What are the opening hours?

Monday 08:00 - 14:00 Tuesday 08:00 - 14:00 Wednesday 08:00 - 14:00 Thursday 14:00 - 19:00 Friday 09:00 - 14:00

https://www.facebook.com/469980589853834/

Dr. Roxana Novac - medic primar endocrinolog, Bacau (2025)

09/12/2025

Lectura de dimineață
Cum influențează somnul sanatatea hormonală?

Orele de somn au un impact direct și puternic asupra sănătății hormonale. Somnul nu este doar odihnă — în timpul lui, corpul reglează o mulțime de hormoni esențiali pentru metabolism, stres, imunitate, dispoziție și reproducere.

🧠 1. Cortizolul (hormonul stresului)
• Somnul insuficient crește cortizolul, mai ales dimineața.
• Cortizolul mare duce la:
• anxietate
• tensiune arterială crescută
• imunitate mai slabă
• depunere de grăsime abdominală
• Somnul de calitate normalizează cortizolul și reduce stresul.

🍔 2. Leptina & grelina (foame și sațietate)
• Leptina = îți spune că ești sătul.
• Grelina = îți spune că ți-e foame.
Lipsa de somn → leptină ↓, grelină ↑ → poftă de mâncare crescută, mai ales pentru dulciuri și carbohidrați.

De aceea, puține ore de somn sunt legate de:
• creștere în greutate
• dificultăți în menținerea unei diete

💉 3. Insulina (metabolismul zahărului)

Somnul insuficient poate duce la:
• rezistență la insulină
• creșterea glicemiei
• risc mai mare de diabet de tip 2

Chiar și o singură noapte de 4–5 ore de somn poate afecta sensibilitatea la insulină.

🌙 4. Melatonina (ritmul circadian)

Melatonina este hormonul somnului.
Dacă dormi prea puțin sau la ore haotice:
• ritmul circadian se dereglează
• apar probleme de imunitate, inflamație și dispoziție
• ficatul și sistemul digestiv nu mai funcționează optim

❤️ 5. Hormonii reproductivi (estrogen, progesteron, testosteron)

Somnul insuficient poate duce la:
• cicluri menstruale neregulate
• scăderea fertilității
• sindrom premenstrual mai intens
• scăderea libidoului
• scădere de testosteron la bărbați (chiar și 1–2 ore mai puțin pe noapte reduc nivelul cu 10–15%)

🧬 6. Hormonul de creștere (GH)

Secretat în valuri în timpul somnului profund (N3).
Este esențial pentru:
• regenerarea țesuturilor
• masa musculară
• arderea grăsimilor
• întărirea oaselor

Dacă dormi prost → secreția de GH scade → corpul se recuperează mai greu.

🛌 Câte ore de somn optimizează sănătatea hormonală?

Pentru majoritatea adulților:
7–9 ore pe noapte, ideal cu somn profund suficient și treziri puține.

Orele contează și în funcție de interval:
Cel mai regenerant somn este între 22:00 și 02:00, când corpul produce cei mai importanți hormoni.

04/12/2025

Cand ziua ta incepe de la 6 iar deja la ora asta 7:30 ai dus copilul la scoala si ai ajuns deja la Clinica …ai timp de postari de “Buna dimineata!”

Diferențele hormonale dintre „morning persons” și persoanele active mai târziu în zi

Ritmul nostru de funcționare de-a lungul zilei este puternic influențat de cronotip – o predispoziție biologică ce stabilește când suntem cel mai vigilenți și când avem nevoie de odihnă. La baza acestui cronotip stau diferențe reale în modul în care organismul secretă și reglează anumiți hormoni esențiali.

1. Cortizolul – hormonul trezirii
Persoanele matinale (așa-numiții „larks”) au o creștere mai rapidă și mai timpurie a cortizolului dimineața, între orele 6–8. Acesta este hormonul care ne ajută să ne trezim și să devenim activi. La ei, vârful cortizolului apare devreme, ceea ce le permite să fie vigilenți și energici la primele ore.

În schimb, persoanele care funcționează greu dimineața („owls”) au un vârf de cortizol întârziat. Nivelul lor crește mai lent, ceea ce explică trezirea greoaie și starea de amorțeală matinală.

