Alina Tanasache- Nutritie si Dietetica Clinica

16/11/2025

✳️Săptămâna viitoare voi prezenta în cadrul a două evenimente importante și de reper pentru lumea medicală , teme care au relevanță pentru practica terapeutică nutrițională curentă.

📌În prima temă mi-am propus să analizez rolul dieteticianului în optimizarea răspunsului oncologic la pacienții cu obezitate și diabet zaharat, pacienți cu un profil metabolic care influențează toleranța la tratament și evoluția bolii.

📌A doua temă propusă pune accent pe nutriția clinică în recuperarea pacientului spitalizat, deoarece pacienții internați prezintă frecvent risc de malnutriție, iar acest risc se asociază cu infecții, spitalizări mai lungi și recuperare dificilă.

🤝Mulțumesc organizatorilor pentru invitație.Consider că integrarea nutriției în echipa interdisciplinară aduce beneficii clare pentru pacient și pentru sistemul medical.

Dietetician,
Alina Tănăsache

15/11/2025

Parte a educației nutriționale.🩵🤍💙

Iata cateva informatii utile pentru cei/cele care sunteti si aveti si .

Dacă aveti diabet și urmati tratament oncologic, aveti nevoie de o îngrijire suplimentară.

pentru cancer poate influența glicemiile, iar un diabet necontrolat poate afecta eficiența tratamentelor oncologice și poate încetini recuperarea.

Aceasta nu este o veste proastă.Este o informație importantă care va poate proteja și va poate ajuta să treceti mai bine prin tot procesul.
🔵 glicemiei trebuie intensificată.Chimioterapia, corticoizii, stresul, durerile, lipsa poftei de mâncare sau infecțiile pot crește glicemia.
De aceea:
✔ verificati glicemia mai des (de 2–4 ori/zi sau după recomandarea diabetologului)
✔ notati valorile într-un jurnal
✔ observati tiparele (când scade? când crește?)
✔ anunțati medicul dacă valorile depășesc limitările recomandate

Un bun al glicemiei un tratament oncologic mai eficient și mai puține reacții adverse.
🔵Nu opriti tratamentul pentru diabet fără acordul specialistului!!!

Chiar dacă aveti zile cu greață, lipsă de poftă sau oboseală:
✔ continuati tratamentul pentru diabet
✔ dacă nu puteti mânca, discutati cu medicul despre ajustarea dozelor
✔ NU întrerupeti traramentele fără recomandare
✔ întreabati dacă unele medicamente orale trebuie oprite temporar în zilele de tratament
🔵 trebuie adaptată pentru perioadele dificile ale tratamentului.
Tratamentul oncologic poate afecta apetitul, digestia și toleranța alimentară.
Recomandări utile:
✔ 5–6 mese mici pe zi
✔ combinații cu proteine la fiecare gustare (iaurt, brânză slabă, ou, pește, hummus)
✔ evitati golurile alimentare mari (crește riscul de hipoglicemie)
✔ dacă aveti greață, alegeti mese reci, uscate, non-grase
✔ hidratati-va constant (apă, ceaiuri, supă clară)
Nutriția bună = glicemie mai stabilă + organism mai puternic în fața tratamentului.
🔵Aveti grijă la infecții — diabetul crește riscul!
Chimioterapia + glicemia mare = risc crescut de infecții.
Fiti atenti la:
✔ răni care se vindecă greu
✔ înroșiri, umflături, usturimi
✔ urinări dureroase
✔ febră
✔ infecții la nivelul pielii

Anunțati medicul oncolog imediat dacă observati ceva neobișnuit.

🔵 Picioarele au nevoie de atenție specială.
Pacienții oncologici pot dezvolta neuropatii din cauza chimioterapiei, iar diabetul o agravează.
✔ verificati picioarele zilnic
✔ purtati încălțăminte comodă
✔ nu stati cu picioarele umede
✔ tratati orice mică rană imediat
🔵 pot crește din cauza medicației oncologice.Corticoizii folosiți în chimioterapie cresc glicemia.
.
Nu este un „eșec”.
Este o reacție a organismului.
:
✔ anunțati diabetologul din timp că urmati tratament oncologic
✔ întrebati ce trebuie ajustat în zilele cu corticoizi
✔ aveti o doză de „rezervă” la insulină, dacă medicul recomandă
🔵Nu sunteti singuri. Cereti sprijin real!

