29/10/2025
Pentru că articolul anterior a avut atât de multe reacții, distribuiri și comentarii aș vrea să completez tocmai pentru a nu lăsa loc unor confuzii atunci când discutăm despre nutriție.
🔷Carbohidrații au fost, ani la rând, subiect de controverse, dar ei reprezintă sursa principală de energie pentru organism, dar și primul nutrient pus sub semnul întrebării atunci când vine vorba despre controlul glicemiei.
Pentru o persoană cu diabet, nu este vorba despre „a elimina carbohidrații”, ci despre a-i înțelege, a-i doza corect și a-i adapta stilului de viață, pentru că nu toți pacienții trăiesc la fel, nici carbohidrații nu se comportă la fel în toate situațiile.
🔷Carbohidrații nu sunt nici „buni”, nici „răi”. Ei devin potriviți sau nepotriviți în funcție de contextul metabolic, de activitatea fizică și de gradul de autocunoaștere a fiecărui pacient.
🔷Voi expune mai jos 3 exemple de pacienți care au un stil de viață diferit , ceea ce va duce la recomandări nutriționale diferite.
1️⃣ Andrei, 27 de ani , practică ciclism de performanță. A fost diagnosticat cu diabet tip 1 la vârsta de 14 ani. Pentru el, carbohidrații nu sunt un dușman, ci o resursă vitală.
Înainte de antrenamente, are nevoie de un aport suficient de glucoză pentru a preveni hipoglicemia în timpul efortului. După antrenament, corpul lui cere refacerea rezervelor de glicogen din mușchi.
🔹 Exemplu practic privind alimentația:
Mic dejun (înainte de antrenament): ovăz cu lapte, banană, o linguriță de miere.
Gustare în timpul efortului: băutură izotonică sau baton energizant cu ovăz.
Masa de după efort: orez brun, piept de pui și legume la abur.
‼️Acest pacient își monitorizează glicemia înainte, în timpul și după efort, ajustând dozele de insulină și aportul de carbohidrați.
Pentru el, momentul consumului este la fel de important ca tipul de carbohidrat ales.
Efortul fizic intens îi crește sensibilitatea la insulină, iar o planificare greșită poate duce la hipoglicemie.
➡️ Un sportiv de performanță cu diabet are nevoie de carbohidrați complecși și o planificare corectă a acestora funcție de intensitatea efortului fizic, sunt parte din performanță, nu o barieră.
2️⃣ Maria , 45 de ani, lucrează de acasă, activitate sedentară. Aceasta petrece aproape toată ziua în fața computerului și deși se deplasează puțin, se confruntă adesea cu pofta de dulce și fluctuații ale glicemiei.
Este diagnosticată cu diabet de tip 2, controlat prin alimentație și medicație orală.
La ea, problema nu este doar ce mănâncă, ci și cm și când mănâncă.Lipsa mișcării face ca glucoza să se elimine mai greu din sânge, iar mesele bogate în carbohidrați rafinați duc la vârfuri glicemice urmate de oboseală.
🔹 Exemplu practic privind alimentația:
Mic dejun: iaurt grecesc cu semințe de chia și fructe de pădure.
Prânz: supă cremă de linte și o porție mică de orez brun cu spanac.
Cină: pește la cuptor cu legume verzi și o felie de pâine integrală.
Gustare: un măr și câteva nuci.
‼️Aceasta practică 20–30 de minute de mers pe jos după prânz, ceea ce o ajută să controleze mai ușor glicemia. Pentru ea, moderația și distribuția meselor sunt cheia, mesele mai mici, echilibrate și regulate îi mențin glicemia în limite normale.
➡️ În stilul de viață sedentar, carbohidrații trebuie controlați prin calitate, nu prin eliminare. Fibrele alimentare și mișcarea fac diferența.
3️⃣ Ioana, 53 de ani, control glicemic bun, activitate fizică moderată. Ioana a fost diagnosticată cu diabet tip 2 acum 5 ani. Lucrează ca profesoară, merge zilnic pe jos și își menține greutatea constantă.
Pentru ea, dieta nu mai e o restricție, ci un stil de viață. A învățat că echilibrul între macronutrienți este esențial.
🔹 Exemplu practic privind alimentația:
Mic dejun: pâine integrală cu brânză slabă și un castravete.
Prânz: mâncare de năut cu legume și o salată verde.
Cină: supă cremă de legume și un iaurt natural.
‼️Ioana își monitorizează glicemia de 2-3 ori pe zi și ajustează porțiile în funcție de valorile glicemiei preprandiale.
A descoperit că porțiile mici și mesele bogate în fibre o ajută să evite vârfurile glicemice și senzația de foame.
➡️ Pentru pacienții cu glicemii echilibrate , carbohidrații sunt parte dintr-un stil de viață sustenabil , nu o amenințare.
✔️Carbohidrații nu se elimină, se adaptează!
Calitatea și cantitatea lor trebuie ajustate în funcție de activitate și tratamentul indicat de medicul curant.
✔️Mișcarea face parte din tratament!
Nu doar pentru controlul greutății, ci pentru reglarea glicemiei.
✔️Monitorizarea glicemiei personalizează dieta!
Nicio regulă nu e universală , fiecare organism reacționează diferit, tratamentul este pentru pacient și nu doar pentru boală.
✔️Educația nutrițională înlocuiește frica!
A ști ce mănânci, când și de ce, este mai valoros decât a interzice.
Dietetician,
Alina Tănăsache
