Paul Săplăcan - Nutriționist Dietetician

Paul Săplăcan - Nutriționist Dietetician Nutriționist-dietetician | Specialist nutriție clinică și comunitară

Slăbitul sănătos e lent. Asta nu ține de voință, ambiție sau determinare, ci este o simplă realitate biologică. Iar când...
13/11/2025

Slăbitul sănătos e lent.

Asta nu ține de voință, ambiție sau determinare, ci este o simplă realitate biologică. Iar când cineva are de pierdut 15-20-30 kg, calculele pot fi foarte descurajante.

”Dacă pierd 0,5 kg pe săptămână, asta înseamnă că va fi nevoie de mai bine de un an ca să ajung la greutatea pe care mi-o doresc. Eu nu am reușit să țin diete nici măcar o lună, darămite un an întreg. E inutil, nici nu are rost să mă apuc.”

Doar că ideea asta pleacă dintr-o premisă greșită. Când vorbim de slăbit sănătos, nu vorbim de un proces neplăcut, dar temporar, pe care cu cât reușim să îl suportăm mai mult, cu atât ne apropiem mai tare de destinația dorită. Nu. Vorbim despre ajustări în rutina zilnică, care să devină parte din viață. Forever and ever, nu doar un an.

Și poate că va dura vreun an până când își va face apariția pe cântar cifra dorită, dar aspectele pe care cei mai mulți le subestimează sunt cele pe care le aud mereu în cabinet, de la prima ședință de control, după doar câteva kg pierdute:

”Nu mă mai ia somnul la prânz.”
”Nu mă mai balonez.”
”Nu mai simt nevoia să ronțăi non-stop.”
”Nu mai am poftă de dulce.”
”Am început să dorm mai bine.”

Acestea sunt beneficiile reale, fiziologice, care apar chiar înainte să se vadă ceva major în oglindă. Restul este doar continuitate.

Micul dejun e cea mai importantă masă a zilei și mâncatul după 6 seara îngrașă. Mituri sau realitate?Există mai multe st...
31/10/2025

Micul dejun e cea mai importantă masă a zilei și mâncatul după 6 seara îngrașă. Mituri sau realitate?

Există mai multe studii observaționale care arată că persoanele care își concentrează cea mai mare parte din aportul caloric în a doua parte a zilei tind să aibă un indice de masă corporală mai mare. Alte cercetări, inclusiv meta-analize, sugerează că indivizii care sar constant peste micul dejun prezintă un risc mai crescut de supraponderabilitate sau obezitate.

Putem spune, deci, că știința confirmă că micul dejun e cel mai important, iar mesele târzii îngrașă?

Păi... da și nu.

Să încercăm să ne imaginăm o zi tipică pentru foarte mulți dintre noi.

Dimineața nu ți-e foame, dar asta nu te deranjează, pentru că și-așa nu prea ai timp și oricum o masă în minus înseamnă mai puține calorii, ceea ce e bine.

Până la prânz, foamea apare, dar e păcălită cu 1-2 cafele, un covrig, poate niște bucățele de ciocolată.

La prânz mănânci ceva, dar de multe ori pe fugă și insuficient cât să te saturi.

Ajungi acasă obosit și flămând, și mănânci o cină mare, bogată în calorii și grăsimi. Și de multe ori nu te oprești nici măcar atunci, ci continui cu alte ronțăieli. De ce?

În timpul zilei, alimentația săracă în proteine și fibre, mesele rare și grăbite, cu mulți carbohidrați rapizi, mențin glicemia într-un ciclu de variații bruște. După fiecare scădere a glicemiei apare oboseala și pofta de ceva dulce. Aportul insuficient de proteine scade și producția unor hormoni care ajută la controlul apetitului. Seara, toate aceste mecanisme se suprapun: oboseala fizică și psihică amplifică nevoia de confort, autocontrolul e redus, iar mâncatul devine nu doar o nevoie fiziologică ci și o formă de reglare emoțională. Așa apare senzația de ”mai vreau ceva bun” după o masă deja bogată.

