14/11/2025
Bună ziua, conștiinței și frumosului din voi!
Aradul a fost și rămâne un oraș, reședință de județ, implicat în lupta pentru demnitate, libertate și adevăr.
Nu vorbim doar despre un loc pe hartă, ci despre un steag viu de istorie, purtat de generații care au avut curajul să spună NU nedreptății și DA vieții.
Iar astăzi continuăm această moștenire, prin educație, cu responsabilitate și cu grijă pentru tineri.
Lupta pentru demnitate se duce și în prezent, oriunde un copil poate fi rănit, manipulat, atras în dependențe sau minciuni.
Îmi face onoare să mă aflu astăzi aici, alături de dumneavoastră.
Ne onorează prezența, dăruirea implicarea sufletească a doamnei deputat Geanina Pistru, datorită căreia acest eveniment a devenit posibil.
Am avut, totodată, onoarea de a o avea alături pe doamna Comisar-șef Dana Petreuș, din partea Inspectoratului de Poliție Județean Arad, șef al Biroului Siguranță Școlară, care va vorbi despre prevenție, sprijin și siguranță în școli. La a doua reprezentație, Șeful Inspectoratului de Poliție Județean Arad, domnul Dan Stoicănescu, a oferit informații privitoare la prevenție și comatere a terorismului.
Pe scenă a împărtășit din drama sa cauzată de consumul de droguri, minunata Mara Andrada Șutea, care a ales să-și transforme povestea într-o lecție de putere, speranță și avertisment pentru alți tineri.
Invitat special a fost domnul Moț Gabriel — de la copilul care câștiga Daciada la doar 12 ani, la antrenorul care formează campioni vorbind despre cm sportul poate salva, disciplina și direcția pe care le oferă fiind o ancoră pentru orice tânăr.
Mulțumiri alese domnului Inspector Școlar General al ISJ Arad, Marius Gondor pentru implicare și sprijin.
Dorim să adresăm cele mai sincere mulțumiri Consiliului Județean Arad pentru sprijinul acordat.
Mulțumim domnului profesor Jean Filip Preoteșoiu — muzician, dirijor de orchestră și compozitor al imnului campaniei „Numele care n-a contat”.
Mulțumim din suflet pentru intonarea imnului, delicatei și minunatei Noemi Szentesi.
Le mulțumim tuturor celor care și-au făcut timp să fie prezenți și care își asumă responsabilitatea reală de a proteja tinerii și comunitatea.
Faptul că suntem aici, împreună, arată că Aradul nu întoarce privirea de la situațiile sociale importante.
Încă din lumea antică, teatrul, poezia, muzica și desenul erau mai mult decât forme de artă: erau oglinzi ale sufletului colectiv. Prin ele, publicul se putea recunoaște, își putea vedea propriile răni și își găsea drumul spre vindecare.
Astăzi, aceeași misiune renaște prin campania „Numele care n-a contat”, unde arta devine din nou punte între conștiință, emoție și puterea de a alege alt drum.
„Nu-i poate merge bine întregului dacă părții nu-i este bine.” -Zamolxe
Cine a fost Zamolxe?
Zamolxe (sau Zalmoxis) a fost zeul și marele învățător al geților și dacilor, considerat divinitate a înțelepciunii, a vindecării și a nemuririi sufletului. Pentru daci, el era un reformator spiritual, cel care i-a învățat să creadă în viața de după moarte și în armonia dintre trup, suflet și comunitate.
Azi în psihoterapii găsim: credința în armonia dintre trup, minte și suflet, disciplina vieții cumpătate, puterea comunității și, mai ales, ideea că omul nu trăiește doar pentru prezent, ci pentru un SENS mai înalt.
Sapere aude!
Înseamnă „Îndrăznește să cunoști!”, deviza filosofului Kant, preluată din Horatius. Este un apel la curajul de a gândi cu propria minte, de a căuta adevărul și de a nu rămâne prizonier al ignoranței sau al prejudecăților.
În context educațional și terapeutic, îndeamnă tinerii să-și asume cunoașterea ca putere și libertate.
„Nimeni nu se naște pentru sine.”
Această afirmație exprimă faptul că existența fiecăruia are sens doar în relație cu ceilalți.
Suntem legați prin apartenență, responsabilitate și iubire, iar adevărata împlinire vine din contribuția pe care o aducem comunității. A trăi doar pentru sine înseamnă a rata esența umanului.
