22/01/2026
Te uiți la partenerul de cuplu
așa cm se uita mama la tata.
Când spun asta,
nu înseamnă că repeți relația lor pas cu pas.
Înseamnă altceva, mult mai simplu.
Nu copiem relația părinților,
ci normalul emoțional învățat acolo.
Felul în care o femeie își privea bărbatul.
Ce aștepta de la el.
Ce suporta.
Ce considera normal.
Toate astea se învață fără explicații,
doar din ceea ce ai văzut zilnic în copilărie.
Iar mai târziu, în relația ta,
apar aceleași stări
fără să știi de ce.
Iritare.
Nemulțumire.
Distanță…, deoarece corpul tău
așa a învățat să simtă într-o relație.
De aceea te deranjează lucruri mici, banale și ajungeți la certuri din nimic.
De aceea aștepți ceva, dar nu știi exact ce.
De aceea simți că nu ești bine,
chiar dacă „nu e chiar rău”.
Și ajungi să crezi că problema
este relația de acum.
Dar problema este privirea cu care intri în ea.
Dacă nu o vezi,
o vei duce mai departe, indiferent cu cine ești.
Dacă o vezi,
ai pentru prima dată o alegere:
să înveți să îți privești partenerul așa cm simți tu.