21/11/2025
Despre „măsurarea vocației” și confuziile care apar în spațiul public
În ultimele zile am observat o discuție pornită de la o postare satirică despre „analizele didactice” ale profesorilor și despre ideea de a măsura vocația profesională. Dincolo de contextul ironic, subiectul ridică o problemă reală: mulți oameni nu sunt familiarizați cu ceea ce înseamnă, de fapt, vocația sau cm poate fi ea evaluată corect din perspectivă psihologică.
În educație, ca în orice domeniu care lucrează cu oameni, vocația nu este un „har” misterios și nici o predispoziție mistică. Este un construct psihologic bine definit, iar evaluarea lui se face prin instrumente validate științific, nu prin impresii personale sau declarații de intenție.
În psihologie, vocația se măsoară prin:
• interese profesionale stabile în timp,
• valori și motivații interne,
• trăsături de personalitate compatibile cu domeniul,
• aptitudini cognitive și noncognitive,
• stiluri de lucru preferențiale și toleranțe profesionale.
Toate acestea pot fi evaluate – riguros și obiectiv – prin psihometrie, adică prin teste standardizate, validate și comparate cu eșantioane relevante.
Instrumente precum:
• Strong Interest Inventory / Self-Directed Search (Holland)
• NEO-PI-3 (Big Five)
• MVPI / HPI (Hogan)
- sunt utilizate internațional tocmai pentru că pot identifica direcții profesionale reale și pot diferenția vocația autentică de simple preferințe de moment.
În absența unor astfel de instrumente, există riscul ca noțiunea de vocație să devină vagă, interpretabilă și să fie redusă la opinii personale sau la clișeul „să îți placă ceea ce faci”. În realitate, funcționarea profesională implică mult mai mult: compatibilitate structurală, stabilitate în timp, trăsături adecvate și un set de abilități psihologice care susțin meseria pe termen lung.
Alfabetizarea psihologică în societate este în continuare inegală, iar o parte dintre oameni, inclusiv unii profesioniști din domenii sensibile, nu sunt familiarizați cu noțiuni de bază precum: evaluare standardizată, validitate, fidelitate, profil vocațional, aptitudini, valori intrinseci sau stiluri de personalitate.
În acest context pot apărea neînțelegeri, reacții defensive sau confuzii între glumă, satiră și informație profesională.
Discuția despre vocație ar trebui să fie una serioasă, pentru că are consecințe directe asupra calității educației, a sănătății mintale și a performanței profesionale. Iar evaluarea vocației nu se face prin impresii sau prejudecăți, ci prin metode clare, validate, folosite de specialiști.
În măsura în care vrem un sistem educațional și o societate care funcționează pe baza competenței, este important să înțelegem ce este psihometria și de ce instrumentele științifice nu pot fi înlocuite cu opinii. Vocația este prea importantă pentru a o trata superficial.
Dacă există o concluzie utilă, aceasta ar fi:
Vocația este o structură psihologică măsurabilă, iar oamenii au nevoie de instrumente valide pentru a o înțelege corect.
Referințe:
Pentru cei interesați de partea științifică, iată câteva dintre modelele și instrumentele validate internațional care stau la baza evaluării vocaționale:
• John Holland – Teoria tipurilor de personalitate RIASEC
Modelul folosit în Strong Interest Inventory și Self-Directed Search, probabil cea mai cunoscută metodă de identificare a intereselor profesionale.
Lucrare principală: Making Vocational Choices, 1997.
• Paul T. Costa & Robert R. McCrae – Modelul Big Five (NEO-PI-3)
Evaluarea trăsăturilor de personalitate stabile, fundament pentru înțelegerea compatibilității profesionale.
Manualul NEO-PI-3, 2010.
• Robert Hogan – Hogan Personality Inventory / MVPI
Instrumente utilizate global în organizații, pentru selecție profesională, leadership și compatibilitate ocupațională.
• Donald Super – Teoria dezvoltării carierei și evaluarea valorilor profesionale
Model esențial pentru înțelegerea motivației și maturității vocaționale.
• SHL, Saville, Watson–Glaser
Baterii standardizate pentru evaluarea aptitudinilor cognitive, raționamentului critic și abilităților necesare în profesii complexe.
Aceste modele și instrumente sunt utilizate în consilierea carierei din SUA, Marea Britanie, Canada, Europa și Australia, fiind considerate standarde internaționale în psihologie și educație.
Disclaimer:
Acest material are scop strict informativ și educațional. Conținutul nu constituie o evaluare psihologică, un demers de diagnostic sau o recomandare profesională personalizată. Instrumentele psihometrice menționate (SDS, Strong Interest Inventory, NEO-PI-3, MVPI/HPI etc.) pot fi utilizate legal doar de către psihologi acreditați, cu formare specifică în administrarea și interpretarea lor.
Orice proces de evaluare vocațională trebuie realizat în mod standardizat, cu respectarea normelor etice și metodologice ale profesiei de psiholog, conform legislației în vigoare. Informațiile oferite au menirea de a clarifica noțiuni teoretice din domeniul psihologiei, nu de a substitui un serviciu profesional individualizat.
Marian Claudiu Ciuhan, MBPsS
Psiholog – Pro Comfort Counselling
London, UK
pro-comfort-counselling.co.uk