Piesa e un CT/RMN al societății, avem copiii prinși în capcana drogului și a unor caractere josnice/depersonalizate/oportuniste.
"Vocea care n-a contat" pentru societate, acum contează, e tot mai puternic/ă: e a ta, a mea, a noastră și credința noastră are forța bobului de muștar de a umili
imposibilul.
Lucia Barath - producătoarea campaniei „Numele care n-a contat” - este sufletul acestui proiect. Prin înțelepciunea ei, prin feminitatea caldă și prin empatia autentică, reușește să adune oamenii și să le dea curaj să rostească adevăruri dificile.
Lucia Barath este un spirit viu, care dorește să imprime în comunitate valori morale și sociale, să aducă prevenția în prim-plan și să sprijine echilibrarea victimelor prin artă și conștientizare.
Scenariul și regia piesei „Numele care n-a contat” îi aparțin Călinei Hoble – inima proiectului, o creatoare tânără, care a știut să transforme suferința nespusă în glas artistic. Prin personajul Carmen, ea oferă voce tuturor persoanelor abuzate, celor reduse la tăcere, celor care nu și-au putut striga durerea.
Călina Hoble nu doar scrie și regizează o piesă de teatru, ea deschide un spațiu de conștiință și empatie, unde teatrul devine instrument de vindecare și de prevenție, iar arta, un strigăt comun pentru demnitate și libertate.
Valoarea personală 10
Atunci când omul își recunoaște valoarea intrinsecă drept „10” – adică deplină, constantă și independentă de eșecuri sau aprecierile celorlalți – stima de sine devine stabilă/constantă.
O astfel de perspectivă protejează de relațiile toxice, pentru că nu mai cauți confirmarea în afară și nu accepți compromisuri care îți rănesc demnitatea. Dacă ceilalți se droghează, respectul tău de sine va refuza să-i acompanieze.
„Adevărul naște ura” este o expresie veche, atribuită adesea lui Terentiu sau lui Publilius Syrus, preluată mai târziu și de alți autori latini. În latină apare forma: "Veritas odium parit."
Sensul este paradoxal doar la suprafață. El subliniază faptul că:
-adevărul deranjează atunci când demască minciuna, ipocrizia sau interesele ascunse;
-cei care trăiesc în iluzie sau se agață de o imagine falsă reacționează adesea cu ostilitate față de cel care rostește adevărul;
-nu adevărul în sine este vinovat, ci rezistența oamenilor la confruntarea cu el.
În psihologie, putem spune că acest aforism atinge mecanisme precum negația, proiecția și rezistența. În loc să fie recunoscut, adevărul scoate la suprafață vulnerabilități, frici sau rușini, ceea ce se traduce uneori în ostilitate față de mesager.
Dar mai există și o dimensiune terapeutică: adevărul poate „naște” la început ura sau durerea, dar pe termen lung el eliberează și vindecă.
Campania Numele Care N-a Contat – este VOCEA CARE CONTEAZĂ
Într-o societate vulnerabilizată de droguri și alte dependențe (ludo-manie, alcool etc.), această campanie a fost vocea care contează cu adevărat.
Ce am văzut?
Dăruire necondiționată din partea actorilor.
Muncă nevăzută: decoruri mutate de actori, săli pregătite de actori, detalii puse la punct cu grijă.
Ardere pe scenă: emoție, autenticitate, transmiterea unor valori personale, morale și sociale, empatie, soluții.
Oferirea unor noi scheme de gândire - raționale, sănătoase, vindecătoare.
Pliante, informații utile de la invitații speciali etc.
S-a transmis căldură sufletească, empatie, ghidare, mesaje vii din partea autorităților și instituțiilor implicate.
-dăruire și seriozitate pentru ca tinerii să înțeleagă și să spună:
"Da" vieții. "Da" demnității. "Da" libertății de a alege.
Un "Nu" decis robiei substanțelor, care fură libertatea și umanitatea; despre pierderea timpului, îmbolnăvire psihică/fizică și formarea comportamentelor dezadaptative a vorbit Mara Șutea, o tânără aflată în plină restructurare și eliberare...- act de curaj și demnitate
Oricum, toate trec, Tu alege să nu treci oricum, spun eu.