🌸Mulți pacienți oncologici termină cu succes tratamentele, dar diabetul rămâne.

Este important să:
✔ reveniti la diabetolog imediat după fiecare etapă oncologică
✔ cereti reevaluare și ajustare de tratament
✔ discutati despre alimentație, activitate și greutate
✔ cereti ajutor dacă nu înțelegeti ceva — educația este parte din tratament!

Se poate trece cu bine prin tratamentele oncologice și cu diabet — dar cu monitorizare atentă, alimentație adaptată, tratament corect și comunicare strânsă cu medicii.

Corpul vostru are nevoie de echilibru ca să lupte eficient.

🌸Iar aveti dreptul la explicații clare, la sprijin și la un plan adaptat si personalizat.

14/11/2025

14 noiembrie -Ziua Internațională a Diabetului

💙Tema de anul acesta este “ Diabetul la locul de muncă”, o temă care aduce în prim plan modul în care mediul profesional poate influența starea de bine a persoanelor cu diabet, iar această discuție este importantă pentru că mulți angajați își petrec mare parte din zi la serviciu și se confruntă cu situații care le pot afecta glicemia fără ca cineva să observe imediat.

🩵Stresul de la birou, sedentarismul, munca în ture, afectează multe persoane, iar la cei cu diabet efectul este și mai vizibil.

💙Tema din acest an ne amintește că locul de muncă nu este doar un spațiu de activitate profesională, ci și un mediu care poate influența sănătatea metabolică.

🩵Un colectiv empatic și un program organizat pot face diferența pentru o persoană care gestionează diabetul zilnic, iar sprijinul primit la serviciu poate transforma o zi dificilă într-una în care angajatul se simte înțeles, respectat și capabil să își mențină echilibrul zilnic.

🤍Iar pentru că unii pacienți cu diabet sunt copii, aș adăuga că locul de muncă este și la școală sau grădiniță, iar sprijinul colegilor și al cadrelor didactice este esențial.

Dietetician,
Alina Tănăsache

11/11/2025

⚠️Azi am primit o notificare de pe un grup online , fiindu-mi recomandat numele pentru o intervenție nutrițională la un pacient post intervenție chirurgicală pentru o tumoră de colon.

‼️De fapt , citind comentariile la această simplă întrebare despre ce ar trebui să mănânce un pacient operat de cancer de colon, realizez că este o problemă majoră și anume lipsa de informații corecte despre alimentația oncologică și confuzia legată de cine are competența să ofere astfel de recomandări.

✅Nutriția oncologică este parte din tratamentul complex al pacientului cu cancer. Nu este vorba doar despre rețete, ci despre o strategie nutrițională adaptată etapelor bolii, tratamentului și stării generale. După o intervenție chirurgicală, de exemplu, alimentația trebuie să fie progresivă, controlată și susținută de recomandări bazate pe dovezi științifice.

‼️În România, profesia de dietetician este reglementată prin lege( Legea 256/2015).
Dieteticianul este specialistul care elaborează planuri alimentare personalizate pentru pacienți, inclusiv în oncologie.
✅Medicul stabilește diagnosticul și tratamentul, iar dieteticianul se ocupă de intervenția nutrițională, în colaborare cu echipa medicală.
În multe spitale europene, această colaborare este standard, din păcate în România, încă lipsește o structură clară și o integrare reală a dieteticianului în echipele oncologice.

🆘Avem nevoie de reglementări precise privind nutriția oncologică, cine are competența de a face recomandări, ce formare este necesară și cm trebuie coordonată intervenția nutrițională în cadrul tratamentului.
Doar astfel putem preveni situațiile în care pacienții caută soluții pe internet și primesc sfaturi contradictorii.

🆘Nutriția în oncologie nu este o zonă de opinie, ci o componentă esențială a terapiei medicale.
Este momentul ca autoritățile și instituțiile profesionale să susțină crearea unui cadru legislativ clar și aplicabil.
Pacienții merită îngrijire corectă, sigură și bazată pe știință.

