Alexandru Rogobete

12/03/2026

În medicină există domenii în care responsabilitatea este resimțită la o intensitate aparte, iar profesioniștii care aleg aceste drumuri își asumă standarde extrem de ridicate.

Medicina aeronautică este unul dintre aceste domenii.

În cadrul Galei Excelenței Feminine organizate de Grupul de Presă MediaUno, am avut bucuria să ofer unul dintre premiile acestei ediții doamnei Dr. Corina-Olimpia Grosu, președinte al Societății de Medicină Aeronautică din România, pentru un parcurs profesional construit în timp, prin seriozitate, competență și disciplină, într-un domeniu medical foarte specializat.

Motto-ul acestei gale spune simplu: “The Smart. The Bold. The Beautiful.”

Trei valori care se regăsesc în cariere construite cu inteligență, curaj și eleganță.

În această ediție, 44 de femei din domenii diferite, administrație, mediul academic, cultură, antreprenoriat sau cercetare, au fost premiate pentru performanța și impactul pe care îl au în societate.

Pentru mine, a fost o bucurie sinceră să pot premia una dintre aceste femei și să recunosc public munca unor profesioniști care contribuie, fiecare în domeniul său, la o societate mai puternică.

Felicitări doamnei Dr. Corina-Olimpia Grosu și tuturor laureatelor acestei seri!

11/03/2026

10/03/2026

Astăzi am avut o discuție de lucru la Ministerul Sănătății cu reprezentanții UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România și cu Prof. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România, despre un subiect care privește direct începutul carierei medicale: cadrul de asigurare profesională pentru medicii rezidenți.

În România sunt astăzi peste 22.000 de medici rezidenți – tineri aflați în formare, care lucrează zi de zi în spitale și care trebuie să își poată exercita profesia într-un cadru clar, predictibil și corect.

Discuția noastră s-a concentrat pe clarificarea cadrului legislativ privind polițele de asigurare profesională și pe modul în care putem construi un sistem coerent care să ofere protecție atât personalului medical, cât și pacienților.

Actul medical trebuie să se desfășoare într-un mediu sigur, în care responsabilitățile sunt clar definite, iar mecanismele de protecție funcționează corect. De aceea, am analizat împreună pașii necesari pentru a avea reguli mai clare privind asigurarea profesională și statutul rezidenților în raport cu Colegiul Medicilor din România.

În esență, discuția noastră a fost despre cm ne asigurăm că personalul medical este protejat în exercitarea profesiei, iar pacienții beneficiază de siguranță și responsabilitate în actul medical.

La început de carieră, claritatea regulilor contează. Medicii rezidenți trebuie să știe că profesia pe care o aleg are un cadru corect și previzibil încă din primii ani de practică.

09/03/2026

🎉Comisia Europeană a aprobat astăzi transferul fondurilor europene pentru 9 spitale noi din România, proiecte mutate din PNRR în Programul Sănătate 2021–2027.

Asta înseamnă un lucru simplu: șantierele continuă și aceste spitale vor fi finalizate.

După luni de muncă tehnică și negocieri cu instituțiile europene, demersurile începute anul trecut în august ajung astăzi la un rezultat concret. În perioada imediat următoare vom semna contractele noi de finanțare, iar lucrările pot continua într-un ritm accelerat.

✅ 522 milioane de euro vor fi transferate către Programul Sănătate 2021–2027 pentru a asigura finalizarea acestor investiții majore.

Unitățile medicale care vor beneficia de această finanțare sunt:

• Spitalul Județean de Urgență Oradea
• Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia
• Institutul Regional de Oncologie Timișoara
• Spitalul Județean de Urgență Bacău
• Spitalul Județean de Urgență Argeș
• Spitalul Județean de Urgență Vaslui
• Spitalul Județean de Urgență Giurgiu
• Spitalul Militar de Urgență „Dr. Ion Jianu” Pitești
• Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” București

👉În paralel, alte 8 spitale rămase în PNRR sunt deja într-un stadiu avansat de implementare, iar unul dintre ele este deja dat în folosință – Spitalul Județean de Urgență Bistrița-Năsăud.

👉La acestea se adaugă cele 3 centre pentru mari arși, care sunt în pregătire pentru a fi date în folosință, precum și Spitalul Regional de Urgență Craiova, unde lucrările avansează într-un ritm accelerat.

✅În total, vorbim despre 21 de spitale noi pentru România, toate începute în paralel în anul 2022.
Este fără precedent în istoria postdecembristă a sistemului de sănătate.

Cum a fost posibil?

Pentru că a existat încredere, perseverență și responsabilitate.

Dincolo de comentarii și opinii sterile, dincolo de lozinci și promisiuni, de această dată în România se construiesc spitale noi.

Știu aceste proiecte încă de când erau doar planuri pe hârtie, încă din perioada în care eram secretar de stat responsabil de proiectele de infrastructură, când mulți spuneau că nu vor fi realizate niciodată. Astăzi, ele sunt șantiere, clădiri și spitale reale care vor deservi pacienții români.

