EmpatiQ-Pediatrie din dragoste

01/11/2025

23/10/2025

23/09/2025

Microbiomul este ansamblul microorganismelor care trăiesc în mod natural în și pe corpul uman – o comunitate complexă formată din bacterii, virusuri, fungi, arhee și protozoare, care depășește numeric celulele gazdei.

Bacteriile sunt mai numeroase, mai vechi si mai adaptabile decat noi, ne-au insotit de-a lungul evolutiei noastre si sunt cu noi inca de cand ne nastem si fara ele, cel mai probabil nici noi nu am exista

Deși asociat frecvent cu intestinul, microbiomul colonizează multiple suprafețe:
cavitatea bucală
tractul digestiv (în special colonul)
pielea
tractul respirator superior
tractul uro-genital
suprafața oculară

Fiecare zonă are o compoziție microbiană specifică, influențată de factori precum pH, umiditate, oxigen sau secreții locale.

🦠 Cine locuiește în intestin?

Microbiomul intestinal – cel mai dens populat ecosistem microbian din organism, alcatuit din bacterii, arhee, virusuri( virom ), fungi (microbiom), protozoare si chiar helminti ( in viziunea extinsa) .

In ce priveste bacteriile, acolo unde exista si cele mai multe studii, microbiomul – este dominat de cinci mari grupe bacteriene :

1. Firmicutes (ex Lactobacillus, Clostridium, Faecalibacterium)

2. Bacteroidetes (ex Bacteroides, Prevotella)

3. Actinobacteria (ex Bifidobacterium)

4. Proteobacteria (ex Escherichia, Klebsiella, etc.)

5. Verrucomicrobia (ex Akkermansia muciniphila)

➡️ Nu doar prezența acestor specii contează, ci mai ales echilibrul dintre ele.
Un microbiom aparent „bogat” poate fi dezechilibrat dacă una dintre familii domină excesiv sau dacă lipsește diversitatea funcțională.

Exemple:

un raport crescut Firmicutes/Bacteroidetes → asociat cu obezitate

dominanță Proteobacteria → marker de disbioză

absența Faecalibacterium prausnitzii → corelată cu boli inflamatorii intestinale

Relatia noastra cu bacteriile este diferita de la specie la specie .

Microorganismele care trăiesc în mod natural în corpul uman, fără a produce boală, formează flora comensală.
Multe dintre acestea nu sunt doar pasive, ci aduc beneficii dovedite – sunt bacterii mutualiste, aflate într-o simbioză activă cu gazda.

🔹 Exemple de specii benefice:

Lactobacillus spp. → produce acid lactic, inhibă patogenii

Bifidobacterium spp. → fermentează fibre, susține bariera intestinală

Faecalibacterium prausnitzii → are efecte antiinflamatoare

Akkermansia muciniphila → degradează mucina, menține integritatea mucoasei

Prin acțiunile lor, bacteriile comensale contribuie la:
sinteza vitaminelor K, B9, B12
digestia fibrelor alimentare și producția de acizi grași volatili (SCFA)
reglarea răspunsului imun și prevenirea inflamației
susținerea axului intestin-creier, prin producerea neurotransmițători (ex. GABA, serotonină)

Când echilibrul se rupe: flora patogenă și disbioza

În anumite condiții – tratamente cu antibiotice, alimentație ultraprocesată, stres cronic, infecții – raportul dintre speciile benefice și cele oportuniste se dezechilibrează.

Apare disbioza, caracterizată prin:
reducerea diversității microbiene
pierderea speciilor antiinflamatoare
dominanța bacteriilor patogene sau proinflamatorii (ex. Klebsiella, Clostridium difficile)
alterarea barierei intestinale → inflamație sistemică, risc crescut de boli cronice

Disbioza este asociată cu:
alergii și intoleranțe alimentare
boli inflamatorii intestinale (IBD)
tulburări metabolice (obezitate, insulinorezistență)
tulburări neuropsihiatrice (anxietate, ADHD, depresie)

In concluzie:

Microbiomul nu este doar o „floră” pasivă, ci un organ invizibil, activ și complex, aflat în simbioză cu organismul uman.

