Heres Vlad - Psiholog / Psihoterapeut -

09/11/2025

Am aflat recent despre cazul medicului Ștefania Szabó, o femeie de doar 37 de ani, care a murit în timpul unei gărzi. Primul gând care mi-a venit a fost la *burnout*. Nu vreau să discut despre sistemul medical sau cauzele posibile ale decesului cm ar fi intoxicația medicamentoasă accidentală, ci despre ceea ce știu — despre oameni și despre epuizare.

Burnout-ul psihologic este o stare de epuizare globală – emoțională, mentală și fizică – care apare atunci când presiunea externă depășește capacitatea noastră internă de adaptare. Pe măsură ce stresul se acumulează și resursele scad, apar semnele: pierderea sensului, apatia, lipsa motivației, epuizarea, uneori chiar boala.

Trăim într-o lume în care munca a devenit centrul existenței noastre. Cariera și productivitatea au ajuns adesea măsura valorii personale.
____________________________________
Sănătatea este baza care susține tot restul. Dacă o neglijăm, corpul și mintea vor găsi oricum o modalitate de a trage frâna în prima fază — fie prin oboseală cronică, fie prin boală, fie printr-o dureroasă pierdere de sens. Fără îndoială, munca noastră contribuie semnificativ la (1) sentimentul de scop, (2) aduce stabilitate financiară - care e baza supraviețuirii și bunastarii noastre și de asemenea munca ne pune in situații unde e necesara evoluția si deci contribuie și la (3) dezvoltarea personală. Totuși, urmărirea succesului profesional nu ar trebui să vină în detrimentul sănătății.

Orele suplimentare, termenele limită strânse, cariera ca identitate și ca singura sursă de mulțumire, pot duce la stres, la epuizare și diverse probleme de sănătate fizică și mentală. Cred că știm cu toții despre anumite domenii sau joburi atât de stresante și solicitante încât majoritatea celor care lucreaza acolo ajung inițial să fie *epuizați* (cu zile in care merg pe pilot automat/ "înca puțin si termin", până nu mai ramane nimic din ei), iar mai apoi urmând să se imbolnăvească, într-o încercare a corpului de a trage un semnal de alarmă, dacă și acesta e ignorat, de cele mai multe ori apare în timp o condiție medicala semnificativă sau alte urmari importante.

____________________________________
Suntem aproape obligați să gasim continuu un echilibru între responsabilitățile profesionale și bunăstarea personală, asta dacă nu vrem sa plătim niște costuri, costuri care se vor remedia doar sărind intr-o alta extrema a vieții noastre. De aceea e bine de multe ori să nu părăsim acel "mijloc", deși e greu de cele mai multe ori să facem o echilibristică între toate planurile vieții noastre, într-o lume în continua mișcare și grabă - înspre "undeva". Cand ne simțim vinovați ca ne odihnim, cand vânăm constant cate un "acum ce urmeaza", în loc de celebrarea unei victorii, cand vedem totul în termeni de productivitate și eficiență - deja avem predictorii pentru burnout.

Cazul acestui medic ar trebui să ne facă să ne întrebăm:
👉 Cât oferim și pentru ce?
👉 Ce câștigăm, dar și ce pierdem, în goana după recunoaștere sau succes?
👉 Cât de scump plătim uneori pentru a ne dovedi valoarea?
____________________________________
În final, a pune sănătatea pe primul loc nu înseamnă renunțare, ci o alegere înțeleaptă și plină de compasiune pentru propriile limite. Doar un om care are grijă de sine poate continua să dăruiască — în profesie, în familie, în viață.

