06/02/2026
Ganduri raslete despre perimenopauza din perspectiva unei femei de 48 ani cu niscaiva cunostinte de medicina functionala si nutrigenomica.
✨✨✨
(Despre menopauza nu am sa vorbesc acum pentru ca nu am experienta personala, va ramane pentru o data viitoare)
✨
Se vorbeste mult, foarte mult despre perimenopauza si menopauza in perioada asta, inclusiv in spatiul romanesc, ceea ce e un lucru bun, avand in vedere obscuritatea si rusinea cu care o asemenea perioada importanta in viata fiecarei femei a fost inconjurata pana nu demult.
✨
Ce nu e un lucru bun este ca multi vorbesc inca neinformati, iar dintre cei informati, deseori informatia ramane patchy, partinitoare: ba ca never HRT, ba ca always HRT, ba ca suplimentele sunt porcarii, ba ca doar suplimentele trebuie folosite si nimic altceva, ba ca stil de viata, ba nimic despre stil de viata.
Nu am raspunsuri universale, dar am experienta mea, inca in curs de-a fi experimentata, asa ca am s-o impartasesc pe ea. Si, daca e ceva de invatat din ea, e ca fiecare experienta a perimenopauzei poate fi diferita dar asta nu o invalideaza si nu o face mai putin a noastra, si nu e loc de gaslighting nicaieri. Sper sa apreciati momentul meu de de vulnerabilitate.
✨✨
Teoria e ca putem intra in perimenopauza incepand de la 35 ani si din pacate sunt femei carora li se intampla asta. De asemenea vad multe terapeute ce lucreaza in campul hormonal care vorbesc despre 40 ca fiind varsta hotaratoare in care lucrurile se schimba radical.
Dar asta nu a fost deloc experienta mea: eu la 38 ani ma apucam de alergare, iar la 40 ani fugeam primul maraton si ma simteam nemaipomenit. La 42 ani deja descoperisem alergarea montana si participam la competitii in jurul lumii. La 44 ani m-am accidentat si am redus alergarea, dar ma simteam inca foarte in forma, faceam drumetii cu duiumul si urcam pe cat mai multe varfuri muntoase cu putinta. Lucrurile au inceput sa se incetineasca doar pe la 45 ani si sa continue sa se inrautateasca pana la 47.
Daca cineva mi-ar fi spus la 40 ani ca e "peri time, baby!" as fi ras, sigura de mine si cu incredere ca am reusit sa stabilesc o relatie sanatoasa cu corpul meu si ca-l stiu mereu cm raspunde, ba poate chiar as fi judecat putin pe cele care nu mai erau prietene cu corpul lor. Ca e vina lor pe undeva ca nu-si au grija. Yap, gaslighting happens to the best of us.
✨
Teoria spune ca mai intai apar bufeurile si ciclurile neregulate si asa stim ca am intrat in perimenopauza.
Insa, la 48 ani, eu inca am cicluri ce vin ca ceasul si am experimentat 0 bufeuri. Inseamna oare ca nu sunt in peri? Sau ca teoria pe care o stim e inca rudimentara si mai e de lucru la studii?
✨
Experienta mea legata de perimenopauza a fost initial o crestere in kg, ce a venit asa de repentin incat treceam prin cateva secunde initiale de soc cand ma vedeam oglindita prin vitrine. Am avut cam aceeasi greutate toata viata mea de adult si am fost relativ subtire, apoi intr-un an am pus 10 kg. Clipind.
✨
A doua schimbare a fost ciclul menstrual, ce din stabil, cu flux normal, fara dureri, fara PMS, a trecut la flux mult mai abundent, deseori debilitant, de a trebuit sa renunt la unele iesiri atunci cand cadeau in perioada gresita a lunii. Si au aparut migrenele, urate, ce insoteau deseori ciclul menstrual si ma zapaceau zile la rand.
✨
A treia schimbare a fost calitatea somnului. Daca inainte dormeam neintoarsa pana dimineata si puteam dormi oricum oriunde, acum, desi adormeam la fel de usor, ma trezeam noaptea si stateam si 2-3 ore cu ochii in tavan. Si asta a impactat si capacitatea mea intelectuala, ma concentram mai greu si aveam des episoade de brain fog.
✨
Iar a patra mare schimbare a fost nivelul de anxietate. Am fost intotdeauna o persoana relativ calma si vesela, dar perimenopauza mi-a adus valuri de anxietate organica pe care mi-a fost greu sa le gestionez, pentru ca deseori apareau din senin, fara neaparat o explicatie logica. Si ma bagau direct in freeze.
✨✨
Medicina functionala m-a invatat ca toate aceste simptome au o explicatie si o abordare integrativa si, aparent, personalizata.
M-a invatat ca analizele de sange ale hormonilor prezinta o imagine foarte simplificata si rudimentara si ca, ce e la fel de important, daca nu si mai important, e modul in care apoi folosim si metabolizam acesti hormoni, modul in care ii biotransformam prin ficat si apoi ce se intampla cu ei cand ajung la nivel de intestin inainte sa-i eliminam.
Am invatat despre hidroxilare, despre metilare si despre estrobolom (microbiomul responsabil). Am invatat despre fitoestrogeni si despre xenoestrogeni si impactul lor asupra echilibrului hormonal.