Pentru sănătatea copilului, nu este suficient să „existe” bacterii bune – trebuie să fie prezente în echilibru, în diversitate, în proporțiile corecte.

Abordarea microbiomului în pediatrie este importanta pentru o viziune preventivă, personalizată și de durată.

Curiozitati:

Ati auzit despre ? :
" holobiont"=organismul uman + toti simbiontii sai microbieni
"metaorganism"= unitate ecologica om+microbi

10/09/2025

Ce este seedingul?

„Seeding” sau „bacterial seeding” înseamnă însămânțarea nou-născutului cu flora bacteriană a mamei în momentul nașterii.

La naștere naturală, copilul trece prin canalul de naștere și intră în contact direct cu flora vaginală și intestinală a mamei → primește „startul” pentru formarea microbiomului propriu.

La cezariană, acest contact lipsește, iar colonizarea inițială se face predominant cu bacterii din mediul spitalicesc și de pe pielea părinților.

De aceea, seedingul este considerat „momentul zero al microbiomului” și poate influența imunitatea, digestia și sănătatea copilului pe termen lung.

Mama se poate pregăti pentru acest moment încă din sarcină, prin alimentație echilibrată și variată,un mediu sănătos,folosirea responsabilă a medicamentelor,gestionarea stresului și a stării emoționale,toate acestea influențează propriul microbiom, adică " semințele " pentru bebeluș.

Probioticele administrate în sarcină, la recomandarea medicului, pot sprijini echilibrul microbiomului și implicit un start mai bun pentru copil.

În situația în care nașterea naturală nu este posibilă, este important de știut că nu doar momentul 0 contează. Seedingul este influențat și de alți factori:

contactul piele pe piele,

alăptarea,

administrarea de probiotice (la recomandarea medicului).

🌿 Putem compara microbiomul cu o grădină de plante: sunt importante semințele pe care le plantăm, dar la fel de esențiale sunt solul, apa,substantele din sol,, soarele și... grija grădinarului.

Pentru bebeluș, semințele sunt bacteriile primite de la mamă, solul este corpul său, apa si substantele htanitoare înseamnă laptele matern, soarele este dragostea și contactul apropiat cu părinții, iar grădinarul este familia care îl îngrijește zi de zi.

EmpatiQ, grijă de acum pentru viitor 🌸

03/09/2025

Un exemplu despre cm putem beneficia/ accesa un sfat/ consult on line.

👩‍🦰 Mama Anei (09:45):
Buna dimineata, doamna doctor! Fetita mea, Ana (8 ani), pierde mult par.

💚 Pediatrie din dragoste (09:47):
Buna dimineata! Haideţi să vedem cm văpot ajuta. O să vă pun câteva întrebări ca să vedem in ce directie sa ne îndreptăm.

De cand observati caderea parului?

A avut Ana viroze sau febra in ultimele luni?

Exista prurit sau zone rosii pe scalp?

👩‍🦰 Mama Anei (09:48):
Da, a avut o viroza cu febra mare acum 2 luni si jumatate. Nu are zone goale, doar cade difuz si are putina matreata.

💚 Pediatrie din dragoste (09:50):
Asta sugereaza efluvium telogen – frecvent d**a febra sau stres, cu debut la 2–3 luni si care se remite de la sine in 3–6 luni.
Pentru siguranta, va rog sa imi trimiteti si cateva poze clare cu scalpul, facute la lumina naturala.
Astfel putem exclude alte cauze: alopecia areata (placi rotunde), tinea capitis (scuame + prurit, fire rupte, contagioasa), alopecie de tractiune (cozi/bentite stranse).

