09/03/2026
"Simt că nu mai am loc în lume" sau "nu mai văd sensul vieții" sunt două confesiuni dureroase care pot sta la începutul unei mari descoperiri. Sunt strigăte ale sufletului. Așa se întâmplă când omul își leagă sensul vieții de lucruri trecătoare.
Ne-am obișnuit să credem că sensul vieții este plăcerea, succesul, recunoașterea, siguranța, relațiile, banii, confortul, statutul social și aprobarea celorlalți sau admirația oamenilor.
Dar toate acestea pot dispărea foarte repede.
Și atunci apare golul, care nu este pedeapsă, este un nou început. Când omul își pierde locul în lume, el este împins să găsească locul în Dumnezeu.
Omul învață atunci să iubească viața chiar și în nesiguranță, chiar și în pierdere, chiar și în necunoscut...