✨✨
Doar cand am studiat si nutrigenetica am inteles insa de fapt ce inseamna cu adevarat personalizare si asta, pe langa o foarte mare claritate, a adus cu sine si foarte multa compasiune pentru corpul meu.
Am invatat ce inseamna nu doar metilare cu adevarat, dincolo de COMT, cat de complexa si conectata cu atatea functii din corp este, dar am invatat si ce inseamna interactiunea asta dintre gene si mediu. Si ca, acolo unde genele noastre au polimorfisme care le incetinesc sau le accelereaza, intr-un context de furtuna hormonala cm e perimenopauza e nevoie de un efort mult mai sustinut si mai constant pentru a face lucrurile sa functioneze cm trebuie.
Am inteles de unde ingrasatul si de unde anxietatea, de unde lipsa de somn si de unde migrenele. Si m-am iubit in tot procesul asta, si mi-am scos din cap orice fumuri de gaslighting atat inspre mine cat si inspre oricare alta femeie ce traverseaza acest prag al vietii si are cu totul alte simptome decat ale mele.
Cateodata e nevoie de un biohacking acerb ca sa facem sa se alinieze lucrurile care poate, la o alta femeie, se aliniaza natural si efortul necesar ce trebuie depus e mult mai mic. Si nu intotdeauna e de ajuns.
✨
Eu, de exemplu, am un dublu polimorfism la receptorii de estrogen alpha, ceea ce inseamna ca nu prea functioneaza feedbackul negativ cu creierul si ca pot secreta mai mult estrogen fara ca turnul de control sa spuna stop. De altfel am avut ani de-a randul valorile proteinei transportatoare, SHBG, crescute, cu multi ani inainte de-a intra in perimenopauza, si niciun medic nu a stiut sa-mi explice de ce. Mi-a explicat nutrigenetica.
E si asta motivul pentru care, la 48 ani, inca nu am valori de estrogen prea mici, doar oscilante, si din cauza asta nu am niciunul din simptomele asociate cu scaderile de estrogen. Stiind ce stiu acum despre echilibrul hormonal aplicat pe genetica mea, imi imaginez ca doar o nutritie sanatoasa si un stil de viata activ m-a salvat pana acum de boli mai serioase.
✨
Zilele trecute am ascultat si podcastul recent a de-acum-cazutului-din-gratie Peter Attia cu Lisa Mosconi in care dr. Mosconi povestea cm a primit fondurile pentru o serie de cercetari legate de impactul estrogenului asupra creierului ce va dura 3 ani. Avea multe intrebari carora spera sa le gaseasca raspunsurile in urmatorii 3 ani, toate intrebari extrem de logice dar pe care nu si le-a pus inca niciun cercetator pana acum. Sau pentru care nu au existat inca fonduri. S-a discutat si de gena APOE4 si cum, mai ales la femei, prezenta unui polimorfism duce la un risc de 4 ori mai mare de Alzheimer, iar la doua polimorfisme duce la un risc pana la 16 ori mai mare de Alzheimer. Riscul la barbati, chiar si cei cu doua polimorfisme (vezi Chris Hemsworth care a luat cate o snp de la fiecare din parinti), e cu mult mai mic pentru ca estrogenul nu e implicat.
✨
Apropo, voi cate polimorfisme aveti la gena APOE? Sunteti heterozigote sau homozigote? Cat de mare e riscul la voi? Cat de mare trebuie sa fie precautia? Cat de proactive trebuie sa fiti in prevenirea bolii Alzheimer?
Mda, exact asa, nimeni nu stie nimic, pentru ca nimeni nu vorbeste despre asta, cel putin nu in spatiul romanesc, nu i se intelege relevanta si nu se testeaza. Plus costul, desigur.
✨✨
In spatiul romanesc medical conventional exista doua tabere hotarate: cei care sunt impotriva oricarei substitutii hormonale pentru ca duce la cancer, si cei care sunt pro-substitutie hormonala, preponderent bioidentica, ce include neaparat atat estrogen cat si progesteron. In ambele tabere se discuta aproape exclusiv despre abordarea medicamentoasa si atat.
✨
Pe de alta parte, in spatiul integrativ, exista cei ce insista, cat se poate de justificat, pe impactul stilului de viata, al unei alimentatii nutritive si al echilibrului sistemului nervos asupra sanatatii hormonale.
✨
Si exista cei, mult prea putini in ambele categorii, ce fac testari functionale legate de metabolizarea estrogenului (si si mai rar ai celorlalti hormoni steroizi) si insotesc aceste testari cu un protocol de suplimente individualizat.
✨
Si apoi sunt eu care, desi nu am luat niciodata anticonceptionale si am fost mereu pro abordari integrative, acum iau progesteron micronizat slow release si iau pregnenalon pe baza rezultatelor mele genetice si a testelor mele functionale si, cel putin deocamdata, stau deoparte de orice suplimentare directa cu estrogen. Si mi-e in sfarsit tare bine. ☺️
✨✨
Mi-ar placea sa pornim o conversatie pe tema asta si s-o dezvoltam, de fapt cred ca mi-ar placea sa filmez si niste video-uri pe tema asta. E mare nevoie de abordari personalizate informate.