👩‍🦰 Mama Anei (09:55):
Ce putem face acum?

💚 Pediatrie din dragoste (09:57):
Plan de ingrijire acasa:

1. Sampon bland, 2–3 ori/saptamana, fara placa sau cozi stranse.

2. Alimentatie bogata in proteine, fier + vitamina C, nuci/seminte (zinc).

3. Evitati suplimentele fara recomandare medicala.

4. Observam 8–12 saptamani evolutia – aparitia firelor noi subtiri este un semn bun.

Va voi trimite si recomandari scrise cu produsele de igiena a parului potrivite pentru Ana, precum si cu un plan alimentar adaptat varstei ei.

👩‍🦰 Mama Anei (09:59):
Avem nevoie de analize?

💚 Pediatrie din dragoste (10:01):
Momentan nu dar daca persista caderea peste 6–8 saptamani sau apar semne de carenta,atunci veți face :hemograma, feritina, sideremie, vitamina D, zinc, TSH/FT4 ( mai discutam despre asta,in functie de evoluție).
Daca exista prurit sau scuame este necesar consult la dermatolog, tricoscopie + examen micologic.

Totodată e important să urmăriți cateva semne de alarmă.

👩‍🦰 Mama Anei (10:03):
Ce semne de alarma ar trebui sa urmaresc?

💚 Pediatrie din dragoste (10:04):
Placi netede fara par, roseata, puroi sau durere pe scalp, caderea sprancenelor/genelor( asta local) ; scadere in greutate, oboseala,paloare sau orice schimbare in starea ei generală – atunci necesita obligatoriu consult fizic.

👩‍🦰 Mama Anei (10:06):
Multumesc mult, m-ati mai linistit.

💚 Pediatrie din dragoste (10:07):
Cu drag ! Haideti sa vedem evolutia. Scrieti-mi daca nu apar imbunatatiri in cateva saptamani sau daca apare vreun semn de alarma.

În cursul zilei de azi va trimit plan alimentar si recomandari de îngrijire.

01/09/2025

Imunitatea copiilor și școala ce stă să inceapă

În preajma începerii școlii, părinții intreabă deseori ce pot să dea copiilor pentru imunitate.

Adevărul este că nu există un „sirop minune” care să îi facă pe cei mici rezistenți la toate virozele. Imunitatea este un proces complex, care se dezvoltă în timp. Dar ca sistemul imunitar să funcționeze corect, trebuie să ne asigurăm că oferim organismului toți nutrienții necesari,ca să poată mobiliza eficient mecanismele de apărare.

🔹 Iata mai jos o lista cu cei mai importanti nutrienți implicați direct în imunitate:

Vitamina A – protejează mucoasele și ajută celulele imune să funcționeze corect.

Vitamina C – antioxidant, stimulează producția de globule albe și grăbește vindecarea.

Vitamina D – echilibrează răspunsul imun și reduce riscul de infecții respiratorii.

Vitamina E – protejează celulele de stresul oxidativ.

Vitaminele B6, B9, B12 – susțin sinteza ADN și multiplicarea celulelor imune.

Zinc – esențial pentru maturarea limfocitelor și pentru apărarea împotriva virozelor.

Fier – previne anemia și asigură energia necesară pentru celulele imune.

Magneziu – reduce inflamația și susține buna funcționare a sistemului nervos și muscular.

Calciu – implicat în activarea celulelor imune.

Iod și Seleniu – prin rolul în metabolism și protecție antioxidantă, contribuie la imunitate.

Cupru și Mangan – ajută enzimele antioxidante care apără celulele de stres.

Acizi grași Omega-3 – reglează inflamația și sprijină imunitatea.

Fibre și probiotice – hrănesc microbiomul intestinal, „centrul” imunității.

✅ Ce putem face concret ca părinți:

Asigurați-vă că oferiți copiilor hrana potrivită, diversificată și bogată în nutrienți.