Dimineața nu ți-e foame. Nu pentru că te-ai obișnuit să nu mănânci, ci pentru că sistemul digestiv încă procesează excesul din seara precedentă. Dar asta nu te deranjează, pentru că și-așa nu prea ai timp și oricum o masă în minus înseamnă mai puține calorii, ceea ce e bine...

Și tot așa se învârte cercul vicios.

Așadar, da, putem spune că micul dejun e foarte important iar mâncatul la ore târzii îngrașă. Dar asta nu din cauză că există un interval orar magic când corpul procesează complet diferit alimentele pe care le consumăm, ci pentru că tiparul de mai sus întreține un dezechilibru care sabotează autocontrolul și favorizează alegerile impulsive, ceea ce, în timp, duce la kilograme în plus și la obiceiuri care devin tot mai greu de schimbat.

Păstura de albine, alimentul minune?Periodic își face apariția câte un aliment/supliment/ceva care promite să ne detoxif...
29/10/2025

Păstura de albine, alimentul minune?

Periodic își face apariția câte un aliment/supliment/ceva care promite să ne detoxifieze, să ne stimuleze imunitatea și să ne facă mai sănătoși. Astăzi vorbim despre păstură.

Ce este, de fapt, păstura?

Păstura este polen de albine depozitat în celulele fagurelui și fermentat natural sub acțiunea mierii, enzimelor și bacteriilor lactice. Prin acest proces, polenul devine mai stabil și mai ușor de digerat, transformându-se într-un produs complex, bogat în compuși bioactivi. Păstura conține proteine, carbohidrați, vitamine (A, C, E și complexul B), minerale (fier, zinc, magneziu, potasiu, calciu, mangan), enzime, flavonoizi și bacterii lactice benefice.

Fiecare din acești compuși este important pentru organism. Proteinele contribuie la sinteza enzimelor și la regenerarea tisulară. Vitaminele B susțin metabolismul energetic și funcționarea sistemului nervos. Fierul și zincul participă la transportul oxigenului. Vitamina E și flavonoizii protejează celulele de stresul oxidativ. Bacteriile lactice sprijină echilibrul florei intestinale.

Bun, deci chiar e un aliment minune, nu?

Not really. Da, toate informațiile de mai sus sunt corecte. Dar nu doar prezența unei substanțe contează, ci și doza și contextul.

O lingură de păstură, adică doza zilnică recomandată unui adult, aduce doar cantități minuscule de proteine, vitamine și minerale, undeva între 1-3% din necesarul zilnic al unui om obișnuit, asta cu aproximativ 40 de calorii. Cu alte cuvinte, ingredientele sunt acolo, dar în doze prea mici pentru a produce efecte directe. Dacă ar fi să creștem doza pentru a obține mai mulți nutrienți, creștem semnificativ și aportul caloric, în mare parte din zaharuri (fie ele și naturale), iar raportul beneficiu/risc se inversează.

Poate că unii din cei care citiți vă spuneți acum ”3% tot e mai mult decât nimic. De stricat, nu strică.”

Și pentru unii așa și este. Într-o alimentație variată, cu aport adecvat de proteine, fibre și grăsimi sănătoase, o lingură zilnică de păstură poate aduce o completare mică dar reală, care să contribuie la menținerea sănătății.

Dar într-un stil de viață haotic, păstura nu detoxifică, nu vindecă și nu echilibrează nimic, pentru că nu are terenul pe care să se poată manifesta efectele benefice.

Ba mai mult, adăugăm o lingură de ceva ”sănătos” în rutina noastră zilnică de alimentație dezechilibrată, lipsă de mișcare, somn prost și stres constant, adică ceea ce contează cu adevărat, și ne autoamăgim că măcar am făcut ceva, când de fapt nu am făcut nimic.