Știu că sistemul de sănătate nu se schimbă peste noapte și că mai sunt multe lucruri de făcut. Dar aceste investiții arată că direcția este clară: mai multe spitale noi, mai multă siguranță pentru pacienți și mai mult respect pentru munca personalului medical.

Mulțumesc echipei Ministerului Sănătății, colegilor din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnului Dragoș Pîslaru, colegilor din Comisia Europeană, doamnei vicepreședinte Roxana Mînzatu și domnului Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, pentru susținerea constantă a proiectelor din sănătate.

🤝Încrederea ne face bine.

09/03/2026

Am avut astăzi la Ministerul Sǎnǎtǎții, alături de secretarul de stat Raed Arafat, șeful DSU, o întâlnire de lucru cu Florika Fink-Hooijer, director general al Health Emergency Preparedness and Response Authority (HERA), agenție a Comisiei Europene responsabilă de pregătire și răspuns în situații de urgență sanitară.

Am discutat despre modul în care România își poate consolida capacitatea de pregătire și răspuns în situații de criză sanitară, dar și despre instrumentele prin care cooperarea europeană poate sprijini acest proces.

În sistemul nostru de sănătate există încă o presiune mare pe unitățile de primiri urgențe. Mulți pacienți ajung acolo pentru probleme care ar putea fi rezolvate în ambulatoriu, iar acest lucru afectează capacitatea spitalelor de a răspunde rapid atunci când apar cazuri cu adevărat critice.

În pregătirea pentru situații de criză avem nevoie de organizare, protocoale clare și capacitatea sistemului de a funcționa sub presiune.

În situațiile critice, fiecare minut contează. Terapia intensivă trebuie să fie pregătită pentru pacient, nu pacientul să ajungă să aștepte terapia intensivă.

Tocmai de aceea, am discutat cu echipa HERA despre dezvoltarea unor modele de pregătire pentru medicina de urgență și pentru terapia intensivă, despre schimburi de expertiză și know-how, dar și despre modul în care România poate valorifica mai bine mecanismele europene dedicate pregătirii pentru crize sanitare.

Colaborarea dintre structurile de intervenție și sistemul de sănătate este esențială atunci când vorbim despre capacitatea unui stat de a răspunde eficient în situații de urgență.

Un stat poate avea mecanisme de intervenție bine organizate, poate avea armată și structuri de protecție civilă puternice, dar fără un sistem de sănătate solid capacitatea reală de răspuns rămâne limitată.

HERA a fost creată tocmai pentru a consolida această dimensiune la nivel european, prin dezvoltarea de parteneriate și prin susținerea proiectelor care cresc capacitatea sistemelor de sănătate de a răspunde în fața unor crize sanitare.

Crizele nu pot fi evitate întotdeauna. Dar un sistem de sănătate pregătit schimbă complet modul în care răspundem la ele.

08/03/2026

Astăzi, de Ziua Internațională a Femeii, am ales să nu transmit doar un mesaj de la distanță. Am vrut să fiu acolo unde viața începe și unde grija pentru oameni este reală, în fiecare minut.

Am mers la Spitalul Universitar de Urgență București, la maternitate și neonatologie – locul în care se naște viața, unde speranța, emoția și responsabilitatea se întâlnesc în fiecare zi. Am oferit o floare, în semn de respect și apreciere, atât pacientelor internate, cât și doamnelor din personalul medical care erau astăzi de gardă și aveau grijă de ele.

A fost un gest simplu, dar făcut cu drag, prin care am vrut să transmit un mesaj clar pentru întregul sistem de sănătate: empatia, respectul și umanitatea sunt la fel de importante ca orice protocol medical sau ordin de ministru.

Știu foarte bine că o floare nu face primăvară. Știu că sistemul de sănătate nu este perfect și că mai sunt multe lucruri de făcut. Dar cred cu tărie că, prin gesturi de respect, investiții serioase, bună credință și reforme asumate, putem consolida sistemul de sănătate din România, pas cu pas.

Ca ministru al sănătății, cred profund în două principii: respectul pentru personalul medical, care este alături de pacienți în cele mai dificile momente, și empatia față de pacient, care nu trebuie niciodată să simtă că deranjează atunci când ajunge într-un spital.

Astăzi am vrut să transmit exact acest lucru: umanitatea contează.

La mulți ani tuturor femeilor!

08/03/2026

Astăzi este despre voi – despre puterea, răbdarea, echilibrul și grija pe care le aduceți în fiecare zi în viețile celor din jur.

Fie că sunteți mame, fiice, soții, colege sau prietene, prin tot ceea ce faceți dați sens comunităților în care trăim. În spitale, în cabinete, în laboratoare sau acasă, femeile sunt adesea cele care țin echilibrul, care oferă sprijin și care transformă grijile în speranță.