Faceți o evaluare clinică la medicul pediatru și, la indicația lui, analize pentru a depista eventualele deficite.

Corectați carențele detectate clinic sau prin analize de laborator.

Administrați preventiv micronutrienți la indicația mediului.

🌱 Imunitatea se construiește în fiecare zi, prin alimentație, somn, mișcarea și afecțiune..

31/08/2025

Postare din 2024 dar valabila și acum.
Copiii și agitația

Tot mai mulți părinți îmi spun: „Copilul meu e agitat… ce să fac?”
Uneori, adevărul este că nu e vorba de agitație, ci doar de un copil plin de viață, care are nevoie să alerge, să descopere și să se joace. Energia lor este naturală. Pentru noi, adulții, poate părea mult, pentru că suntem obișnuiți cu reguli, program și stat pe loc. Dar pentru copii, mișcarea e o tendinta naturală.

Alteori însă, agitația ascunde o tulburare de atenție, care necesită evaluare și uneori tratament. De aceea merită să privim cu atenție și să ne întrebăm: ce factori din jurul copilului îi pot influența comportamentul?

Câteva cauze de luat în seamă:

Ecranele – Bebelușii expuși la telefon sau tabletă primesc un bombardament de stimuli de care creierul lor mic nu are nevoie. Mai târziu, desenele și jocurile devin „colacul de salvare” al părinților obosiți, dar și o sursă de agitație și dependență pentru copii. Iar adolescenții cu telefonul lipit de mână ore întregi… îi cunoaștem cu toții.

Microplasticul – Sună „de laborator”, dar e realitatea de zi cu zi. Intră în corp prin apa îmbuteliată, prin jucăriile băgate în gură, prin mâncarea încălzită în plastic. Și da, poate afecta dezvoltarea creierului, atenția, hormonii, chiar fertilitatea de mai târziu.

Aditivii – Coloranți, potențiatori de aromă, conservanți. Îi găsim în alimentele procesate, iar combinațiile lor nu au fost niciodată testate cu adevărat pe termen lung la copii.

Nitriți și nitrați – Prezenți în legume crescute cu fertilizatori, dar mai ales în carne și mezeluri. Și, din păcate, exact mezelurile sunt uneori „gustările preferate” ale celor mici.

Micronutrienții – Vitaminele și mineralele sunt cărămizile cu care corpul copilului construiește tot: energie, atenție, imunitate. Fără ele, apar dezechilibre.

---

Ce putem face, concret, ca părinți?

Lăsați copilul să alerge, să sară, să se cațere. Mișcarea e „medicament”.

Amânați cât mai mult momentul primului contact cu ecranele.

Alegeți apă și mâncare din surse cât mai sigure.

Citiți etichetele și evitați produsele pline de aditivi.

Spuneți „nu” mezelurilor.

Puneți pe masă zilnic fructe, legume, semințe, leguminoase.

Copiii nu sunt „defecți” pentru că sunt energici.
Dar mediul în care trăiesc – cu prea mult ecran, prea mult plastic, prea mult „fast” și prea puțin timp liber – îi poate transforma în copii neatenți, agitați.

Avem datoria să-i protejăm, chiar și prin lucrurile mici: ce mănâncă, ce beau, cât se mișcă, cât stau pe telefon.

💚 Să le dăm șansa să-și trăiască copilăria cu sănătate și bucurie!

29/08/2025

Când e momentul să cauți pediatru pentru copilul tău?

24/08/2025

În prag de școală, aș vrea să vă povestesc despre un ghiozdan cu adevărat special, dintr-o cultură unde până și obiectele de zi cu zi sunt ridicate la rang de artă: Randoseru – ghiozdanul japonez.

În Japonia, fiecare copil primește acest ghiozdan la începutul școlii primare. Nu este doar un accesoriu, ci un ritual de trecere, un simbol al începutului de drum. De multe ori, bunicii sunt cei care fac acest dar, ca semn de susținere pentru educație și ca o binecuvântare pentru anii de școală ce urmează.