Dietetician,
Alina Tănăsache

08/11/2025

Nu am să uit ziua când le-am cunoscut pe Magda🌸 și Victoria 🌸, două persoane absolut minunate și nu doar pentru că treceam printr-o colică renală 😅, ci pentru că, în ciuda acelui moment, am simțit din prima clipă că urmează ceva frumos.🤗

Am spus DA fără să stau pe gânduri și am pus tot sufletul și cunoștințele profesiei mele de dietetician în proiectul „Gustos și sănătos în farfuria din spital”.

Îl felicit pe domnul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete pentru recunoașterea alimentației din spitale ca formă de terapie nutrițională, parte integrantă a actului medical, și pentru susținerea integrării dieteticienilor în echipa multidisciplinară.

Este un pas firesc și necesar spre o medicină modernă, bazată pe colaborare și grijă reală față de pacient. 💚

08/11/2025

🙂De ceva vreme, algoritmii inteligenței artificiale îmi tot recomandă să mă împrietenesc cu oncoterapeuți, psiho-nutriționiști, terapeuți holistici sau coach în vindecare emoțională.

🙂La început am zâmbit, sună chiar frumos, științific, promițător , dar dacă privești mai atent, descoperi că multe dintre aceste „profesii” nu sunt recunoscute oficial, nu au o formare universitară reală în spate și pot duce oamenii pe drumuri greșite.
Și nu spun asta ca o critică, ci ca o realitate tristă.

⚠️Și atunci m-am întrebat , de ce avem nevoie de astfel de meserii inventate?
Poate pentru că sistemul nu oferă destulă empatie. Poate pentru că oamenii nu mai găsesc răbdare, timp și ascultare în cabinetele oficiale.
Poate pentru că durerea caută un om, nu un formular.

⚠️Dar oricât de frumos ar suna, e important să știm pe mâinile cui ne lăsăm sănătatea, nu orice profil cu vorbe calde și promisiuni mari înseamnă ajutor real.

🔊Sunt mulți profesioniști din domeniul medical care atrag atenția fie pentru lipsa unui cadru legal de verificare și control , a unui standard educațional și etic, dar eu cred ca dincolo de cele menționate mai sus, este nevoie de educație la nivel de comunitate.

✔️Educația este cea mai puternică formă de prevenție, iar un sistem educațional modern ar trebui:
🔹să includă alfabetizarea în sănătate și cunoștințe minime despre cm funcționează corpul, ce înseamnă o diplomă acreditată, cm se verifică sursele de informații medicale
🔹să stimuleze gândirea critică, astfel încât oamenii să nu cadă pradă promisiunilor pseudoștiințifice
🔹să creeze platforme comunitare de educație medicală, unde specialiști acreditați să comunice într-un limbaj accesibil pentru diferite situații și categorii sociale.

✅Fenomenul „meseriilor inventate” nu este doar o problemă de impostură, ci și un simptom al unei societăți care caută sens, empatie și echilibru într-un sistem medical supraîncărcat.
✅Soluția nu este interzicerea tuturor acestor inițiative, mediul online fiind pur și simplu asaltat de tot felul de informații , ci educarea comunității, reglementarea clară și colaborarea interdisciplinară.
✅ Când cunoașterea științifică se împletește cu înțelegerea umană, sănătatea publică devine expresia unui echilibru între rațiune și compasiune.

Dietetician,
Alina Tănăsache

02/11/2025

De la clasica cream of mushroom soup din gastronomia engleză, până la sofisticata supă franceză de ceapă sau populara supă cremă de dovleac cu ghimbir din bucătăria modernă, aceste preparate au devenit parte din meniurile multor restaurante din întreaga lume.

🧡 Primele supe creme au apărut în Franța.Se spune că termenul “velouté” (care înseamnă „catifelat”) a fost folosit pentru prima dată în bucătăria franceză din secolul al XVII-lea, când chefii regali preparau supe fine pentru curtea regală.

🥦 Supele creme au fost create inițial pentru pacienți.În spitalele din Europa , medicii recomandau supele pasate pentru că erau ușor de digerat și bogate în nutrienți , mai ales pentru cei în perioada de convalescență.

