding” înseamnă însămânțarea nou-născutului cu flora bacteriană a mamei în momentul nașterii.

La naștere naturală, copilul trece prin canalul de naștere și intră în contact direct cu flora vaginală și intestinală a mamei → primește „startul” pentru formarea microbiomului propriu.

La cezariană, acest contact lipsește, iar colonizarea inițială se face predominant cu bacterii din mediul spitalicesc și de pe pielea părinților.

De aceea, seedingul este considerat „momentul zero al microbiomului” și poate influența imunitatea, digestia și sănătatea copilului pe termen lung.

Mama se poate pregăti pentru acest moment încă din sarcină, prin alimentație echilibrată și variată,un mediu sănătos,folosirea responsabilă a medicamentelor,gestionarea stresului și a stării emoționale,toate acestea influențează propriul microbiom, adică " semințele " pentru bebeluș.

Probioticele administrate în sarcină, la recomandarea medicului, pot sprijini echilibrul microbiomului și implicit un start mai bun pentru copil.

În situația în care nașterea naturală nu este posibilă, este important de știut că nu doar momentul 0 contează. Seedingul este influențat și de alți factori:

contactul piele pe piele,

alăptarea,

administrarea de probiotice (la recomandarea medicului).

🌿 Putem compara microbiomul cu o grădină de plante: sunt importante semințele pe care le plantăm, dar la fel de esențiale sunt solul, apa,substantele din sol,, soarele și... grija grădinarului.

Pentru bebeluș, semințele sunt bacteriile primite de la mamă, solul este corpul său, apa si substantele htanitoare înseamnă laptele matern, soarele este dragostea și contactul apropiat cu părinții, iar grădinarul este familia care îl îngrijește zi de zi.

EmpatiQ, grijă de acum pentru viitor 🌸

03/09/2025

Un exemplu despre cm putem beneficia/ accesa un sfat/ consult on line.

👩‍🦰 Mama Anei (09:45):
Buna dimineata, doamna doctor! Fetita mea, Ana (8 ani), pierde mult par.

💚 Pediatrie din dragoste (09:47):
Buna dimineata! Haideţi să vedem cm văpot ajuta. O să vă pun câteva întrebări ca să vedem in ce directie sa ne îndreptăm.

De cand observati caderea parului?

A avut Ana viroze sau febra in ultimele luni?

Exista prurit sau zone rosii pe scalp?

👩‍🦰 Mama Anei (09:48):
Da, a avut o viroza cu febra mare acum 2 luni si jumatate. Nu are zone goale, doar cade difuz si are putina matreata.

💚 Pediatrie din dragoste (09:50):
Asta sugereaza efluvium telogen – frecvent d**a febra sau stres, cu debut la 2–3 luni si care se remite de la sine in 3–6 luni.
Pentru siguranta, va rog sa imi trimiteti si cateva poze clare cu scalpul, facute la lumina naturala.
Astfel putem exclude alte cauze: alopecia areata (placi rotunde), tinea capitis (scuame + prurit, fire rupte, contagioasa), alopecie de tractiune (cozi/bentite stranse).

👩‍🦰 Mama Anei (09:55):
Ce putem face acum?

💚 Pediatrie din dragoste (09:57):
Plan de ingrijire acasa:

1. Sampon bland, 2–3 ori/saptamana, fara placa sau cozi stranse.

2. Alimentatie bogata in proteine, fier + vitamina C, nuci/seminte (zinc).

3. Evitati suplimentele fara recomandare medicala.

4. Observam 8–12 saptamani evolutia – aparitia firelor noi subtiri este un semn bun.

Va voi trimite si recomandari scrise cu produsele de igiena a parului potrivite pentru Ana, precum si cu un plan alimentar adaptat varstei ei.

👩‍🦰 Mama Anei (09:59):
Avem nevoie de analize?

💚 Pediatrie din dragoste (10:01):
Momentan nu dar daca persista caderea peste 6–8 saptamani sau apar semne de carenta,atunci veți face :hemograma, feritina, sideremie, vitamina D, zinc, TSH/FT4 ( mai discutam despre asta,in functie de evoluție).
Daca exista prurit sau scuame este necesar consult la dermatolog, tricoscopie + examen micologic.

Totodată e important să urmăriți cateva semne de alarmă.

👩‍🦰 Mama Anei (10:03):
Ce semne de alarma ar trebui sa urmaresc?

💚 Pediatrie din dragoste (10:04):
Placi netede fara par, roseata, puroi sau durere pe scalp, caderea sprancenelor/genelor( asta local) ; scadere in greutate, oboseala,paloare sau orice schimbare in starea ei generală – atunci necesita obligatoriu consult fizic.

👩‍🦰 Mama Anei (10:06):
Multumesc mult, m-ati mai linistit.

💚 Pediatrie din dragoste (10:07):
Cu drag ! Haideti sa vedem evolutia. Scrieti-mi daca nu apar imbunatatiri in cateva saptamani sau daca apare vreun semn de alarma.

În cursul zilei de azi va trimit plan alimentar si recomandari de îngrijire.

01/09/2025

Imunitatea copiilor și școala ce stă să inceapă

În preajma începerii școlii, părinții intreabă deseori ce pot să dea copiilor pentru imunitate.