Randoseru este lucrat cu o atenție incredibilă la detalii: cusături fine, linii perfecte, materiale premium. Fiecare ghiozdan este făcut să reziste nu doar un an sau doi, ci întreaga copilărie școlară – 6 ani de drumuri, ploi, soare și sute de manuale purtate pe umeri.

Se spune că japonezii privesc randoseru ca pe o mică operă de artă funcțională. El îmbină stilul (design clasic, elegant), funcționalitatea (compartimentare, rezistență, confort) și grija pentru sănătate (spate rigid, distribuție corectă a greutății, protejând postura copilului).

Pentru japonezi, acest ghiozdan nu este doar un obiect, ci un însoțitor de drum, un martor al copilăriei. Mulți părinți păstrează randoseru ca amintire după terminarea școlii primare, iar unele familii chiar îl transmit mai departe, ca simbol al rezilienței și disciplinei.

✨ Și poate aici este lecția pe care o putem lua și noi: trăim într-o lume a consumerismului, unde multe obiecte sunt create să țină puțin și să satisfacă doar moda. Dar atunci când vine vorba de copii, ar fi bine să ne gândim la lucrurile care chiar au valoare și să îi învățăm să aprecieze ce rezistă în timp. Nu un ghiozdan nou în fiecare an, ci un ghiozdan bun, de calitate, care le protejează sănătatea și le devine prieten de drum.

---

✅ Cum alegem un ghiozdan bun?

Greutate – ghiozdanul plin nu trebuie să depășească 10–15% din greutatea copilului. Gol, ar fi ideal să cântărească sub 1–1,2 kg.

Ergonomic – cu spate întărit și bretele late, reglabile.

Compartimentat – pentru o distribuție corectă a greutății.

Cu elemente reflectorizante – pentru siguranța pe drum.

Potrivit ca mărime – să nu fie mai lat sau mai înalt decât trunchiul copilului.

Alegerea ghiozdanului este o investiție în postură, confort și sănătate pe termen lung.

Cel mai frumos cadou pentru un copil la început de școală este unul care îi protejează sănătatea.

22/08/2025

Poziția corectă a limbii la copil – un obicei mic, un impact mare

Știați că felul în care copilul își ține limba atunci când stă relaxat poate influența nu doar vorbirea, ci și respirația, dantura și chiar postura?

Un detaliu aparent banal face diferența pentru sănătatea lui pe termen lung.

👉 Cum arată poziția corectă a limbii?

- limba lipită de cerul gurii (în față și mijloc);
- buzele închise, relaxate;
- respirație pe nas, nu pe gură.

📌 De ce contează?

- sprijină dezvoltarea armonioasă a maxilarelor și dinților;
- previne malpozițiile dentare și mușcăturile incorecte;
- asigură o respirație corectă și un somn odihnitor;
- susține pronunția corectă a sunetelor;
- influențează postura: copiii care respiră pe gură au adesea umerii aduși în față, gâtul într-o poziție anormală și obosesc mai repede.

🚩 Semne de alarmă:

- copilul stă des cu gura deschisă;
- limba se vede între dinți la vorbit sau înghițire;
- respiră pe gură, sforăie sau are somn agitat;
- are dificultăți în pronunția unor sunete;
- apar malpoziții dentare (dinți înghesuiți, maxilar îngust, mușcătură deschisă).

👩‍⚕️ Ce e de făcut?

Dacă observați aceste semne, un consult este recomandat.

În evaluare pot fi implicați:

- Pediatru → primul pas, pentru evaluarea generală și orientare spre:

- ORL → pentru cauze de obstrucție nazală (polipi, amigdale, deviație de sept);fren lingual restrictiv

- Ortodont → pentru dezvoltarea maxilarelor și corectarea malpozițiilor dentare;

- Logoped → pentru reeducarea poziției limbii și pronunția sunetelor;

- Fizioterapeut / specialist în terapie miofuncțională → exerciții pentru mușchii feței, limbii și postura corpului;

- Somnolog pediatru → în cazurile cu tulburări de somn marcate.

