18/11/2025
🌎În perioada 18-24 noiembrie 2025, consemnăm Săptămâna mondială de conștientizare a rezistenței la antibiotice. Evenimentul are menirea de a informa populația privind folosirea rațională a medicamentelor utilizate pentru tratamentul infecțiilor. Organizația Mondială a Sănătății avertizează că rezistența la antibiotice afectează toate țările la nivel global.
🔻În acest context, doamna Tatiana Dumitraș, medic internist, conferențiar universitar, Departamentul Medicină Internă, Disciplina de sinteze clinice USMF ”Nicolae Testemițanu” din cadrul SCM ”Sfânta Treime”, într-un interviu difuzat la Radio Moldova, vorbește despre cauzele ce au determinat rezistența la antibiotice, dar și măsurile care în continuare trebuie să fie fortificate la nivel național în conformitate cu standardele internaționale.
- Doamna Dumitraș, în perioada 18–24 noiembrie 2025, se desfășoară Săptămâna mondială de conștientizare a rezistenței la antibiotice. În viziunea Dumneavoastră, cât de actual rămâne fenomenul rezistenţei la antibiotice?
- Rezistența la antibiotice a fost și rămâne una dintre cele mai mari provocări medicale la nivel global. Fenomenul este extrem de actual, deoarece bacteriile, în mod natural, continuă să dezvolte mecanisme de apărare împotriva medicamentelor care altădată le distrugeau cu ușurință. Iar în fiecare an, la nivel mondial se înregistrează sute de mii de cazuri de infecții dificil de tratat, iar unele, cu regret, nu mai răspund la niciun antibiotic disponibil. Pandemia COVID-19 a contribuit la creșterea nivelului de antibiorezistență cu cel puțin 15% comparativ cu perioada pre-COVID, or, conform statisticelor, 80 % din pacienții infectați cu virusul SARS-CoV-2 au primit antibiotic. Problema este amplificată prin faptul că crește durata tratamentului și rata complicațiilor, inclusive letale, determinate de infecții cauzate de microorganisme rezistente.
- Doamna Dumitraș, ce a determinat în ultimii ani rezistenţa la antimicrobiene?
- Principalii factori care au determinat creșterea rezistenței sunt utilizarea excesivă și incorectă a antibioticelor — atât în medicină, cât și în agricultură. Tratamentele antibacteriene cu durata incompletă, prescrierea nejustificată și folosirea antibioticelor pentru infecții virale contribuie semnificativ la selecția și multiplicarea bacteriilor rezistente. În plus, circulația globală intensă a populației facilitează răspândirea rapidă a acestor tulpini rezistente dintr-o regiune în alta.
- Doamna Dumitraș, fenomenul rezistenţei la antibiotice poate fi considerat o problemă prioritară de sănătate publică la nivel mondial?
- Absolut. Organizația Mondială a Sănătății, Societățile medicale, inclusiv Societatea Europeană de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase (ESCMID) au declarat rezistența la antimicrobiene drept una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice globale și regionale. Este o problemă care depășește granițele medicale, afectând siguranța tratamentelor afecțiunilor non-chirurgiclae și chirurgicale, terapie intensivă și a medicinei moderne per ansamblu. Este clar, că fără preparate antibacteriene eficiente, medicina contemporană ar deveni mult mai riscantă.
- Doamna Dumitraș, care este situaţia vizavi de rezistența microbiană în Republica Moldova, comparativ cu alte ţări?
- Republica Moldova, asemenea multor alte state din regiune, se confruntă, cu un nivel îngrijorător al rezistenței bacteriene. Este vorba, în primul rând, despre grupul de bacterii unite sub abreviatura ESKAPE, care include Enteroccoccus spp, Staphylococcus aureus, Klebsiella pneumoniae, Acinetobacter baumanii, Pseudomonas aeruginosa, Enterobacter spp. Aceste microorganisme sunt o preocupare constantă a clinicienilor și microbiologilor, deoarece fac parte din grupul germenilor multidrogrezistenți (cu rezistența la cel puțin 3 clase de preparate antibacteriene) Este de remarcat, că în ultimii ani, s-au făcut progrese importante: s-au consolidat rețelele de supraveghere, s-au implementat protocoale clinice naționale și s-a îmbunătățit controlul utilizării antibioticelor.
Un pas esențial îl reprezintă dezvoltarea programelor de antibiotic stewardship — adică grupuri de lucru în spitale menite să asigure utilizarea argumentată a antibioticelor, prin ghiduri actualizate, monitorizare în spitale, consult interdisciplinar și educarea personalului medical. Asemenea grup există și în cadrul Spitalului Clinic Municipal „Sfânta Treime”. Experiența țărilor Uniunii Europene a arătat că programe de antibiotic stewardship contribuie la reducerea presiunii selective asupra bacteriilor și la scăderea rezistenței antimicrobiene pe termen lung.
- Doamna Dumitraș, cm putem preveni apariția rezistenței la antibiotice și în ce măsură educația publică poate avea un rol esențial?
- Din punctul de vedere medical, profilaxia se bazează pe câteva direcții majore: utilizarea rațională a antibioticelor, controlul infecțiilor și educația populației. Antibioticele trebuie administrate doar la prescripția medicului, de asemenea medicul va monitoriza eficiența antibioterapiei, iar pacientul, în cazul în care tratamentul se desfășoară în condiții de ambulator, va respecta cu strictețe doza și durata de administrare a medicamentului. În spitale, accentul este pus pe respectarea protocoalelor clinice de tratament a patologiilor infecțioase, pe adaptarea protocoalelor clinice naționale la spectrul de agenți patogeni și rezistență microbiană din instituția medicală concretă, pe monitorizarea infecțiilor nosocomiale, a dinamicii rezistenței microorganismelor patogeni la antibiotice.
Educația populației are un rol esențial: trebuie să se înțeleagă că antibioticele nu tratează infecțiile virale și că folosirea lor nejustificată ne lasă fără arme în fața infecțiilor severe. Campaniile de informare, vaccinarea, programele de antibiotic stewardship și colaborarea între medici clinicieni, farmacologi clinicieni, microbiologi pot schimba semnificativ această realitate, contribuind la păstrarea eficienței antibioticelor pentru generațiile viitoare.
Doamna Dumitraș, Vă mulțumesc frumos pentru acest interviu.