2. Melatonina – hormonul somnului
Melatonina scade înainte de trezire, dar ritmul depinde de cronotip.
• La „morning persons”, melatonina începe să scadă devreme, ceea ce permite un somn care se termină natural la ore matinale.
• La cei activi seara, melatonina rămâne ridicată dimineața, uneori până la orele 9–10, ceea ce explică nevoia intensă de a dormi și senzația de somnolență prelungită.

3. Temperatura corporală
Temperatura internă crește odată cu activarea organismului.
• La persoanele matinale, creșterea temperaturii începe devreme, facilitând trezirea.
• La „night owls”, temperatura rămâne scăzută dimineața și crește abia spre prânz, moment în care încep să se simtă în formă.

4. Serotonina și dopamina
Acestea influențează energia, motivația și buna dispoziție:
• Persoanele matinale tind să aibă un tonus serotonergic mai bun dimineața, contribuind la starea de optimism și energie.
• Cei activi seara au o creștere a activității dopaminerge și serotoninergice mai târziu, motiv pentru care randamentul lor maxim vine spre după-amiază și seară.

5. Ritmul circadian general
Diferențele hormonale reflectă, de fapt, modul în care fiecare persoană este „setată” genetic:
• „Morning persons” au un ritm circadian ușor mai scurt, ceea ce îi face să se trezească devreme.
• „Night owls” au un ritm mai lung, ceea ce îi împinge natural spre activitate nocturnă și trezire tardivă.

În concluzie, diferențele dintre cei care funcționează bine dimineața și cei care nu sunt mai mult decât preferințe personale: sunt variații biologice reale, determinate de secreția hormonilor implicați în trezire, somn și nivelul de energie. Cronotipurile nu sunt „bune” sau „rele” — sunt doar diferite, iar productivitatea maximă apare atunci când ritmul vieții este adaptat la ritmul interior al organismului.
Eu personal sunt “morning person”, nu funcționez efectiv seara 😀.
La voi cm e?

02/12/2025

În ultima vreme mi-am dat din ce în ce mai mult seama că, dincolo de profesionalismul medicului, atitudinea asistentei cu care lucrezi poate schimba complet experiența unui pacient. Poți să explici, să liniștești, să pregătești pacientul cât de bine știi, dar sunt situații în care energia și prezența asistentei devin decisive.

Am trăit recent un moment care m-a impresionat profund. Un pacient de 16 ani, pe care îl știam cu istoric de lipotimie la recoltarea analizelor, venise din nou pentru setul lui de investigații. De fiecare dată când ajunge în cabinet, îl văd cm i se tensionează chipul, cm se pregătește mental pentru ce urmează, deși nu spune mare lucru. Știam că iar va fi dificil.

Dar de data aceasta, asistentele de la clinica Minimed, cu care colaborez și în care am încredere completă, au făcut ceva ce m-a surprins și pe mine. În loc să trateze momentul ca pe o procedură standard, au ales să intre în lumea lui. Au început cu o glumă, apoi cu un joc de „piatră, foarfecă, hârtie”, și în câteva secunde atmosfera s-a schimbat total. Râdeau împreună, iar el — un adolescent altfel anxios și timid — se relaxase. Am observat cm i-a dispărut treptat încordarea din umeri, cm respira altfel, cm privirea i-a devenit mai sigură.

Recoltarea a decurs impecabil, fără amețeală, fără teamă, fără drama obișnuită. Iar gestul final, atât de simplu și totuși atât de uman — un mic desen pe plasturele lui — l-a făcut să zâmbească larg când a ieșit pe ușă. Pentru el, acele câteva minute au transformat un eveniment care îl speriase ani la rând într-o experiență aproape… normală.

Pentru mine, momentul acesta a fost o reamintire profundă: medicina nu înseamnă doar mâini bune, ci și sufletul din spatele lor. Iar o asistentă care știe să se apropie de un pacient cu sensibilitate, umor și răbdare poate vindeca frici pe care uneori nici medicul nu reușește să le atingă.

