Cristina Chereji- Cabinet individual de psihologie

15/08/2025

Creierul adolescentului – o casă în construcție 🧠🏗 (Partea a II-a)

În postarea anterioară vorbeam despre cm creierul adolescentului poate părea, la prima vedere, o casă gata de locuit, dar multe dintre „instalațiile” interne sunt încă în lucru.

Ca să înțelegem mai bine acest proces, trebuie să ne întoarcem… foarte mult în timp, pentru a vedea dezvoltarea creierului nostru. 🙂
Să ne imaginăm strămoșii noștri trăind în mijlocul naturii, înconjurați de animale sălbatice, unde pericolul putea apărea oricând. Dacă, de exemplu, se întâlneau cu un tigru, prioritatea era să o ia la sănătoasă, nu să stea să analizeze dacă e cu adevărat periculos (și nici să facă calcule matematice 😃).

Din perspectivă evolutivă, supraviețuirea a fost întotdeauna obiectivul principal. Astfel, zonele creierului responsabile de reacțiile rapide și instinctive s-au dezvoltat înaintea celor dedicate gândirii logice și analizei situațiilor.

Această moștenire ancestrală se regăsește și astăzi în creierele noastre: centrul emoțiilor și al reacțiilor impulsive (amigdala) este mult mai activ și „pregătit de acțiune” decât zona responsabilă cu planificarea, analiza consecințelor și autocontrolul (cortexul prefrontal). Astfel, în timp ce amigdala este complet formată încă din luna a opta intrauterină (deci chiar de dinainte de a ne naște), cortexul prefrontal își finalizează dezvoltarea abia în jurul vârstei de 25 de ani.

Amigdala, parte a sistemului limbic, are un rol esențial în gestionarea emoțiilor și reacțiilor, activând reacția „luptă sau fugă” atunci când percepem o amenințare.

Chiar dacă astăzi, în viața de zi cu zi, nu ne mai confruntăm cu atât de multe pericole reale, amigdala reacționează la fel ca în trecut. Astfel, se poate activa înaintea unui test important, a unei discuții tensionate cu un prieten/părinte sau a unei prezentări, exact ca și în fața unui pericol real. Creierul interpretează aceste situații ca pe posibile amenințări, pregătind corpul pentru reacția de luptă sau fugă.

Astfel, adolescentul nu stă să analizeze cm să scape dintr-o situație mai riscantă, ci efectiv acționează rapid, uneori necugetat. Imaginează-ți amigdala ca pe un supererou care, din când în când, o ia razna și face tot felul de nebunii (inspirat din Creierul tău de adolescent de Elisa Nebolsine).
După vârsta de 25 de ani, odată cu maturizarea completă a cortexului prefrontal, avem o mai bună capacitate de a conștientiza când un pericolul nu e real, dobândind un mai bun control asupra reacțiilor noastre.

Dar să nu punem toată „nebunia” pe seama amigdalei și a lipsei de maturizare a cortexului prefrontal 😊. În adolescență, anumite schimbări hormonale fac lucrurile și mai complicate. Despre asta vom vorbi în următoarea postare.

Sursă foto: “Creierul tău de adolescent” E. Nebolsine

10/08/2025

Creierul adolescentului – o casă în construcție 🧠🏗

Lucrez cu mulți adolescenți în cabinet și descopăr mereu cât de fascinanți, plini de potențial sunt… dar și cât de vulnerabili.
Realizez și cât de important este ca atât ei, cât și părinții lor să înțeleagă cm funcționează creierul în această etapă și ce transformări uimitoare se întâmplă acolo.

Dacă comparăm creierul adolescentului cu o casă, putem spune că seamănă cu una care pare gata de locuit: pereții sunt zugrăviți, mobilierul e la locul lui… însă când apeși întrerupătorul lumina nu se aprinde, iar când deschizi robinetul, apa nu curge. Structura există, dar conexiunile și mecanismele încă se montează, se reglează și se testează.

Practic, putem spune că, la acest moment al vieții doar aproximativ 80% din creier este „cablat” corespunzător.

Biologic vorbind:
· Substanța cenușie (partea structurală a creierului, în special neuronii) este în exces.
· Substanța albă (care facilitează comunicarea dintre structurile creierului) este încă în formare.

Psihoterapeuta Elisa Nebolsine face o analogie minunată în cartea “Creierul tău de adolescent”:
imaginează-ți un oraș unde toate casele și magazinele plutesc pe apă, dar nu există drumuri, poduri sau conexiuni între ele. Clădirile reprezintă substanța cenușie – structurile creierului adolescentului. Drumurile și podurile care le leagă reprezintă substanța albă – conexiunile care se formează treptat.
Acum, clădirile există. Dar încă se lucrează intens la drumurile care le conectează.

Presupunem, adesea greșit, că dacă cineva arată ca un adult, trebuie să fie și „programat” mental pentru a fi adult. Dar adevărul este că maturizarea creierului este încă în plină desfășurare.