Adevărul este că nu există un „sirop minune” care să îi facă pe cei mici rezistenți la toate virozele. Imunitatea este un proces complex, care se dezvoltă în timp. Dar ca sistemul imunitar să funcționeze corect, trebuie să ne asigurăm că oferim organismului toți nutrienții necesari,ca să poată mobiliza eficient mecanismele de apărare.

🔹 Iata mai jos o lista cu cei mai importanti nutrienți implicați direct în imunitate:

Vitamina A – protejează mucoasele și ajută celulele imune să funcționeze corect.

Vitamina C – antioxidant, stimulează producția de globule albe și grăbește vindecarea.

Vitamina D – echilibrează răspunsul imun și reduce riscul de infecții respiratorii.

Vitamina E – protejează celulele de stresul oxidativ.

Vitaminele B6, B9, B12 – susțin sinteza ADN și multiplicarea celulelor imune.

Zinc – esențial pentru maturarea limfocitelor și pentru apărarea împotriva virozelor.

Fier – previne anemia și asigură energia necesară pentru celulele imune.

Magneziu – reduce inflamația și susține buna funcționare a sistemului nervos și muscular.

Calciu – implicat în activarea celulelor imune.

Iod și Seleniu – prin rolul în metabolism și protecție antioxidantă, contribuie la imunitate.

Cupru și Mangan – ajută enzimele antioxidante care apără celulele de stres.

Acizi grași Omega-3 – reglează inflamația și sprijină imunitatea.

Fibre și probiotice – hrănesc microbiomul intestinal, „centrul” imunității.

✅ Ce putem face concret ca părinți:

Asigurați-vă că oferiți copiilor hrana potrivită, diversificată și bogată în nutrienți.

Faceți o evaluare clinică la medicul pediatru și, la indicația lui, analize pentru a depista eventualele deficite.

Corectați carențele detectate clinic sau prin analize de laborator.

Administrați preventiv micronutrienți la indicația mediului.

🌱 Imunitatea se construiește în fiecare zi, prin alimentație, somn, mișcarea și afecțiune..

31/08/2025

Postare din 2024 dar valabila și acum.
Copiii și agitația

Tot mai mulți părinți îmi spun: „Copilul meu e agitat… ce să fac?”
Uneori, adevărul este că nu e vorba de agitație, ci doar de un copil plin de viață, care are nevoie să alerge, să descopere și să se joace. Energia lor este naturală. Pentru noi, adulții, poate părea mult, pentru că suntem obișnuiți cu reguli, program și stat pe loc. Dar pentru copii, mișcarea e o tendinta naturală.

Alteori însă, agitația ascunde o tulburare de atenție, care necesită evaluare și uneori tratament. De aceea merită să privim cu atenție și să ne întrebăm: ce factori din jurul copilului îi pot influența comportamentul?

Câteva cauze de luat în seamă:

Ecranele – Bebelușii expuși la telefon sau tabletă primesc un bombardament de stimuli de care creierul lor mic nu are nevoie. Mai târziu, desenele și jocurile devin „colacul de salvare” al părinților obosiți, dar și o sursă de agitație și dependență pentru copii. Iar adolescenții cu telefonul lipit de mână ore întregi… îi cunoaștem cu toții.

Microplasticul – Sună „de laborator”, dar e realitatea de zi cu zi. Intră în corp prin apa îmbuteliată, prin jucăriile băgate în gură, prin mâncarea încălzită în plastic. Și da, poate afecta dezvoltarea creierului, atenția, hormonii, chiar fertilitatea de mai târziu.

Aditivii – Coloranți, potențiatori de aromă, conservanți. Îi găsim în alimentele procesate, iar combinațiile lor nu au fost niciodată testate cu adevărat pe termen lung la copii.

Nitriți și nitrați – Prezenți în legume crescute cu fertilizatori, dar mai ales în carne și mezeluri. Și, din păcate, exact mezelurile sunt uneori „gustările preferate” ale celor mici.

Micronutrienții – Vitaminele și mineralele sunt cărămizile cu care corpul copilului construiește tot: energie, atenție, imunitate. Fără ele, apar dezechilibre.

---

Ce putem face, concret, ca părinți?

Lăsați copilul să alerge, să sară, să se cațere. Mișcarea e „medicament”.

Amânați cât mai mult momentul primului contact cu ecranele.

Alegeți apă și mâncare din surse cât mai sigure.

Citiți etichetele și evitați produsele pline de aditivi.

Spuneți „nu” mezelurilor.

Puneți pe masă zilnic fructe, legume, semințe, leguminoase.

Copiii nu sunt „defecți” pentru că sunt energici.
Dar mediul în care trăiesc – cu prea mult ecran, prea mult plastic, prea mult „fast” și prea puțin timp liber – îi poate transforma în copii neatenți, agitați.

Avem datoria să-i protejăm, chiar și prin lucrurile mici: ce mănâncă, ce beau, cât se mișcă, cât stau pe telefon.

💚 Să le dăm șansa să-și trăiască copilăria cu sănătate și bucurie!

29/08/2025

Când e momentul să cauți pediatru pentru copilul tău?