🍲 Fiecare țară are propria versiune, de exemplu în Italia găsim „passata di verdure”, în Spania „crema de calabaza” (dovleac), în Turcia „mercimek çorbası” (supă cremă de linte), iar în Japonia variante delicate pe bază de miso și legume.

🥔 Cartoful este ingredientul secret al multor supe creme, chiar și în cantități mici, cartoful oferă o textură catifelată și un gust fin, fără a fi nevoie de smântână sau făină.

🥕 O supă cremă poate ascunde până la 7-8 tipuri de legume, iar unele rețete gourmet combină morcov, dovleac, ardei, țelină, praz, usturoi, ceapă și dovlecel.

🍞 Crutoanele și toppingurile au apărut din dorința de a evita risipa.În trecut, bucătarii foloseau pâinea uscată sau resturile de semințe și legume prăjite pentru a decora și îmbogăți supele creme.

💚 Supele creme pot fi servite și reci!De exemplu, „vichyssoise” ,o supă franceză de praz și cartofi – este servită rece, fiind o alegere ideală pentru mesele de vară.

🌍 Există și supe creme dulci.În unele culturi asiatice sau scandinave, se prepară supe creme din fructe ,de exemplu, supă cremă de mere sau fructe de pădure, servită ca desert.

🧄 Condimentele fac diferența.
Ghimbirul, nucșoara, curry-ul sau coriandrul pot transforma complet gustul unei supe creme, chiar dacă baza de legume este aceeași.

🥣 Supele creme pot reduce riscul de supraalimentare și sunt ideale pentru cină.
Datorită consistenței lor dense și aportului ridicat de fibre, oferă rapid senzația de sațietate ,un aliat ideal în controlul greutății. Sunt nutritive, ușor de preparat și potrivite pentru orice anotimp.

👉 Tu ce supă cremă preferi? Scrie-mi în comentarii ce rețetă ți-a ieșit cel mai bună și ce ingrediente secrete folosești!

Dietetician,
Alina Tănăsache

31/10/2025

Cred că felul în care alegem să ne hrănim spune mult despre modul în care ne trăim zilele.
Nu e nevoie de mese complicate sau rețete sofisticate , uneori, tot ce avem nevoie este puțină culoare, ingrediente proaspete și bucuria de a savura fiecare masă cu liniște.

Hrana nu înseamnă doar calorii, e mai mult decât ceea ce pui în farfurie , e o formă de alegere.
În fiecare zi poți alege să îți hrănești corpul cu bunătate, mintea cu liniște și sufletul cu recunoștință.
Trei mese pot fi trei momente de prezență, trei feluri de a spune „am grijă de mine”.💚

🍓Budincă de chia cu fructe( 200 ml lapte , 2 linguri semințe de chia, fructe)

🐠Somon marinat (1 fileu de somon (150–180 g ), 1 lingură iaurt grecesc,1 linguriță muștar Dijon ,1 cățel de usturoi zdrobit, sucul de la 1/2 lămâie + coaja rasă fin (opțional), 1 linguriță ulei de măsline extravirgin, 1 linguriță mărar proaspăt tocat, sare și piper

🥑Ouă umplute cu pastă de avocado( 1/2 avocado, 1 gălbenuș de ou, zeamă de lămâie)

Dietetician,
Alina Tănăsache

30/10/2025

📌De multe ori, în practica clinică nutrițională , oamenii nu spun „nu vreau” sau „nu știu cum”, ci spun „nu pot”.
„Nu pot să iau masa la prânz.”
„Nu pot să îmi iau pachet la serviciu.”
„Nu pot să mă opresc din muncă să mănânc.”

📌Acest „nu pot” pare la început o constatare obiectivă , o constrângere externă, o lipsă de timp, un context imposibil de schimbat.
Dar, din perspectivă psihologică, „nu pot” este adesea o formă de blocaj interior, o expresie a unei tensiuni între dorință și posibilitate, între nevoi și reguli interne, între grija față de sine și obligațiile față de ceilalți.

Când un nutriționist aude „nu pot”, el poate recomanda soluții practice cm ar fi organizare, planificare, alternative de mese și gustări rapide.

Dar psihologul merge mai departe și întreabă:
👉 Ce anume vă împiedică, de fapt?
👉 Ce se întâmplă în momentul în care ați vrea să faceți un gest de a avea grijă față de corpul dumneavoastră?
👉 Cine sau ce vă interzice să vă opriți puțin pentru voi?