Soluția este, de cele mai multe ori, o colaborare între acești specialiști. Cu intervenție timpurie, copilul poate învăța obiceiuri corecte care îi vor aduce beneficii pentru toată viața.

🌱 Un obicei mic, corectat la timp, înseamnă mai puține probleme mâine.

Medicina detaliilor .
Prevenție reală.
Pentru prezent și viitor

20/08/2025

Voi ați auzit de scorul ORAC?

Cei mai mulți dintre noi, atunci când alegem hrana copiilor, ne uităm la calorii, fibre sau conținutul în vitamine și minerale și altinutrienți.Și toate acestea sunt importante. Dar există și un alt aspect, mai puțin cunoscut, care poate face o diferență mare pentru sănătate: capacitatea alimentelor de a lupta cu radicalii liberi.

Această capacitate se măsoară prin scorul ORAC (Oxygen Radical Absorbance Capacity)
Pe scurt, este un indicator al puterii antioxidante a unui aliment.
Adică protejează celulele de stres oxidativ și inflamație, factori implicați în boală.

Există oare un aport optim de antioxidanți?

Cercetatorii și-au pus această întrebare și în USA chiar s-a încercat cuantificarea scorului ORAC al alimentelor de la rafturi.

S-a renunțat însă la această idee.

Şi de ce?

Deoarece s-a văzut că nu doar cantitatea de antioxidanți din aliment este importantă ci modul cm organismul poate " extrage " prin digestie ,absorbție, metabolizare( 3 procese foarte importante despre care voi posta in viitor)

Deși neoficial,un aport zilnic de 3.000–5.000 unități ORAC provenite din alimente este considerat optim pentru protecția organismului

Iată o listă cu 10 dintre cele mai valoroase surse de antioxidanți, potrivite pentru copii( dar și pentru noi !) , cu scorul ORAC calculat pe porție obișnuită:

1. Afine – ½ cană (70 g) ≈ 3.300–6.700 ORAC

2. Mure – ½ cană (70 g) ≈ 3.700 ORAC

3. Zmeură – ½ cană (70 g) ≈ 3.500 ORAC

4. Prune uscate – 5 bucăți (40 g) ≈ 2.300 ORAC

5. Rodie – ½ cană semințe (80 g) ≈ 2.400 ORAC

6. Struguri negri – 1 cană (150 g) ≈ 2.700 ORAC

7. Sfeclă roșie fiartă – 1 medie (80 g) ≈ 1.100 ORAC

8. Spanac crud – 1 cană (30 g) ≈ 450 ORAC

9. Broccoli crud – 1 cană (90 g) ≈ 800 ORAC

10. Ciocolată neagră 70–85% – 20 g ≈ 4.200 ORAC

Nu trebuie să numărăm exact aceste valori ( decat daca sunteti foarte pasionati de cifre :) ) ci mai degrabă să ne asigurăm că farfuria copilului este cât mai colorată și variată, pentru că fiecare culoare aduce antioxidanți diferiți.

Așa cm există surse de antioxidanți, există din păcate și alimente ce generează radicali liberi și stres oxidativ ce duce la boală:

afectând membranele celulare și ADN-ul- încetinind regenerarea celulară,

favorizând inflamația cronică de mică intensitate (low-grade inflammation), putãnd contribui la apariția obezității, alergiilor, astmului și bolilor autoimune,

influențând dezvoltarea neurocognitivă și imunitatea,

accelerând procesele de îmbătrânire celulară încă din copilărie

Iată mai jos o listă cu 10 principali vinovați :

1. 🍟 Cartofi prăjiți (în ulei refolosit sau la temperaturi foarte înalte)