De aceea spun mereu: sunt recunoscător pentru echipa cu care lucrez. Pentru că, în astfel de clipe, ei nu doar își fac treaba — ci fac diferența.

01/12/2025

Privesc România cu ochii mei de astăzi – mamă, medic și fiică – și văd o țară care s-a schimbat odată cu mine. Poate că de aceea legătura mea cu ea e atât de personală: ne-am modelat una pe cealaltă, în ritmul vremurilor prin care am trecut.

M-am născut în România anilor ’80, o lume pe care o port în memorie ca pe o fotografie ușor decojită: cozi interminabile, frig în case, lumina care se stingea la ore fixe, iar adulții care vorbeau în șoaptă despre lucruri „care nu se spun”. Eram copil, dar simțeam tensiunea din aer, lipsurile, așteptarea. În mijlocul austerității, îmi amintesc însă căldura familiei mele. Ca fiică, am crescut învățând că siguranța nu vine din afară, ci se construiește înăuntru, în familie, în iubirea necondiționată pe care o primești acasă.

A urmat perioada copilăriei mele mari – gimnaziul și liceul – în anii ’90 și începutul anilor 2000. România era atunci un adolescent confuz, care abia ieșise dintr-o umbră lungă și învăța să meargă din nou. Era instabilitate, era haos, era o sărăcie apăsătoare, și mulți dintre noi nu știam încotro merge țara sau ce viitor ne așteaptă. Dar tot atunci am descoperit libertatea: libertatea de a spune ce gândesc, de a visa, de a-mi imagina un drum al meu. Școala nu avea de toate, dar avea oameni dedicați. În acei ani s-a născut dorința mea de a deveni medic, poate pentru că simțeam că România are nevoie de oameni care să o vindece.

Între 2002 și 2008, în perioada facultății, am început să simt că țara se trezește. Era ca și cm România ar fi deschis pentru prima dată geamurile spre lume. Începuseră schimbările, lente dar vizibile. Străzile, instituțiile, mentalitățile… toate păreau în mișcare. M-am format ca medic într-o Românie care încă își căuta locul, dar care mă făcea să cred că merită să rămân. Era o speranță nouă, încă firavă, dar reală.

După 2015, România a început să înflorească. Iar eu am înflorit odată cu ea: ca femeie, ca profesionist, ca mamă. Am simțit că țara asta, pentru care uneori am avut îndoieli, mă primește înapoi cu brațele deschise. Am început să îmi cresc copiii într-o Românie în care mă simt în siguranță, într-o Românie care oferă mai mult decât oferea mie când eram copil. Văd parcuri pline, orașe care se modernizează, spitale care se schimbă treptat, oameni care privesc spre viitor.

Ca medic, simt că pot să-mi exercit meseria cu demnitate și sens. Ca mamă, simt că am unde să pun rădăcini pentru copiii mei. Ca fiică, simt recunoștință pentru sacrificiile părinților mei, care au trăit în vremuri grele pentru ca eu să pot trăi în unele mai bune.

România de astăzi nu e perfectă. Mai are multe de învățat, multe de reparat, multe de oferit încă. Dar poate tocmai asta o face specială: este o țară în transformare, una care crește odată cu noi.

Iar eu sunt aici pentru ea, așa cm și ea a fost, într-un fel sau altul, mereu aici pentru mine.

La multi ani, Romania! Din toata inima!

01/12/2025

Paratiroidectomia și riscurile cardiometabolice: ce înseamnă pentru pacienții cu hiperparatiroidism primar?

Un studiu publicat în JAMA Network Open în noiembrie 2025, realizat de Nir Tsur și colaboratorii săi, a analizat modul în care operația de îndepărtare a glandelor paratiroide bolnave (paratiroidectomia) influențează sănătatea inimii și metabolismul la persoanele cu hiperparatiroidism primar.

Ce este important pentru pacienți?
Când nivelul de parathormon (PTH) este prea mare, acesta nu afectează doar oasele și calciul din sânge. În timp, poate influența și tensiunea arterială, glicemia, riscul de boli cardiovasculare și starea generală de bine.