📌Uneori, în spatele lui „nu pot” se află vinovăția („nu merit să pierd timp pentru mine”), perfecționismul („dacă nu o fac perfect, mai bine nu o fac deloc”), frica („dacă mă opresc, pierd controlul”) sau automatismul („așa fac de ani de zile, nu știu altfel”).

📌A identifica acest blocaj nu înseamnă a judeca, ci a deschide o ușă spre conștientizare.
În terapie, „nu pot” devine începutul unei discuții despre limite, priorități, nevoi și relația cu propriul corp.

⚠️Pentru un nutriționist, alimentația este o sursă de energie, echilibru și sănătate fizică și mentală.
Pentru un psiholog, modul în care refuzați să vă hrăniți este un mesaj despre relația cu voi înșivă.

📌De aceea, atunci când „nu pot” apare frecvent, este un semnal că e nevoie de un spațiu de explorare ,nu doar despre alimentație, ci despre dreptul de a vă îngriji și nu este o rușine să discutați aceste aspecte cu un psiholog.

Dietetician,
Alina Tănăsache

29/10/2025

🔹Zilele trecute , la Centrul de zi „Dr.Stefan Ciobanu ”, am avut bucuria de a desfășura o activitate specială dedicată educației nutriționale împreună cu persoanele vârstnice.
A fost o întâlnire plină de voie bună, de povești din trecut și de sfaturi prețioase despre cm putem avea o alimentație echilibrată la orice vârstă.👵🏻👨🏻‍🦳

🥖Am început prin a depăna amintiri despre cm arătau mesele de altădată, când totul era gătit acasă, cu ingrediente simple și naturale. S-au spus povești despre grădini pline de legume, despre mirosul pâinii proaspăt scoase din cuptor și despre mesele în familie, unde bucuria era mai importantă decât abundența.

🍏Apoi am vorbit despre alegerile alimentare din prezent , despre cm putem citi corect o etichetă nutrițională, ce informații trebuie urmărite, dar și cm putem diferenția produsele sănătoase de cele mai puțin benefice de pe rafturile magazinelor. Discuțiile au fost interactive și pline de curiozitate, fiecare participant adăugând o poveste sau o experiență personală.

🙂Am vorbit și despre cina ideală , o masă ușoară, savurată alături de un prieten bun, presărată cu râsete, conversație și recunoștință. Pentru că o alimentație sănătoasă nu înseamnă doar ceea ce punem în farfurie, ci și starea de bine, compania și bucuria de a împărtăși.

🌼Întreaga activitate a fost însoțită de zâmbete, voie bună și energie pozitivă. Am redescoperit împreună cât de important este să păstrăm echilibrul între tradiție și modernitate, între gustul de altădată și informațiile actuale despre sănătate și nutriție.

Așa cm spune un vechi proverb românesc, „Cine n-are bătrâni, să-și cumpere”, iar eu am avut privilegiul de a-i avea aproape, de a le asculta poveștile și de a învăța din înțelepciunea lor.

🙏Mulțumesc tuturor participanților , dar și organizatorilor pentru implicare, pentru deschiderea de a împărtăși experiențe și pentru atmosfera caldă pe care au creat-o.

Dietetician,
Alina Tănăsache

28/10/2025

Pentru că articolul anterior a avut atât de multe reacții, distribuiri și comentarii aș vrea să completez tocmai pentru a nu lăsa loc unor confuzii atunci când discutăm despre nutriție.

🔷Carbohidrații au fost, ani la rând, subiect de controverse, dar ei reprezintă sursa principală de energie pentru organism, dar și primul nutrient pus sub semnul întrebării atunci când vine vorba despre controlul glicemiei.
Pentru o persoană cu diabet, nu este vorba despre „a elimina carbohidrații”, ci despre a-i înțelege, a-i doza corect și a-i adapta stilului de viață, pentru că nu toți pacienții trăiesc la fel, nici carbohidrații nu se comportă la fel în toate situațiile.