Transmit astăzi un gând special de respect și recunoștință tuturor femeilor din sistemul medical – medici, asistente, infirmiere, farmaciste, cercetătoare și tuturor profesionistelor care, prin dedicarea lor, au grijă zi de zi de sănătatea oamenilor. Munca voastră înseamnă competență, empatie și responsabilitate, iar pentru asta vă sunt profund recunoscător.

Un gând cald și pentru toate pacientele din România. Vă doresc sănătate, liniște și să simțiți mereu că sistemul medical este alături de voi, cu respect și compasiune.

La mulți ani tuturor femeilor!
Să aveți o primăvară plină de lumină, bucurie și încredere.

🌷

06/03/2026

https://www.youtube.com/live/0D_tCbnTa74?si=KU32cdPn7R51taw_

Alexandru Rogobete la ATITUDINI. Dezbatere incendiară despre "găurile negre" ale sistemului medical🔔Alătură-te acestui canal pentru a primi acces la benefic...

06/03/2026

🇷🇴🇲🇩🇪🇺România și Republica Moldova pot construi împreună proiecte concrete în domeniul sănătății, prin schimb de expertiză și printr-o cooperare instituțională mai strânsă între ministerele de resort din cele două state.

Am avut astăzi o discuție aplicată cu omologul meu din Republica Moldova, ministrul sănătății Emil Ceban, despre direcțiile în care putem consolida acest parteneriat, precum și despre domeniile în care experiența acumulată de România în ultimii ani poate sprijini dezvoltarea unor politici publice eficiente.

Discuția a avut loc în cadrul evenimentului AI Regional Valley, într-un dialog la care au participat membri AmCham și ministrul sănătății din Republica Moldova.

Unul dintre subiectele abordate a fost memorandumul de cooperare dintre România și Republica Moldova, aflat în prezent în curs de avizare, care va crea cadrul necesar pentru consolidarea colaborării dintre cele două ministere și pentru dezvoltarea unor proiecte comune în domeniul sănătății.

Am analizat și posibilitatea dezvoltării unui parteneriat strategic prin compania UNIFARM, care ar putea facilita accesul Republicii Moldova la unele medicamente, inclusiv terapii inovative, prin mecanisme de tip acord-cadru. Un astfel de demers ar putea contribui la accesul mai rapid al pacienților la tratamente moderne.

Un alt subiect important a fost schimbul de know-how în procesul de aliniere a legislației la standardele Uniunii Europene. România a parcurs deja acest proces, iar experiența acumulată poate fi utilă pentru colegii noștri de la Chișinău în dezvoltarea cadrului legislativ și instituțional din domeniul sănătății.

De asemenea, discuțiile au vizat consolidarea cooperării în controlul bolilor transmisibile, politicile farmaceutice și schimbul de expertiză între specialiștii și instituțiile din cele două sisteme de sănătate.

Nu vorbim despre modele perfecte și nici despre ideea că sistemul nostru ar fi unul fără cusur, ci despre experiențe concrete care pot fi împărtășite. Există domenii și programe medicale în care România a acumulat experiență în ultimul deceniu, iar dialogul instituțional dintre cele două ministere poate transforma această experiență într-un sprijin real pentru dezvoltarea sistemului de sănătate din Republica Moldova.

Întâlnirea de astăzi este un pas important pentru structurarea acestei cooperări, iar direcțiile discutate vor fi reflectate în memorandumul pe care îl pregătim împreună.

06/03/2026

Am aprobat extinderea rețelei de Unități de Supraveghere și Tratament Avansat al Pacienților Cardiaci Critici (AP-USTACC) cu încă patru spitale. Ajungem astfel la 29 de unități dedicate pacienților aflați în situații cardiace critice, care au nevoie de monitorizare permanentă și intervenție rapidă.

Noile unități vor funcționa în:
– Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov
– Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești
– Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad
– Spitalul Județean de Urgență Deva

Aceste structuri sunt destinate pacienților cu infarct miocardic, aritmii severe sau alte urgențe cardiovasculare, situații în care fiecare minut poate face diferența între viață și moarte.

Extinderea este realizată prin Programul Național de Acțiuni Prioritare – AP-USTACC, prin care aceste unități beneficiază de finanțare directă de la Ministerul Sănătății pentru achiziția de medicamente, consumabile și materiale sanitare necesare îngrijirii pacienților critici.

În cardiologie, diferența o face accesul rapid la un spital pregătit să intervină imediat. Prin consolidarea acestor unități creștem capacitatea sistemului de sănătate de a răspunde urgențelor cardiovasculare și de a oferi îngrijiri cardiologice avansate în cât mai multe regiuni ale țării.

Știu că mai sunt multe de făcut, dar fiecare astfel de pas înseamnă mai multă siguranță pentru pacienți și șanse reale la tratament rapid și eficient.