2. 🍔 Burgeri / fast food prăjit (adică o carne gătită la temperaturi mari + grăsimi oxidate)

3. 🍩 Gogoși, covrigi și patiserie industrială (uleiuri hidrogenate + zahăr)

4. 🌭 Mezeluri și carne procesată (salami, crenvurști, hot-dog – conțin nitriți/nitrați)

5. 🥩 Carne roșie gătită la grătar/arsă (formează compuși pro-oxidanți: amine heterociclice)

6. 🍬 Dulciuri ambalate, bomboane, jeleuri (zahăr rafinat + aditivi)

7. 🥤 Băuturi carbogazoase îndulcite (zahăr + sirop de porumb bogat în fructoză)

8. 🧃 Sucuri de fructe procesate (zahăr concentrat, fără fibre → vârfuri glicemice și stres oxidativ)

9. 🍕 Pizza congelată / semipreparată (uleiuri rafinate + grăsimi trans)

10. 🍪 Biscuiți și snacks-uri sărate (acizi grași trans, acrilamidă din procesul de coacere intensă)

Îmi pare rău să tai cheful celor care preferă aceste alimente insă e bine să alegem conștient.

Totuși, în situația in care facem " o nefăcută " culinară, e bine ca la aceeași masă, să contracarăm efectele nedorite prin aport de alimente cu ORAC ridicat.

👉 De exemplu:

la burger → adăugați o salată cu spanac și roșii,

la cartofi prăjiți → puneți alături o porție de broccoli sau sfeclă,

la desert dulce → adăugați câteva fructe de pădure sau o rodie.

Astfel, echilibrăm balanța dintre radicali liberi (pro-oxidanți) și antioxidanți protectori, fără să transformăm masa într-un „dușman al sănătății”.

De ce această postare atât de lungă?

Știți de ce?

Pentru a vă spune despre un fruct extraordinar care se coace zilele acestea in munții noștri și pe care,cu multă trudă ,oamenii harnici îl culeg.

Nu știu dacă există vreun fruct să îl intreacă.

💜💜Este vorba despre afinele sălbatice.💜💜

Şi cm se apropie școala și mulți părinți mă intreabă ce sa facă pentru imunitatea copiilor,un sfat simplu este să cumpere afine sălbatice și să facă rezerve pentru iarnă.

De mulți ani,cel puțin un sertar de la congelatorul nostru ,este plin cu afine.

Sunt atât de speciale,încât merită o postare doar pentru ele.

Ascultați-mă și la iarnă poate că voi primi mesaje de mulțumire :).

18/08/2025

Cum putem schimba obiceiurile alimentare ale copiilor?

Schimbările nu se fac brusc și nici cu interdicții dure. Ele apar atunci când copilul are exemple bune, alternative atractive și un mediu relaxat.

Ce putem face fiecare din noi ca părinți?

Începem cu pași mici – nu scoatem tot ce e nesănătos dintr-o dată, ci adăugăm treptat alimente bune: un fruct la gustare, o legumă colorată la prânz, o supă cremă seara.

Transformăm masa într-o experiență plăcută – copilul e mai curios să guste când vede farfurii colorate, forme amuzante sau când se simte implicat în pregătire.

Oferim alternative, nu interdicții – dacă cere ceva dulce, putem propune fructe cu iaurt; dacă vrea chipsuri, alegem nuci sau popcorn făcut în casă.

Ne lăsăm inspirați de copil – uneori descoperim că are preferințe sănătoase dacă îi dăm șansa să exploreze (poate iubește morcovii cruzi sau mărul tăiat cubulețe).

Suntem consecvenți – obiceiurile nu se schimbă peste noapte, dar prin repetiție și răbdare copilul învață să prefere ce e bun pentru el.

Părinții sunt primul model. Dacă noi alegem mâncăruri simple și sănătoase, copilul va urma natural.