🔷Carbohidrații nu sunt nici „buni”, nici „răi”. Ei devin potriviți sau nepotriviți în funcție de contextul metabolic, de activitatea fizică și de gradul de autocunoaștere a fiecărui pacient.

🔷Voi expune mai jos 3 exemple de pacienți care au un stil de viață diferit , ceea ce va duce la recomandări nutriționale diferite.

1️⃣ Andrei, 27 de ani , practică ciclism de performanță. A fost diagnosticat cu diabet tip 1 la vârsta de 14 ani. Pentru el, carbohidrații nu sunt un dușman, ci o resursă vitală.
Înainte de antrenamente, are nevoie de un aport suficient de glucoză pentru a preveni hipoglicemia în timpul efortului. După antrenament, corpul lui cere refacerea rezervelor de glicogen din mușchi.

🔹 Exemplu practic privind alimentația:
Mic dejun (înainte de antrenament): ovăz cu lapte, banană, o linguriță de miere.
Gustare în timpul efortului: băutură izotonică sau baton energizant cu ovăz.
Masa de după efort: orez brun, piept de pui și legume la abur.

‼️Acest pacient își monitorizează glicemia înainte, în timpul și după efort, ajustând dozele de insulină și aportul de carbohidrați.
Pentru el, momentul consumului este la fel de important ca tipul de carbohidrat ales.
Efortul fizic intens îi crește sensibilitatea la insulină, iar o planificare greșită poate duce la hipoglicemie.

➡️ Un sportiv de performanță cu diabet are nevoie de carbohidrați complecși și o planificare corectă a acestora funcție de intensitatea efortului fizic, sunt parte din performanță, nu o barieră.

2️⃣ Maria , 45 de ani, lucrează de acasă, activitate sedentară. Aceasta petrece aproape toată ziua în fața computerului și deși se deplasează puțin, se confruntă adesea cu pofta de dulce și fluctuații ale glicemiei.
Este diagnosticată cu diabet de tip 2, controlat prin alimentație și medicație orală.
La ea, problema nu este doar ce mănâncă, ci și cm și când mănâncă.Lipsa mișcării face ca glucoza să se elimine mai greu din sânge, iar mesele bogate în carbohidrați rafinați duc la vârfuri glicemice urmate de oboseală.

🔹 Exemplu practic privind alimentația:
Mic dejun: iaurt grecesc cu semințe de chia și fructe de pădure.
Prânz: supă cremă de linte și o porție mică de orez brun cu spanac.
Cină: pește la cuptor cu legume verzi și o felie de pâine integrală.
Gustare: un măr și câteva nuci.

‼️Aceasta practică 20–30 de minute de mers pe jos după prânz, ceea ce o ajută să controleze mai ușor glicemia. Pentru ea, moderația și distribuția meselor sunt cheia, mesele mai mici, echilibrate și regulate îi mențin glicemia în limite normale.

➡️ În stilul de viață sedentar, carbohidrații trebuie controlați prin calitate, nu prin eliminare. Fibrele alimentare și mișcarea fac diferența.

3️⃣ Ioana, 53 de ani, control glicemic bun, activitate fizică moderată. Ioana a fost diagnosticată cu diabet tip 2 acum 5 ani. Lucrează ca profesoară, merge zilnic pe jos și își menține greutatea constantă.
Pentru ea, dieta nu mai e o restricție, ci un stil de viață. A învățat că echilibrul între macronutrienți este esențial.

🔹 Exemplu practic privind alimentația:
Mic dejun: pâine integrală cu brânză slabă și un castravete.
Prânz: mâncare de năut cu legume și o salată verde.
Cină: supă cremă de legume și un iaurt natural.

‼️Ioana își monitorizează glicemia de 2-3 ori pe zi și ajustează porțiile în funcție de valorile glicemiei preprandiale.
A descoperit că porțiile mici și mesele bogate în fibre o ajută să evite vârfurile glicemice și senzația de foame.

➡️ Pentru pacienții cu glicemii echilibrate , carbohidrații sunt parte dintr-un stil de viață sustenabil , nu o amenințare.