Nici păstura și nici vreun alt aliment/supliment ”minune” nu poate compensa disfuncțiile zilnice pe care le ignorăm și amânăm la nesfârșit.

Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primesc la cabinet în ultimul timp este: ”Ce părere aveți despre Ozem...
17/09/2025

Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primesc la cabinet în ultimul timp este: ”Ce părere aveți despre Ozempic/Wegovy/Mounjaro/Saxenda pentru slăbit?”.

Răspunsul meu este următorul: aceste medicamente nu slăbesc.

”Păi cm așa? Sunt atâtea celebrități care le folosesc și au slăbit spectaculos. Cunosc chiar eu, personal, persoane care folosesc asemenea medicamente și au dat jos multe kilograme! Cum au reușit?”

Simplu. Toate aceste tratamente au în comun faptul că reduc pofta de mâncare sau încetinesc golirea stomacului, astfel încât ajungi să te simți sătul mai repede și pentru mai mult timp. Rezultatul? Mănânci mai puțin.

Așadar, nu medicamentele respective ard grăsimea. O facem tot noi, prin aceeași metodă banală și arhicunoscută: să consumăm mai puține calorii decât folosim într-o zi.

”Ok, și ce contează asta? Important e că slăbesc!”

Ei bine, contează. Și poate conta chiar mult.

Am vorbit deja în postările precedente despre faptul că cifra de pe cântar nu spune toată povestea. Nu există pastile sau injecții care să ne acopere necesarul de aminoacizi, acizi grași esențiali, fibre, vitamine sau minerale. Dacă pur și simplu mâncăm mai puțin, dar calitatea rămâne proastă, da, vom slăbi. Dar prețul care este? Pe lângă cel de pe eticheta medicamentului (care oricum nu e deloc neglijabil), mai plătim și cu oboseală, forță redusă, metabolism încetinit, dereglări hormonale, imunitate slăbită și, cel mai adesea, risc crescut ca greutatea pierdută să revină după ce întrerupem tratamentul și foamea reapare.

Slăbitul sănătos înseamnă să pierzi grăsime, dar să îți păstrezi mușchii, să îți menții energia și să-ți acoperi nevoile nutriționale. Medicamentele de mai sus pot fi cu adevărat de ajutor, dar numai la pachet cu schimbări în alimentație și stil de viață. Altfel există riscul real să pierzi nu doar kilograme, ci și sănătate.

În comentarii am pus un link către un articol publicat recent în The BMJ (British Medical Journal), care atrage atenția fix asupra acestor probleme.

O cititoare a făcut o observație cât se poate de pertinentă la postarea anterioară, anume că preocuparea pentru sănătate...
12/09/2025

O cititoare a făcut o observație cât se poate de pertinentă la postarea anterioară, anume că preocuparea pentru sănătate apare în principal după o anumită vârstă.

E cât se poate de adevărat. Când suntem tineri, bătrânețea e undeva departe. De la ce vârstă începe? Păi, depinde pe cine întrebi. Dacă aș întreba-o pe mama, care e trecută de 65 și îmi trimitea săptămâna trecută poze din drumețiile făcute prin munți, cu siguranță că mi-ar spune că începe pe la 80. Iar fiu-meu, care face săptămâna viitoare 11, e convins că de la 30 ești cu un picior în groapă.

Paradoxul e că ambii pot avea dreptate. La fel cm cifra de pe cântar ne arată doar un reper stabilit statistic ca fiind ”sănătos” la nivel de populație, dar insuficient pentru a descrie complet realitatea individuală, și vârsta e doar o cifră care ne spune, tot statistic, cam câte Crăciunuri mai putem spera să apucăm. Și cu cât mai multe ne spun statisticienii că e posibil să prindem, cu atât mai puțin ne preocupă problemele ”bătrânești” de genul bolilor cardiovasculare sau fracturilor de șold. Nu că nu am crede că ne pot afecta la un moment dat, ci pentru că momentul acela e undeva departe.