Această înțelegere ne poate ajuta să fim mai răbdători și mai empatici față de adolescentul din viața noastră.

✨ În următoarele postări, voi explica mai detaliat cm se dezvoltă creierul adolescentului, cm evoluează emoțiile și rațiunea și cm putem să fim un sprijin real pentru ei în această călătorie.

Sursă foto: internet
Info adaptate după cartea Elisei Nebolsine

20/06/2025

09/06/2025

🎓 Mult succes tuturor celor care încep mâine Bacul!

Emoțiile sunt firești-trebuie doar să înveți cm să le porți cu tine fără să te copleșească.

✨ Iată 3 strategii simple pe care le poți folosi chiar înainte de examen:

1️⃣ Focusează-ți atenția pe respirație.
Inspiră numărând până la 4, ține 2 secunde, apoi expiră lent până la 6. Sau găsește-ți propriul ritm, important e ca expirația să fie egală sau mai lungă decât inspirația.
Expirația mai lungă calmează corpul și mintea, prin activarea sistemului nervos parasimpatic.

💡 Exerseaz-o azi, când ești liniștit – o vei putea folosi mai ușor în momentele de emoție intensă.

2️⃣ Privește un obiect din jur și descrie-l în gând timp de 1 min. Observă forma, culoarea, textura – fără să judeci, doar descrie. E un exercițiu simplu care reduce intensitatea emoției.

3️⃣ Gândul-ancoră.
Alege o afirmație care te susține, de ex.: “Sunt pregătit. Pot face față.” Când suntem copleșiți de emoții, mintea noastră poate să fugă în toate direcțiile: “Nu mai știu nimic”, “O să iau notă mică”, etc. Gândul-ancoră acționează ca un “buton de pauză”, te aduce înapoi în prezent și reduce zgomotul gândurilor catastrofice.

Ține minte: nu trebuie să nu simți emoții, ci doar să știi cm să le gestionezi.

🍀Baftă!!! Sunt cu gândul alături de voi!!!

Sursă foto: Pinterest

01/06/2025

“Sufletul se vindecă dacă este alături de copii.” F. Dostoievski

28/05/2025

🧩 De multe ori știm, rațional, că am greșit sau că am putea face lucrurile altfel. Și totuși… ceva ne ține pe loc. Problemele noastre par simple când le analizăm cu mintea, dar în interior ne simțim blocați, confuzi sau copleșiți.

O posibilă cheie pentru a ne înțelege mai bine este să descoperim că, în fiecare dintre noi, coexistă mai multe „instanțe” interioare: copilul interior, adultul rațional și părintele critic. Fiecare are rolul său, iar relația dintre ele influențează profund felul în care gândim, simțim și acționăm.

👶 Copilul interior este o metaforă pentru partea inconștientă din noi care poartă urmele experiențelor din copilărie — emoții, nevoi, temeri, dar și bucurii. Este latura noastră vulnerabilă, spontană, care tânjește după iubire, acceptare și siguranță.

🧠 Adultul rațional, sănătos este partea care acționează în mod conștient și intenționat. Partea care analizează, ia decizii și caută soluții. Este vocea echilibrului, capabilă să observe realitatea așa cm este, fără filtrele trecutului.

👨‍👩‍👧 Părintele interior (sau părintele critic) este acea voce care ne spune cm ar trebui să fim. Se formează din mesajele și modelele primite în copilărie, de la părinți sau alte figuri de autoritate. Uneori ne oferă ghidare, dar alteori devine rigid, critic sau chiar aspru — spunându-ne că nu suntem suficient de buni, că greșim sau că nu avem voie să simțim anumite lucruri.

Chiar dacă, din punct de vedere cronologic, suntem adulți, asta nu înseamnă că și reacțiile noastre vin mereu din partea adultului echilibrat din noi.

În relații sau situații dificile, e posibil să reacționăm din copilul interior rănit – care se teme, se simte respins sau neputincios. Alteori, poate vorbim cu noi înșine din vocea părintelui critic, care ne judecă și pune o presiune uriașă.

🔍 Prin conștientizarea acestor părți interioare putem începe să ne înțelegem mai profund, să ne oferim compasiune și să răspundem într-un mod conștient, nu doar să reacționăm automat.

🧡

23/05/2025

🧩 Învățăm legătura gânduri-emoții…

19/05/2025

✨ În cadrul ședințelor din programul de grup,
ne exprimăm emoțiile și pictând! 🎨

27/04/2025

❓Te confrunți cu dificultăți în luarea unei decizii?

🗯️ Busola deciziilor poate fi un instrument simplu de la care să pornești.

Întreabă-te:
🧩 Ce știu sigur?
🤔 Ce informații îmi lipsesc?
🎲 Ce sacrificii implică?
✨ Cum m-ar putea ajuta această decizie?

Reflectează: Ce îți spune busola ta? În ce direcție ar fi potrivit să mergi?

💜