Ce arată studiul?
Cercetarea sugerează că, la unii pacienți, operația poate avea beneficii dincolo de scăderea calciului:
• poate îmbunătăți anumite valori metabolice,
• poate reduce riscurile legate de inimă,
• poate contribui la o stare generală mai bună.

Desigur, nu toți pacienții vor avea aceleași rezultate, iar decizia pentru operație rămâne una personalizată, stabilită împreună cu medicul endocrinolog și chirurgul.

De ce contează această abordare?

Uneori, noi, medicii, avem tendința de a ne concentra doar pe specialitatea noastră—„bucățica” de organ pe care o tratăm. Dar bolile, inclusiv hiperparatiroidismul, nu afectează niciodată un singur organ izolat. Corpul funcționează ca un tot, iar dezechilibrul într-un loc poate influența întreg organismul.

Mesajul principal pentru pacienți:
Atunci când discutăm despre glandele paratiroide, nu vorbim doar despre calciu și oase. Vorbim și despre inimă, metabolism, energie, stare generală și calitatea vieții. Acesta este motivul pentru care investigațiile complete și deciziile individualizate sunt atât de importante.

28/11/2025

Multumesc ca imi sunteti aproape!

Ileana Secareanu, Mareș Oana-Anișoara, Sabina Barna, Ramona Elena Caia, Diana Iancu, Dory Grigoras, Ioana Craciun, Anca Anghelescu, Jan Otetea, Viorica Irimia, Rodica Buraciuc, Vlad Constantin, Alina Mihaela Afloarei, Andreea Nantu Ex Brehoi, Lacramioara Lily, Sinziana Milea, Viorica Darlea, Georgeta Cojocea, Ionela Costin, Magda Sibisteanu, Gherasim Aurica, Ionela Dudau, Nusa Calin, Maria Timaru, Daniela Stoican, Ramona Naiman, Decorațiuni Casă Gradina, Geanina Andrei, Lili Gondos, Maria Rata, Tudorita Bobeica, Marcela Beșliu, Ostafi Carmen, Răzvan Țîțaru, Cristina Atudorei, Elena Cibotariu

28/11/2025

După operația de îndepărtare a tiroidei pentru un cancer tiroidian diferențiat, începe o etapă la fel de importantă ca tratamentul în sine: urmărirea pe termen lung, pentru a ne asigura că boala nu revine.

Un studiu realizat pe o perioadă de 10 ani a comparat două metode pe care le folosim frecvent pentru monitorizare:

1. Ecografia cervicală

Este o investigație simplă, neinvazivă, nedureroasă, care analizează zona gâtului pentru a identifica eventuale noduli, ganglioni măriți sau alte modificări ce ar putea sugera o recidivă locală.

2. Analiza de tiroglobulină (Tg) din sânge

Tiroglobulina este o proteină produsă de celulele tiroidiene. După ce tiroida a fost îndepărtată, nivelul ei ar trebui să fie foarte mic sau nedetectabil. Dacă valoarea crește, poate fi un semn că mai există țesut tiroidian sau celule canceroase.

Ce a arătat studiul?

Cercetarea a descoperit că niciuna dintre metode NU este perfectă singură, dar împreună oferă cea mai bună protecție pentru pacient.
• Ecografia s-a dovedit foarte bună în a identifica mici modificări în zona gâtului, chiar și atunci când analiza de Tg era normală.
• Tiroglobulina a fost utilă mai ales în a detecta situații în care boala putea evolua fără modificări vizibile la ecografie.

Cu alte cuvinte, uneori ecografia „vede” ceea ce analiza de sânge nu arată, iar alteori analiza semnalează lucruri pe care ecografia încă nu le detectează.

Ce înseamnă asta pentru voi?

🔹 Este important să respectați ambele investigații recomandate de medic.
🔹 Chiar dacă analizele sunt bune, ecografia rămâne esențială.
🔹 Chiar dacă ecografia e normală, monitorizarea valorii de Tg rămâne la fel de importantă.
🔹 Detectarea timpurie a eventualelor recidive duce, de cele mai multe ori, la un tratament eficient și un prognostic excelent.