Și așa și este. ACELE probleme sunt departe. Totuși, dacă buletinul spune că ești tânăr, dar tu:

- te trezești greu dimineața indiferent cât dormi
- te simți mereu obosit și funcționezi toată ziua pe cafea
- te dor articulațiile și spatele după o zi obișnuită
- nu poți urca nici câteva etaje fără să gâfâi
- hainele nu mai stau bine pe tine, deși mărimea e cea potrivită
- ai pielea uscată și lipsită de elasticitate
- constați că îți cade părul tot mai tare
- ai unghii fragile care se rup ușor
- ești constant balonat sau constipat
- ai mai mereu o dispoziție proastă, fără chef de nimic, fără energie și motivație

poate că ar trebui să înțelegi că vârsta care contează e cea biologică, pe care nu ți-o arată buletinul, ci corpul tău, zi de zi, prin felul în care te simți, fizic și mental.

Din fericire, spre deosebire de vârsta din buletin, care merge doar înainte, vârsta biologică se poate da înapoi, pentru că nu este dictată de timp, ci de obiceiurile noastre zilnice.

Sportul nu slăbește! Spuneam în postarea precedentă că sportul poate completa și susține procesul slăbirii, dar nu înloc...
11/09/2025

Sportul nu slăbește!

Spuneam în postarea precedentă că sportul poate completa și susține procesul slăbirii, dar nu înlocuiește baza care este alimentația, mai exact deficitul caloric.

Poate vă întrebați ”Ok, dar când facem mișcare, ardem calorii. Asta nu înseamnă că slăbim?”

Răspunsul este: nu neapărat.

De ce?

Pentru că simplul fapt că arzi calorii făcând sport nu înseamnă automat că intri în deficit caloric. Dacă nu ești atent la ce și cât mănânci, acele calorii pot fi recuperate imediat. Mai mult, sportul are tendința să crească pofta de mâncare. După un antrenament intens, corpul cere energie, iar dacă răspunzi cu porții mai mari sau cu ”recompense” (am făcut sport azi, deci am voie), poți ajunge chiar să consumi mai multe calorii decât ai ars.

Asta înseamnă că nu are rost să facem sport?

Tocmai aici am vrut să ajung. Când pornim de la ideea greșită că e nevoie de sport ca să slăbim, putem ajunge să credem că dacă suntem mulțumiți de greutatea noastră înseamnă că nu avem nevoie să facem sport. Sau că, odată ce am ajuns la greutatea dorită, putem renunța la mișcare.

Sportul înseamnă mai mult decât atât. Poate că nu este baza procesului de slăbire, dar este baza pentru sănătate. Indiferent de greutatea pe care o avem, există motive serioase pentru care fiecare dintre noi are nevoie de sport:

Sănătatea inimii. Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la nivel global. Și nu apar doar la persoanele supraponderale sau obeze. Chiar și cineva cu o greutate normală poate avea hipertensiune, colesterol crescut sau alte probleme care țin de inima și vasele de sânge. Sportul ajută la scăderea tensiunii arteriale, îmbunătățește circulația și reduce nivelul de colesterol ”rău” (LDL), crescându-l în același timp pe cel ”bun” (HDL). Cu fiecare sesiune de mișcare, inima devine mai puternică, vasele de sânge mai elastice, iar riscul de infarct sau accident vascular scade.

Menținerea masei musculare. Mușchii nu au doar rol estetic și nu sunt doar pentru sportivii de performanță. Ei sunt cei care ne permit să facem zilnic lucrurile pe care, până suntem capabili să le facem, le luăm de-a gata: să ne ridicăm de pe scaun, să urcăm scările, să cărăm plasele de cumpărături, să ridicăm copilul în brațe sau să ne ținem echilibrul când mergem pe teren denivelat sau alunecos. Odată cu înaintarea în vârstă, pierdem treptat masă musculară și toate aceste simple gesturi devin tot mai dificile. Asta înseamnă o viață tot mai limitată, cu mobilitate redusă și risc mai mare de căzături și fracturi. Prin antrenamente regulate de forță, mușchii nu doar că se păstrează, dar pot chiar să se dezvolte, iar asta face diferența între a rămâne activ și independent și la vârste înaintate, sau, dimpotrivă, a ajunge să depinzi de ajutorul altora pentru lucruri banale.