Toate ți-s îngăduie dar nu toate ți-s de folos, astfel alege să nu fii dependent de ceva - stă scris, în Biblie.
- Cine ți-a făcut rău va continua să o facă, iar tu ești responsabil/ă de tine, de acțiunile tale; ceea ce simți, nu e iubire, e acomodare la abuzuri! Îți trebuie un dram de curaj să pleci și un dram de nebunie/inconștiență să rămâi victimă.
-dacă ești în sevraj sună urgent specialistul, nu abuzatorul.
- a spune: "iert", înseamnă că ierți faptul că s-a întâmplat, dar nu presupune a-l lăsa aproape pe abuzator, iar faptele sale trebuie să fie cunoscute de autorități pentru a fi pedepsite...altfel, un abuzator neprins/nepedepsit va continua să abuzeze - Fapta se pedepsește, păcatul, nu păcătosul.
Voi, publicul, ați avut dublu rol: pacienți și terapeuți, spectatori și alese inimi.
Ne-am aplaudat reciproc, ceea ce a reprezentat o îmbrățișare colectivă, o promisiune: nu vă veți auto-abandona și vă mulțumim că v-ați "văzut"...”sunteți minunați, minunate sunt lucrările Tale (Doamne), iar Sufletul le cunoaște foarte!"- verset
Îndrăzniți a vă folosi propria rațiune (Sapere aude!), fiți stăpânii zarurilor vieții, creatorii destinului, mai ales, când este greu!
Ceaușescu a desființat psihologia în 1972 din licee, în 1977 din universități, inclusiv profesia de psiholog a fost desființată. Oare de ce? A reușit să implementeze gândirea irațională.
Împreună facem Revoluția demnității, desființăm dictatura fricii și rupem lanțurile drogurilor!
Nu ne-am născut cu frică și lașitate, suntem mult mai rezilienți/puternici decât ne imaginăm!
Vă mulțumim eu personal vă îndemn la auto-cunoaștere personală, vindecare, chiar dacă la început e foarte greu!
Sunt Ramona Pantea, psiholog clinician, psihoterapeut, jurist și expert tehnic judiciar, iar azi nu vin cu teorii, ci cu oameni, cu tineri, cu poveștile lor.
Nu suntem aici să moralizăm, ci să oferim drum, voce și alegeri mai bune.
Mesaj–cheie: drogul nu e tentație, ci refugiu greșit:
Nimeni nu începe să consume pentru drog în sine.
Începe pentru: durere, presiune, gol, anxietate, furie, nevoie de apartenență.
Drogurile sunt un pansament murdar pus pe o rană reală.
Ce se întâmplă în creierul unui adolescent?
Foarte simplu, pe înțeles:
• Creierul lor este în plină remodelare, deci:
o caută plăcere → sensibil la dopamină
o caută apartenență → vulnerabil la presiunea grupului
o caută sens → vulnerabil la promisiunile false
• Drogurile „hăcuiesc” fix aceste căi.
Semnele precoce ale consumului (pentru părinți și profesori):
• schimbări bruște de dispoziție
• scăderea motivației
• izolare
• minciuni neobișnuite
• prietenii noi bruște și secretomanie
• pierderi de bani
• absenteism
• dispoziții contradictorii (irascibilitate + apatie)
Poți spune, copile, exact așa: „eu nu sunt un gând rău”/ „eu nu sunt un eșec”/„eu nu sunt ce ți se întâmplă, sunt ce aleg să fac cu ce ți se întâmplă.”
Nu vă cer perfecțiune. Vă cer să solicitați ajutorul înainte să fie prea greu.
„Un prieten adevărat nu îți dă droguri. Îți dă drum.”
Am văzut tineri care au vrut doar o alinare de câteva minute...și au pierdut ani.
Dar am văzut tineri care au cerut ajutorul o singură dată – și au câștigat o viață.
Soluții reale (practic, aplicat)
• activități fizice
• grupuri de apartenență sănătoase
• discuții regulate cu adulți de încredere
• psihoterapie cognitiv-comportamentală (REBT/CBT)
• managementul anxietății
• educație emoțională
• învățarea diferenței între emoție și decizie
„Ridică-te, tânăr. Ia-ți suflul înapoi.
În tine e viața. Lângă tine suntem noi.””
