13/03/2026
TIPURI DE PSIHOLOGI mai puțin eficienți
Psihologul PELICAN
Ascultă ce spune clientul fără să intervină. Îl încurajează pe acesta să povestească, să depene amintiri adesea irelevante. Fără să tragă concluzii sau să aibă capacitatea de a face o analiză a datelor.
Clientul se descarcă, se ventilează emoțional, însă nu evoluează deloc. Terapia poate dura ani întregi, fără progrese semnificative.
Psihologul-pelican tace, ascultă și ÎNGHITE. Sau evadează, refugiindu-se în telefon chiar în timpul ședinței! (La medici, acest comportament e deja generalizat, stau pe calculator în loc să evalueze pacientul).
În final, clientul se descarcă, iar psihologul se încarcă el cu problemele altora. Terapia devine de fapt spovedanie. Cu eficiență redusă.
Psihologul ACADEMIC
Are 3 pereți plini cu diplome, cursuri din diverse domenii, fără legătură unele cu altele sau fără tangență cu psihologia. Studiază astrologie, karma, numerologie și multe domenii mai mult sau mai puțin relevante pentru profesie, doar pentru a face impresie bună clientului.
Nu ține cont de problema PERSONALĂ, unică a clientului, ci încearcă să-l încadreze forțat pe acesta într-un anumit clișeu deja cunoscut. E mai simplu să faci teorii pe care deja le știi, decât să CONȚIN (integrez, înțeleg) un client nou venit.
Efortul de a intra în pielea lui e prea mare, și atunci psihologul evadează în cunoștințele academice vaste pe care deja le are.
Terapia e înlocuită de prejudecățile... psihologului! Dacă doamna psiholog a trecut printr-un divorț traumatic, neapărat și clienta va trebui să facă la fel, că deja e un traseu cunoscut!
Și avem deja clișeul clasic. Nu contează dacă situația clientului e DIFERITĂ, îl încadrăm noi într-o zonă deja cunoscută, gen patul lui Procust. Adică dacă clientul e prea înalt și patul prea mic, îi tăiem picioarele să încapă în el.
Psihologul TRAINER sau LIFE COACH
Tot mai răspândit, orientat spre dezvoltare personală, carieră, bani, performanță, antreprenoriat, eficiență, disciplină, punctualitate.
Lucrează bine cu oamenii sănătoși, energici, activi, dar îi pierde ușor pe cei cu afecțiuni severe, pe cei lipsiți de energie sau dezorganizați.
Unii oameni vor doar să se mențină pe linia de plutire. Și nu au CAPACITATEA să crească sau să se dezvolte. Și atunci ei nu vor ține pasul cu partea DIDACTICĂ, academică sau educațională. Preferând soluții SCURTE, eficiente, care să țină locul întregului PROCES terapeutic, mult prea complex.
Acest tip de specialist poate da rezultate bune la persoanele implicate, dar nu și la cele delăsătoare sau cu tendințe de amânare.
Psihologul NARCISIST
Are un tarif specific avocaților de top. El e foarte ocupat, nu are TIMP să lucreze cu tine. E mare profesor, doctor, autor de lucrări științifice. Dar face totuși un efort să lucreze cu tine dacă îl plătești exagerat de bine.
Însă terapia autentică nu va avea loc, pentru că în maximum 2-3 ședințe costisitoare nu poți face ceea ce se face în 20 de ședințe obișnuite...
Oricât de scumpe ar fi acestea, știm deja că nu poți ocoli sau scurta PROCESUL terapeutic doar pentru că lucrezi cu un expert!
Adesea un începător care are RĂBDARE și alocă TIMP va fi mult mai eficient.
Psihologul MARKETER
Te face de bani, îți PROMITE marea cu sarea, și apoi îți livrează prin e-mail niște materiale standardizate. Care nu au de a face prea mult cu PROBLEMELE TALE.
Ai dat bani grei pe niște chestiuni GENERALE, pe niște materiale disponibile pe internet, și te-ai ales cu o singură EXPERIENȚĂ, a cumpărătorului COMPULSIV (necontrolat) de cursuri.
Care se vând bine datorită unor tehnici simple de MANIPULARE: Cârlige de marketing, promisiuni pompoase, dovezi sociale false și FOMO (frica de a nu pierde „ultimele locuri”).
Iar dacă are și un DISCOUNT (reducere) de 70%, nu te poți abține să le cumperi iluziile.
Psihologul ÎNCEPĂTOR
Nu știe ce să facă, ce să spună, se teme, se bâlbâie, și caută mereu echilibrul. Nu l-a găsit, deoarece nu și-a făcut nici măcar propria sa terapie.
Nu are bani, formarea profesională e prea scumpă, a sărit etape, și iată-l în cabinet, în fața CLIENTULUI beneficiar al terapiei.
Care după prima ședință va pleca cu un gust amar. Concluzionând că știe el mult mai multe decât proaspătul absolvent... Și că a merge la psiholog înseamnă a cheltui banii degeaba.
Astfel, în loc să caute alt specialist, clientul suferă crunt în continuare. Și uneori ajunge la psihiatru, convins și acesta că TOȚI psihologii sunt slab pregătiți.
O generalizare păguboasă și larg răspândită. Bazată pe unele experiențe cu profesioniști slab pregătiți.
Psihologul PROFESIONIST
O specie pe cale de dispariție. Pentru că efortul lui de a se perfecționa, de a se pregăti, îl duce la ALT NIVEL în cariera profesională.
Astfel că va fi ușor de vânat de către companiile de top, și angajat la resurse umane.
Sau va prefera să-și deschidă propria firmă de comerț, unde poate face mai mulți bani cu un efort mai mic.
Deseori va fi DETURNAT de la efortul terapeutic spre cel pur FINANCIAR.
Psihologul VOCAȚIONAL
Printre puținii care se IMPLICĂ serios, și mai ales intens. Clientul îl simte, îl apreciază și îl preferă. Însă e chestiune de TIMP până când devine supraaglomerat.
Încep să se aglomereze programările, să se intensifice recomandările, și apare oboseala. Fiind DEDICAT profesiei, va avea tendința de a nu REFUZA oamenii care au reală NEVOIE de serviciile sale, chiar și atunci când lista este DEJA PLINĂ.
Efectul va fi surmenajul, oboseala, și scăderea ATENȚIEI față de client. Dacă nu învață la timp să pună limite, degeaba are talent. Va obosi prea devreme.
Text preluat Daniel Mois :