Metabolismul. Un alt motiv pentru care masa musculară este importantă ține de metabolism. Mușchii sunt țesut activ, care consumă energie chiar și când stăm. Cu cât avem mai multă masă musculară, cu atât ardem mai multe calorii inclusiv în repaus. Din acest motiv, două persoane cu aceeași greutate și aceeași înălțime pot avea nevoi calorice foarte diferite, iar cea care are mai multă masă musculară va putea să consume mai multe calorii fără să acumuleze grăsime.

Beneficii psihice și emoționale. Când facem mișcare, corpul nostru produce endorfine, hormoni care reduc stresul și anxietatea și îmbunătățesc starea generală de spirit. De asemenea, activitatea fizică ajută la reglarea somnului, crește nivelul de energie și capacitatea de concentrare. Pe lângă asta, sportul poate deveni un punct de echilibru, dând o senzație de progres, de control și de încredere în propriile forțe.

Care e concluzia?

Concluzia e că nu cifra de pe cântar e cea care ar trebui să ne preocupe cel mai mult, pentru că un număr x de kilograme nu ne spune toată povestea.

Slăbitul și sportul trebuie privite în primul rând prin prisma sănătății, nu doar din rațiuni estetice. Da, și acestea sunt importante, dar ceea ce contează cu adevărat este cm ne simțim zi de zi și ce putem face pentru a ne putea bucura cât mai mult timp de o viață de calitate și de independență.

Pentru multe persoane, când se decid ca vor să slăbească, primul instinct e să se apuce de sport: alergat, sală, antrena...
10/09/2025

Pentru multe persoane, când se decid ca vor să slăbească, primul instinct e să se apuce de sport: alergat, sală, antrenamente de grup etc. În foarte multe cazuri însă, rezultatele nu sunt chiar pe măsura așteptărilor, deși eforturile depuse sunt unele serioase. Iar asta duce la frustrare și la idei de genul ”Indiferent ce aș face, nu pot să slăbesc!”

De ce se întâmplă asta? Pot fi două cauze diferite:

Cifra de pe cântar nu reflectă schimbările de compoziție corporală. Când cineva începe să facă antrenamente cu greutăți, e posibil să piardă grăsime, dar să adauge masă musculară, greutatea totală rămânând asemănătoare. Dacă hainele devin mai largi, dacă talia se subțiază, dacă simțim că avem mai multă energie și mai multă forță la antrenamente, atunci e foarte probabil să fi pierdut grăsime chiar dacă greutatea nu scade spectaculos.

Dacă însă aceste schimbări nu apar, iar kilogramele stagnează, cel mai probabil problema ține de alimentație și de lipsa unui deficit caloric real.

Există o tendință de a supraestima câte calorii ardem prin mișcare și a subestima câte calorii consumăm din mâncare. O oră de alergare poate să însemne 400-500 de calorii arse, dar aceleași calorii se pot pune imediat la loc dintr-un cappuccino și o patiserie mică.

Pentru a slăbi e nevoie de un deficit caloric constant. Nu unul haotic de tip ”azi mănânc foarte puțin și mâine recuperez fără să-mi dau seama”, ci unul echilibrat și sustenabil, în care să ne asigurăm nu doar că tăiem din calorii, ci și că organismul primește toți nutrienții de care are nevoie. Mai ales dacă facem și sport, e esențial să existe în alimentația noastră suficiente proteine, grăsimi, CARBOHIDRAȚI (da, chiar și carbohidrați!) și fibre, astfel încât corpul să poată funcționa optim.