După operația de tiroidă, monitorizarea este un proces de echipă: medic + investigații + pacient.
Ecografia și tiroglobulina nu se exclud una pe cealaltă — ele se completează.
Respectarea controalelor periodice oferă cea mai bună șansă de a rămâne sănătoși și de a preveni orice problemă din timp.

27/11/2025

Când vorbim despre endocrinologie, mulți oameni se gândesc instinctiv la femei — la probleme tiroidiene, hormoni sau planificare familială. Dar realitatea este că și bărbații au nevoie de consult endocrinologic, poate mult mai des decât își imaginează.

Patologiile tiroidiene, de exemplu, nu sunt “doar ale femeilor”. Deși incidența este mai mare la acestea, și bărbații pot avea hipotiroidism, hipertiroidism, noduli sau boli autoimune tiroidiene. Diferența este că, la bărbați, semnele sunt mai subtile și ajung adesea mult mai târziu la medic: oboseală cronică, iritabilitate, scădere a performanței fizice, dificultăți de concentrare, schimbări de greutate. Toate pot fi puse pe seama stresului sau stilului de viață, când de fapt țesutul tiroidian cere atenție.

Apoi, există un alt capitol important și adesea ignorat: deficitul de testosteron. De cele mai multe ori, primul pas al bărbatului este la urolog — deoarece simptomele îl trimit acolo: scăderea libidoului, disfuncții erectile, modificări ale masei musculare, oboseală sau schimbări de dispoziție. Însă, după investigațiile inițiale, drumul ajunge firesc și la endocrinolog, pentru că hormonii sunt piesa centrală a acestui puzzle.

Și aici intervine o realitate pe care o vedem des:
pentru mulți bărbați este incomod să discute despre o problemă atât de intimă… mai ales cu o femeie. Există rețineri, jenă, ezitare. E un teren vulnerabil, care atinge direct imaginea de sine, masculinitatea, încrederea personală.

În cabinet, nu există rușine, nu există judecată — există doar sănătate și soluții. Iar bărbatul care depășește reticența și face acest pas descoperă rapid că discuția nu este nici pe departe atât de dificilă pe cât se temea, iar diagnosticul corect îi poate schimba radical calitatea vieții.

Endocrinologia nu e o specialitate “pentru femei”.
E o specialitate pentru oameni — inclusiv pentru bărbații care merită să se simtă bine, puternici și sănătoși în propriul corp.

25/11/2025

Gandul din dimineata asta..

Uneori, în medicina de zi cu zi, ne lovim de un adevăr incomod: ceea ce le spunem noi pacienților nu este întotdeauna ceea ce ei ar vrea să audă. Există situații aparent simple, în care un pacient vine convins — după ore întregi petrecute pe Google — că are o boală gravă, rară sau misterioasă. Iar tu, după consult, investigații și experiență, îi spui că nu este cazul. Că nu are nimic din ce și-a imaginat el. Și, paradoxal, în loc să se liniștească, uneori rămâne dezamăgit, confuz sau chiar neîncrezător.

Alteori însă, lucrurile sunt exact invers… și mult mai grele. Sunt acele momente când analizele confirmă ceea ce pacientul spera să nu fie adevărat. Când diagnosticul este sever, când vestea cade peste el ca un bumerang, lovind cu forța unei realități pe care nu o poate controla. Atunci nu mai e vorba doar de medicină în sens strict. Nu mai sunt suficiente protocoale, ghiduri sau scheme terapeutice. Acolo, în acele câteva secunde de tăcere, suntem mai mult decât medici — suntem și psihologi, și sprijin, și voce calmă în mijlocul furtunii lor interioare.

În astfel de momente realizezi cât de mult contează relația pe care ai construit-o cu acel pacient înainte de clipa grea. Cât valorează încrederea, empatia, modul în care ai știut să fii prezent, să asculți, să explici. Pentru că atunci când pacientul are încredere în tine, vestea — fie ea bună sau rea — este primită altfel. Nu mai e o sentință, ci un drum pe care îl parcurge împreună cu cineva în care crede.

Medicina nu înseamnă doar diagnostic și tratament. Înseamnă oameni, emoții, frici, speranțe. Înseamnă adevăr spus cu grijă și suferință ținută în echilibru cu profesionalismul. Și poate că uneori uităm, în ritmul alert al zilelor, că fiecare cuvânt al nostru are puterea de a liniști, de a răni sau de a vindeca, dincolo de partea fizică.