DSM-5 / DSM-5-TR – Criteriile pentru Tulburarea de Uz de Substanțe (Substance Use Disorder)
Diagnosticul se pune când, în ultimele 12 luni, se regăsesc cel puțin 2 dintre criteriile de mai jos.
1. Consumul în cantități mai mari sau pe o perioadă mai lungă decât intenționat.
2. Dorință persistentă sau eșec repetat de a reduce sau controla consumul.
3. Timp foarte mult petrecut pentru a obține, consuma sau recupera după consum.
4. Poftă intensă (craving) sau dorință puternică de a consuma substanța.
5. Eșec în îndeplinirea obligațiilor la școală, serviciu sau acasă din cauza consumului.
6. Continuarea consumului în ciuda problemelor sociale sau interpersonale cauzate sau agravate de consum.
7. Renunțarea sau reducerea activităților sociale, ocupaționale sau recreative din cauza consumului.
8 Consumul repetat în situații fizic periculoase (condus, mașini, muncă în medii riscante).
Continuarea consumului în ciuda cunoașterii faptului că provoacă sau agravează probleme fizice sau psihologice.
10. Toleranță, definită prin:
• Necesitatea unor cantități mai mari pentru același efect, sau
• Efect diminuat cu aceeași cantitate.
11. Sevraj (withdrawal), manifestat prin:
• Simptome specifice fiecărei substanțe, sau
• Consumul aceleiași substanțe (sau uneia similare) pentru a evita sevrajul.
Severitatea (DSM-5):
• Ușoară: 2–3 criterii
• Moderată: 4–5 criterii
• Severă: ≥ 6 criterii
1. DROGURI DE RISC (Risc ridicat, dar sub nivelul celor de mare risc)
Acestea produc dependență psihică și fizică, afectează funcționarea cognitivă și emoțională, dar au o toxicitate și letalitate ceva mai reduse decât cele de „mare risc”.
Droguri de risc – Lista principală
• Cannabis (ma*****na, hașiș)
• Codeină
• Tramadol (în unele clasificări)
• Ketamină (doze recreaționale)
• GHB (Gama-hidroxibutirat)
• Kratom
• Spice / K2 (canabinoizi sintetici – unele variante)
• Substanțe psihoactive noi (NPS) cu potență moderată
• M**A / Ecstasy (uneori încadrat între risc și mare risc, dar în legislația română apare la risc)
DROGURI DE MARE RISC (High risk)
Produc dependență severă, toleranță rapidă, toxicitate majoră, risc de supradoză, deteriorare cognitivă și psihoze toxice; pot fi letale chiar și la doze mici
Droguri de mare risc – Lista oficială și extinsă
Opioide – dependență severă și risc de supradoză
• Heroină
• Fentanil și derivați (carfentanil etc.)
• Morfină
• Oxicodonă
• Metadonă
Stimulente – risc mare de psihoze, aritmii, AVC
• Cocaină
• Crack co***ne
• Amfetamine
• Metamfetamină („cristal”)
• Mefedronă și cathinone sintetice puternice („săruri de baie”)
Halucinogene cu toxicitate sau efecte psihotice intense
• L*D (în legislația română — mare risc)
• Psilocibină/ciuperci halucinogene (în România apar la mare risc)
Benzodiazepine puternice și sedative de sinteză
(dep. severă + risc combinat cu alcool/opioide)
• Clonazepam
• Flunitrazepam
• Etizolam (NPS)
Substanțe psihoactive noi cu potență extremă
• Canabinoizi sintetici potenți (AB-FUBINACA, 5F-ADB etc.)
• Opioide sintetice noi (benzimidazol opioids – izotonitazene etc.)
Diferența profesională:
Drog de risc → produce modificări cognitive, emoționale și comportamentale semnificative, cu potențial de dependență.
Drog de mare risc → produce dependență rapidă, modificări neurobiologice severe, risc de moarte, psihoze toxice, deteriorare socială masivă.
În limbajul tinerilor, drogurile NU se numesc droguri.
Au denumiri care par inofensive, chiar simpatice...și tocmai asta e pericolul.
La cannabis ei îi spun simplu iarbă, verde, w**d sau joint.
La etnobotanice: etno, spice, K2, prafuri sau, fals, legale.
Amfetaminele și metamfetamina sunt speed, cristal, ice, gheață.
Cocaina devine praf alb, zăpadă, linie.