✔️Carbohidrații nu se elimină, se adaptează!
Calitatea și cantitatea lor trebuie ajustate în funcție de activitate și tratamentul indicat de medicul curant.
✔️Mișcarea face parte din tratament!
Nu doar pentru controlul greutății, ci pentru reglarea glicemiei.
✔️Monitorizarea glicemiei personalizează dieta!
Nicio regulă nu e universală , fiecare organism reacționează diferit, tratamentul este pentru pacient și nu doar pentru boală.
✔️Educația nutrițională înlocuiește frica!
A ști ce mănânci, când și de ce, este mai valoros decât a interzice.

Dietetician,
Alina Tănăsache

26/10/2025

În ultimii ani, tot mai multe “voci” din zona nutriției moderne au început să condamne pâinea, mămăliga și alte alimente tradiționale bogate în carbohidrați, considerându-le „toxice”, „care îngrașă ” sau „vinovate de diabet”.
Dar dacă privim istoria, datele științifice și bunul-simț, această demonizare pare, cel puțin, nejustificată.🙂

‼️Un țăran care mănâncă mămăligă zilnic, dar lucrează 10 ore pe câmp, e mai sănătos decât un om modern care mănâncă „fără carbohidrați”, dar stă 10 ore pe scaun.

🌾Acum un secol, românii trăiau aproape exclusiv din cereale: mămăligă, pâine neagră, terciuri, turte de grâu și porumb și totuși, obezitatea și diabetul zaharat tip 2 erau aproape inexistente.
De ce? Pentru că oamenii munceau fizic ore în șir, mâncau simplu și natural, iar caloriile erau folosite, nu stocate.
Astăzi, aceleași alimente sunt privite cu suspiciune, dar contextul s-a schimbat, nu mămăliga.

🥖Pâinea de acum 100 de ani era coaptă în cuptor de lut, din făină integrală, conținea tărâțe, germeni, fibre, era fără aditivi, fără zahăr, fără grăsimi ascunse.
Pâinea de azi, în schimb, este făcută din făină ultrafină, cu indice glicemic ridicat, adesea amestecată cu siropuri, margarină, conservanți , iar consumată în exces, fără efort fizic și alături de alimente bogate în grăsimi și zahăr.
👉 Așadar, nu pâinea e problema, ci procesarea și contextul metabolic în care o mâncăm.

🌽Mămăliga era alimentul săracilor, dar sănătos prin simplitate, multă vreme,aceasta fiind considerată „hrana săracului”.
Azi, e privită cu superioritate de unii nutriționiști care recomandă în schimb „porridge”, „quinoa” sau „ovăz integral bio”.
Dar, din punct de vedere nutrițional mămăliga are indice glicemic moderat,oferă fibre și minerale,nu conține gluten, aditivi sau grăsimi ascunse.
E un aliment perfect echilibrat pentru un stil de viață activ, mai ales când e combinat cu proteine (brânză, ou, pește).
Demonizarea ei nu are bază științifică, ci doar marketing alimentar.

‼️Nutriția contemporană a devenit un teren al extremelor: keto, paleo, fasting, raw vegan, carnivor, fiecare curent vine cu propriul „dușman” iar pâinea și cerealele au devenit victimele preferate.Dar adevărul este că niciun aliment natural nu e rău în sine.
Totul DEPINDE de :
🔹cantitate,
🔹frecvență,
🔹nivelul de activitate fizică,
🔹calitatea procesării.

✔️Să reținem că în jurul anului 1900, planeta hrănea aproximativ 1,65 miliarde de oameni, iar după numai 125 de ani, populația globală a depășit pragul de 8 miliarde, în timp ce resursele naturale au rămas relativ constante. Poate că e momentul să recunoaștem că am pierdut legătura cu alimentația naturală, dar pâinea și mămăliga nu sunt vinovate.
‼️Vinovați sunt sedentarismul, abundența, stresul , ritmul alert al vieții moderne și procesarea excesivă.

„Nu mămăliga îngrașă, ci viața pe scaun.”

„Nu pâinea crește glicemia și dă diabet, ci zahărul ascuns ,consumat în cantități mari și lipsa de mișcare.”

✔️Nutriția nu ar trebui să fie o modă, ci o întoarcere la echilibru, iar în acest echilibru, pâinea și mămăliga au locul lor firesc, ca simboluri ale unei alimentații sănătoase, simple și tradiționale.

Dietetician,
Alina Tănăsache