Sportul completează și susține procesul, dar nu poate înlocui baza. Iar baza este alimentația.

A nu se înțelege că descurajez sportul, dimpotrivă. Pentru că, dincolo de slăbire, sportul face pentru corp lucruri pe care alimentația singură nu le poate face, dar asta merită o postare separată.

Unul dintre pașii pe care îi parcurg înainte de a pregăti un plan alimentar este discutarea preferințelor alimentare. De...
03/09/2025

Unul dintre pașii pe care îi parcurg înainte de a pregăti un plan alimentar este discutarea preferințelor alimentare. De multe ori se întâmplă să aud: ”Mie îmi plac și cartofii... dar știu că nu sunt buni, că îngrașă”.

Un cartof de dimensiuni medii are în jur de 130 calorii. Puțin mai multe decât un măr. Pe lângă asta, un cartof conține vitamina C, potasiu și vitamine din complexul B în cantități mai mari decât mărul amintit.

Atunci cm se face că despre mere spunem că țin doctorii departe, dar despre cartofi că îngrașă?

Simplu. Nimeni nu mănâncă mere:

- prăjite în baie de ulei
- cu maioneză, sos de usturoi sau cașcaval ras deasupra
- ca garnitură pentru hamburger, shaorma sau mici (să nu mai spun că în Anglia am fost întrebat odată dacă doresc și cartofi prăjiți lângă când am comandat o porție de spaghete 🤯)

Preparat simplu și integrat într-o combinație care să nu adauge tone de calorii suplimentare, cartoful este un aliment nutritiv, sățios, versatil și accesibil, care nu ”îngrașă” și nu trebuie evitat.

De fapt, la fel ca orice altă mâncare, cartoful e doar un ingredient, o mică parte a stilului nostru alimentar și de viață. Noi suntem cei care decidem dacă îl transformăm într-unul sănătos sau nu.

Ai colesterolul crescut?Colesterolul nu doare, nu are simptome vizibile, dar în timp poate duce la complicații serioase ...
27/08/2025

Ai colesterolul crescut?

Colesterolul nu doare, nu are simptome vizibile, dar în timp poate duce la complicații serioase precum infarct sau AVC. Tratamentul medicamentos este important atunci când este prescris, dar nu funcționează singur. Alimentația joacă un rol esențial.

Nu există alimente minune care să ”topească” colesterolul, dar există un echilibru între nutrienții care îl cresc și cei care îl reduc.

Care sunt aceștia?

- Grăsimile saturate și trans. Le găsim în carnea grasă, mezeluri, prăjeli, produse de patiserie. Acestea cresc LDL-ul (colesterolul ”rău”).
- Grăsimile sănătoase. Avocado, nuci, semințe, ulei de măsline extravirgin, pește gras. Acestea ajută la creșterea HDL (colesterolul ”bun”) și protejează vasele de sânge.
- Fibrele solubile. Acestea se leagă de colesterol în intestin și ajută la eliminarea lui. Surse bune: ovăz, leguminoase, citrice, mere.
- Antioxidanții. Fructele de pădure, citricele, legumele colorate și uleiul de măsline protejează vasele de sânge de procesul de oxidare a LDL-ului.

Nu trebuie să eliminăm complet toate alimentele care ne plac, ci să învățăm cm să facem alegeri mai bune și să păstrăm un echilibru.

De exemplu:

- Dacă îți plac mezelurile, limitează-le la ocazii rare și alege variante mai slabe (șuncă de pui/curcan, pastramă de pui/curcan, mușchi file slab) în loc de salam, parizer, crenvurști sau alte ”specialități” pline de grăsimi și sare.
- Dacă îți place carnea grasă, redu frecvența și încearcă să o înlocuiești mai des cu pește sau carne slabă.
- Dacă îți plac produsele de patiserie, consumă-le ocazional, dar în principal optează pentru gustări cu fructe, iaurt sau nuci.
- Folosește mai des cuptorul sau airfryer-ul și gătește cât mai rar mâncăruri prăjite.