La heroină se spune hero, brown, calul.
Pastilele de tip M**A sunt E, extaz, bombe.
L*D-ul este acid, trip, hârtie.
Iar benzodiazepinele — Xanax în special — sunt xanx, xanny, sau simplu pastile.
De aceea mulți tineri spun: «nu consum droguri».
Pentru că în limbajul lor… numele nu mai sună ca pericolul.
Rolul nostru nu este să folosim aceste cuvinte.
Rolul nostru este să le recunoaștem, ca să putem opri un drum înainte să devină tragedie.
Semnele consumului
Și acum vreau să vă spun ceva important.
Un tânăr nu începe consumul cu heroină sau cu cocaină.
Începe cu ceva „mic”, „de probă”, cu „hai că nu e mare lucru”.
Cum ne dăm seama?
Sunt câteva semne pe care nu trebuie să le ignorăm:
– Schimbări bruște de dispoziție: azi e calm, mâine e irascibil fără motiv.
– Somn dat peste cap: nopți nedormite, treziri ciudate, oboseală constantă.
– Ochii: roșii, încețoșați, pupile prea mari sau prea mici.
– Se retrage: nu mai vrea familie, nu mai iese cu prietenii buni, ci doar cu un „grup nou”.
– Scade randamentul: la școală, la muncă, la orice.
– Minte pentru lucruri mici: un semn că începe să acopere ceva.
– Dispare bani sau cere constant „pentru altceva”.
– Are brusc secrete, telefon ascuns, conturi dubioase.
– Își schimbă brusc interesul: ce iubea înainte, nu-l mai interesează.
Niciun tânăr nu spune: ”Mă droghez”, dar corpul lui spune, comportamentele spun, privirea lui spune.
Noi trebuie să fim atenți la aceste semnale, nu pentru a-l pedepsi, ci ca să-l prindem înainte să cadă.
Un tânăr care consumă nu e un om rău. E un om care suferă și suferința nu se tratează cu judecată, ci cu prezență, solicitarea intervenției de specialitate
Nu suntem aici împotriva lor celor dependenți, suntem aici PENTRU ei.
Motivul? Nu ne dorim să își piardă viața înainte să și-o trăiască.
Consumul de droguri nu afectează doar persoana care consumă, ci creează un lanț de victime în jur: VICTIMELE CONSUMULUI DE DROGURI SUNT:
1. Familia
• părinții care trăiesc în șoc, rușine, frică permanentă
• frații care cresc în tensiune, neglijare sau agresivitate
• bunicii care nu înțeleg ce se întâmplă
• copiii (dacă există) – cei mai afectați, prin traumă și nesiguranță
2. Partenerul de viață
• devine victima minciunilor, promisiunilor neîndeplinite, agresivității sau abandonului
• trăiește în anxietate, rușine, epuizare emoțională
• poate deveni la rândul lui co-dependent
3. Copiii consumatorilor
(categoria cea mai vulnerabilă)
• dezvoltă anxietate, depresie, hipervigilență
• cresc în nesiguranță, haos, lipsă de predictibilitate
• risc ridicat de traume, neglijare sau abuz
4. Prietenii apropiați
• devin martori neputincioși la degradarea consumatorului
• pot fi manipulați, mințiți sau folosiți financiar
• unii pot fi trași în același anturaj
5. Comunitatea
• crește riscul de accidente, furturi, violențe
• anturajele devin tot mai periculoase
• scade siguranța în școli, cartiere și spații publice
6. Victime colaterale
• șoferi și pietoni în accidente cauzate de consum
• persoane atacate, furate ori rănite pentru bani de droguri
• victime ale traficanților care se extind în noi zone
Un consumator nu este niciodată singura victimă. În spatele fiecărui tânăr ”prins” în droguri există:
– o mamă care nu mai doarme,
– un frate care se ascunde în cameră,
– un copil care plânge și nu înțelege, care poate fi abuzat
– un prieten care nu știe cm să-l ajute,
– o comunitate care devine nesigură.
Drogurile nu iau doar o viață.
Drogurile iau câte o viață din fiecare om care îl iubește pe cel care consumă.
Împreună devenim Persoane și Oameni.,,altfel, rămânem la stadiul de indivizi ”șmecheri”.
Vă mulțumesc/mulțumim ❤️
Arad
13.11.2025