Dar tocmai asta face profesia noastră atât de profundă și de specială: faptul că, în fiecare zi, suntem chemați să fim și medici, și psihologi, și oameni — în cea mai autentică formă a cuvântului.

19/11/2025

Ca un preambul a ceea ce va fi de maine incolo, la Diabet360, in cateva minute intram online la Conferinta Nationala “De la A la Z in medicina interna”, alaturi de doamna Profesor Camelia Diaconu, careia ii multumesc pentru invitatia intr-o companie atat de selecta.
Va las linkul in primul comentariu in caz ca vreti sa va inscrieti acum pe ultima suta de metri.

19/11/2025

Ce treaba au dintii cu diabetul? Pai cam au!

Cercetătorii au urmărit 65 de pacienți de la trustul NHS al Spitalului Guy’s and St Thomas din Londra timp de doi ani după tratamentul de canal. Înainte de procedură și la patru momente mai târziu, au analizat moleculele de sânge ale pacienților pentru a vedea cm procesau zahărul, grăsimile și alte substanțe.

Dentiștii știu că infecțiile dentare de lungă durată pot duce la pătrunderea bacteriilor în fluxul sanguin. Odată ce circulă, microbii pot crește inflamația și pot afecta capacitatea organismului de a controla nivelul zahărului din sânge. Nu a fost clar, însă, dacă tratamentul de canal a avut beneficii dincolo de eliminarea infecției dentare.

Scriind în Journal of Translational Medicine, cercetătorii descriu că au observat schimbări semnificative după tratamentul de canal la mai mult de jumătate din moleculele de sânge pe care le-au analizat. Rezultatele indică îmbunătățiri pe termen scurt ale metabolismului grăsimilor și îmbunătățiri pe termen lung ale nivelului zahărului din sânge. Markerii inflamației, un factor determinant pentru o multitudine de boli cronice, au scăzut după procedura dentară.

18/11/2025

În timpul unui consult endocrinologic, ecografia tiroidiană ne ajută să vedem cm arată tiroida, nu doar cm funcționează. Mulți pacienți îmi spun că au făcut ecografie în altă parte sau că nu cred că mai este nevoie, însă recomandarea acestei investigații se face întotdeauna în funcție de situația actuală, nu doar de istoricul ei.

De ce putem avea nevoie de o ecografie tiroidiană?
Pentru că ne oferă informații esențiale în următoarele cazuri:

✔ când există simptome sau semne care ridică un semn de întrebare (noduli palpabili, senzație de presiune în zona gâtului, dificultăți la înghițire, răgușeală etc.)
✔ dacă știm deja că există noduli și vrem să urmărim cm evoluează în timp
✔ când analizele de sânge arată modificări ale funcției tiroidei
✔ dacă există istoric personal sau familial de boli tiroidiene
✔ înainte de începerea sau ajustarea unui tratament specific
✔ dacă au trecut mai mulți ani de la ultima ecografie și este nevoie de o actualizare

Chiar dacă o ecografie a mai fost făcută, aceasta poate să nu mai reflecte situația prezentă sau poate să nu fie suficientă pentru a corela cu examenul clinic și analizele actuale. Nu urmărim să facem investigații inutile, ci să avem o imagine completă, corectă și actuală, astfel încât recomandările să fie potrivite pentru sănătatea ta, acum.

Scopul nostru comun?
Să avem grijă de tine în cel mai responsabil și personalizat mod posibil. 💚

Dr. Roxana Novac - medic primar endocrinolog

09/12/2025

04/12/2025

02/12/2025

01/12/2025

01/12/2025

28/11/2025

28/11/2025

27/11/2025

25/11/2025

19/11/2025

19/11/2025

18/11/2025

Address

Opening Hours

Telephone

Website

Alerts

Shortcuts

Featured

Share

Category

Monday	08:00 - 14:00
Tuesday	08:00 - 14:00
Wednesday	08:00 - 14:00
Thursday	14:00 - 19:00
Friday	09:00 - 14:00