Alimente miraculoase nu există, dar există decizii zilnice care ne pot proteja inima, vasele de sânge și sănătatea.

Una din cele mai frecvente greșeli pe care le văd este mentalitatea totul sau nimic, adică ”ori fac totul perfect, ori n...
12/08/2025

Una din cele mai frecvente greșeli pe care le văd este mentalitatea totul sau nimic, adică ”ori fac totul perfect, ori nu are rost”.

Aceasta atitudine transformă de multe ori un mic pas înapoi într-un derapaj complet. E ziua colegei de birou și am mâncat o felie de tort? Gata, am comis-o, ziua e stricată. Diseară îmi comand o pizza, că oricum tot aia e. Mâine voi mânca sănătos toată ziua.

Iar problema nu e că am mâncat tort și pizza, ci că le-am folosit ca justificare pentru a abandona complet atenția la alimentație în restul zilei. O masă sau un aliment nu definește întreaga ta zi, săptămână sau stil de viață, dar modul în care reacționezi după acea alegere, da.

Un stil alimentar sănătos funcționează pe termen lung, din nenumărate decizii zilnice. Dacă majoritatea sunt bune, câteva mai slabe nu vor face nicio diferență. Consistența e mai importantă decât perfecțiunea ocazională.

După suficiente consultații ca să-mi dau seama că nu e o coincidență, cred ca pot afirma cu încredere că 9 din 10 bărbaț...
17/07/2025

După suficiente consultații ca să-mi dau seama că nu e o coincidență, cred ca pot afirma cu încredere că 9 din 10 bărbați care apelează la serviciile unui nutriționist au ceva în comun: o femeie care îi însoțește. 😄

Motivul devine evident după chiar primele minute: ideea consultației nu le aparține și nu își doresc deloc să fie aici.

Paradoxul e că, dacă în cazul femeilor motivele vizitei sunt deseori legate de estetică sau prevenție, la bărbați aproape întotdeauna e vorba de probleme de sănătate deja serioase, uneori chiar foarte grave.

Cu toate astea, atitudinea rămâne, de multe ori, defensivă. Privirea în jos, brațele încrucișate, răspunsuri scurte. Unii glumesc, alții spun că se simt bine, în timp ce analizele lor arată diabet necontrolat, hipertensiune severa, valori alarmante ale colesterolului și multe altele. Iar când vine vorba de schimbarea stilului alimentar, replicile sunt și ele asemănătoare: mai vedem, o să încerc, am multe pe cap acum etc.

Pe de altă parte, cine sunt eu să vorbesc? Eu, care am stat ani de zile ignorând durerile de spate, continuând să ridic greutăți și să mă comport ca și cm totul ar fi în regulă, probabil pentru că tot bărbat sunt și eu.

Diferența e că, în dimineața în care a trebuit să îl rog pe fiul meu să-mi tragă șosetele, pentru că nu mai eram capabil să mă aplec, mi-am dat seama că nu e bine. Dar mai ales, că se poate și mai rău de atât. Așa că am fost la un medic care mi-a confirmat bănuielille. Pe scurt, eram la un pas să-mi pierd controlul asupra piciorului. Sau al vezicii. Și nu, nu exagerez, acestea sunt complicații reale atunci când lași lucrurile să degenereze.

Așa că, dragi bărbați, unul de-al vostru vă spune cu mâna pe inimă că poate totuși chiar e ”așa grav”, e foarte posibil să nu ”treacă” și că ”merge și-așa” doar o vreme, până când nu mai merge.

Și atunci s-ar putea să fie deja cam târziu.

Address

Strada George Coșbuc 48
Baia Mare
430031

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Paul Săplăcan - Nutriționist Dietetician posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Paul Săplăcan - Nutriționist Dietetician:

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram

Category