Mihailescu Madalina Psiholog si Psihoterapeut

06/11/2025

🗓 Anul acesta, ziua de 6 noiembrie este marcată drept Ziua Internaţională împotriva Violenţei şi Agresiunii în Şcoli, inclusiv a cyberbullying-ului. În 2025, această zi se desfășoară sub tema “'Screen smart: Learning to be safe in the digital era”, promovȃnd importanţa siguranţei în mediul online, în era digitală.

📲Statele membre UNESCO au declarat prima zi de joi din noiembrie a fiecărui an Ziua Internațională împotriva Violenței și Agresiunii în Școli, inclusiv cyberbullying-ul, recunoscând că violența școlară, sub toate formele sale, reprezintă o încălcare a drepturilor copiilor și adolescenților la educație, la sănătate și bunăstare. Acestea solicită consolidarea parteneriatelor și a inițiativelor care accelerează progresul pentru prevenirea și eliminarea violenței și a agresiunii în școli și a cyberbullying-ul.

👫 Prevenirea violenței și agresiunii în școli, inclusiv a hărțuirii cibernetice (cyberbullying), are o importanță fundamentală pentru crearea unui mediu educațional sigur, incluziv și potrivit pentru învățare.Este foarte important ca atȃt elevii, cȃt şi cadrele didactice să se simtă în siguranţă la şcoală, promovarea respectului reciproc contribuind la formarea unor tineri responsabili şi empatici.
DGASPC Timiş, alături de partenerii săi, organizează numeroase întȃlniri cu elevii din şcoli şi licee, promovȃnd colaborarea strȃnsă între toţi cei care joacă un rol important în formarea şi educarea elevilor: părinţi, cadre didactice, consiliul şcolar, alte autorităţi locale. Astfel de activităţi au loc şi în cadrul programul “Şcoala ta în siguranţă”, iniţiat de Instituţia Prefectului Judeţului Timiş, în parteneriat cu mai multe instituţii publice din judeţul Timiş, printre care se numără şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş.

↗️ Cu ocazia fiecărei întȃlniri organizate în cadrul acestui program, psihologii şi specialiştii din cadrul instituţiei noastre discută cu elevii, cadrele didactice şi părinţii despre importanţa prevenţiei şi a intervenţiei timpurii, promovȃnd, totodată, Telefonul Copilului, o structură importantă din cadrul Direcţiei, la care pot fi sesizate toate situaţiile în care viaţa sau siguranţa unui minor sunt puse în pericol.
Sursa foto: Comisia Europeana.

23/08/2025

31/07/2025

Măgarii sunt atât de inteligenți încât refuză să facă ceva ce consideră periculos, chiar dacă sunt forțați. Spre deosebire de cai, care ascultă orb comenzile, măgarii analizează situația și iau propriile decizii. De aceea au reputația de "încăpățânați", când de fapt sunt prudenți și gânditori.

Măgarii au fost adesea subestimați și înțeleși greșit, fiind percepuți ca animale încăpățânate sau lente. În realitate, acești erbivori sunt unele dintre cele mai inteligente și reflexive vietăți din regnul domestic. Spre deosebire de cai, care tind să răspundă automat comenzilor din instinct sau dresaj, măgarii analizează cu grijă fiecare situație înainte de a acționa. Dacă simt pericol sau nesiguranță, ei refuză pur și simplu să meargă mai departe — nu din obrăznicie, ci dintr-un simț înnăscut al prudenței.

Această trăsătură de caracter i-a făcut să fie considerați “încăpățânați” de-a lungul secolelor, în special de către oamenii care au încercat să-i folosească la muncile grele ale câmpului sau la transportul de bunuri. Însă ceea ce unii oameni etichetează drept neascultare este, în realitate, o formă de inteligență evaluativă. Măgarul nu răspunde impulsiv; el “gândește” înainte să acționeze. Dacă drumul este alunecos, dacă panta e prea abruptă sau dacă simte un pericol nevăzut, el va refuza să continue — chiar dacă e împins, tras sau biciuit.

Studiile moderne au arătat că măgarii posedă o memorie remarcabilă, fiind capabili să-și amintească rute și oameni pe care nu i-au mai întâlnit de ani de zile. În plus, ei formează legături afective puternice cu alți măgari sau chiar cu oamenii, fiind loiali și empatici. Această capacitate de a stabili relații și de a recunoaște emoții denotă un nivel ridicat de inteligență socială, rar întâlnit în lumea animală, mai ales la speciile folosite tradițional pentru muncă.

Prudența lor naturală este un mecanism de protecție. În sălbăticie, strămoșii măgarilor trăiau în regiuni montane și deșertice, unde o mișcare greșită putea însemna moarte. Din acest motiv, evoluția i-a înzestrat cu un instinct puternic de conservare, ceea ce i-a ajutat să supraviețuiască în condiții extreme. Spre deosebire de alte animale care fug din reflex, măgarul se oprește, evaluează și decide. Acest comportament “calculat” este o adaptare extraordinară la medii dificile și nesigure.

Dacă sunt tratați cu respect și încredere, aceștia se dovedesc parteneri de lucru răbdători, robuști și, mai ales, loiali. Sunt capabili să parcurgă distanțe lungi, să transporte greutăți considerabile și să lucreze în condiții grele, atâta timp cât nu sunt puși în pericol. Cu alte cuvinte, ei cer doar o formă de respect reciproc: dacă simt că le ceri imposibilul sau că îi forțezi în fața unui pericol, vor spune „nu” — dar nu din orgoliu, ci dintr-o evaluare obiectivă a riscului.

Într-o lume în care ascultarea oarbă este adesea confundată cu disciplina, măgarii vin să ne amintească o lecție esențială: uneori, refuzul este semn de inteligență, nu de răzvrătire. A învăța să-i înțelegem ne cere răbdare, dar și o schimbare de perspectivă — să vedem dincolo de prejudecăți și să recunoaștem valoarea unei minți prudente, gânditoare și independente.