21/12/2022
"Întreaga viață este plină de miracole, dar suntem atât de obișnuiți cu ele, încât le numim lucruri obișnuite"- spunea Hans Christian Andersen. Și noi trăim tânjind după miracole...
Fulgul de nea, cu nesfârșite variante de organizare geometrica perfectă, nu este el un miracol?
Respirația ta, care asigură necesarul de oxigen al organismului tău, fără intervenția ta conștientă, nu este ea un miracol?
Mama care continuă să aibă răbdare, grijă și bunătate, după cine mai știe câte nopți petrecute pe o margine de pat în spital, veghindu-și puiul, nu este ea un miracol?
Apa, fără gust, fără miros, fără putere calorică, și care totuși aduce împrospătare, satisfacție și viață, nu este ea un miracol?
Mâna unui prieten, apărut de "niciunde", exact la momentul potrivit, când aveai nevoie, nu este un miracol?
Neajutoratul copil, care se dezvoltă în uter, fără vreo intervenție conștientă umană, și apoi el crește și devine cel ce lasă urme mari în lume, nu este un miracol?
🤔
Mereu miracolele ne înconjoară și noi trăim flămânzi după miracole.
Să ne deschidem ochii!
Să nu le mai ratăm!
Să nu cumva să ratăm Miracolul de la Crăciunul acesta!
Să fiți sănătoși! Și cu inima deschisă.
C.c.