Burnout-ul nu înseamnă că ești slab, ci că ai fost puternic prea mult timp. 💚

26/10/2025

O dată pe an, ne oprim din ritmul zilnic pentru a celebra o profesie care trăiește prin discreție, empatie și dăruire. Zi de zi, psihologii sunt acolo unde este nevoie de ascultare, sprijin și înțelegere : în cabinet, în școală, în spital, în comunitate.
Azi la Sala Dalles din București, ne-am întâlnit la Gala Psihologului, un eveniment dedicat celor care nu caută aplauze, dar schimbă vieți în tăcere.Aici am avut ocazia să ne cunoaștem, să ne bucurăm și să ne reamintim că împreună formăm o comunitate care crește prin grijă, solidaritate și prezență.A fost mai mult decât o gală , a fost o declarație de recunoaștere și respect pentru o profesie care contează.
Congresul de Psihologie Clinica

25/10/2025

25/10/2025

Ante Scriptum
Participarea la Congresul de Psihologie Clinica , cu temele sale provocatoare și discuțiile pline de sens, mi-a oferit ocazia de a privi din nou în profunzime esența profesiei noastre. Am regăsit inspirația, motivația și respectul față de misiunea de a sprijini oameni,frumusețea unei profesii care nu însoțește numai minti ci si suflete.Astăzi m-am reîndrăgostit de profesia mea — cu luciditate, cu entuziasm , cu recunoștința de a putea face zi de zi o reală diferență și o bucurie sinceră de a fi parte din această lume care schimbă vieți.
________________________________________

În cadrul Congresului Național de Psihologie, am avut ocazia să participăm la un workshop valoros dedicat temei „Arborele de decizie în diagnosticul diferențial în psihologie”.Acesta a adus în prim-plan importanța gândirii logice, a analizei bazate pe dovezi și a colaborării interdisciplinare în procesul de evaluare psihologică care a oferit o perspectivă aplicată asupra modului în care arborele de decizie poate sprijini procesul de diagnostic psihologic, printr-o analiză sistematică și rațională a informațiilor clinice. Acest instrument metodologic facilitează identificarea, ierarhizarea și diferențierea simptomelor, contribuind la formularea unui diagnostic cât mai precis și obiectiv.Diagnosticul diferențial reprezintă un proces complex de raționament clinic, bazat pe date provenite din interviu, observație, testare standardizată și contextul psiho-social al clientului. Arborele de decizie susține luarea deciziilor în mod coerent, transparent și bazat pe dovezi.Prin utilizarea acestui model, practica psihologică capătă rigoare, etică și eficiență, iar actul evaluativ devine mai clar, mai bine fundamentat și centrat pe nevoile reale ale persoanei evaluate.

Workshopul cu tema: Acces în culisele psihologiei clinice : de la producerea de cunoaștere la practica psihologului clinician ( Razvan Mornea ) a oferit o perspectivă complexă asupra modului în care cunoașterea științifică se transformă în practică psihologică, responsabilitate socială și intervenție clinică eficientă.Rolul psihologului clinician ca profesionist aflat la intersecția dintre cercetare și aplicare, chemat să integreze date științifice actuale, reflecție critică și empatie în activitatea zilnică. subliniază importanța menținerii unei conexiuni permanente cu evoluțiile conceptuale din psihologia clinică, deoarece știința este dinamică, iar modelele teoretice și intervențiile trebuie actualizate constant pentru a răspunde realist nevoilor individuale și sociale.Workshopul a adus în prim-plan dimensiunea etică și interdisciplinară a practicii clinice, accentuând faptul că psihologul are un rol semnificativ nu doar în cabinet, ci și în educație, sănătate publică și dezvoltare comunitară.

Evenimentul a constituit un prilej de reflecție asupra identității profesionale a psihologului clinician, a echilibrului dintre rigoarea științifică și umanitate, și a responsabilității de a transforma cunoașterea în sprijin real pentru oameni și societate.

#2025

24/10/2025

Congresul de Psihologie Clinica a adus împreună idei, perspective și reflecții profunde despre starea sănătății mintale în România. Un maraton de 12 ore de cunoaștere și reflecție— unde profesioniști de excepție, psihologi cliniceni, profesori universitari, medici psihiatrii, au adus în prim-plan sănătatea mintală din multiple perspective: științifice, clinice, educaționale și umane. S-a vorbit despre prevenție, despre importanța rețelelor de sprijin, despre legătura dintre psihologie, psihiatrie și justiție, dar și despre nevoia de a privi omul dincolo de diagnostic.

De la copilul vulnerabil la adultul aflat în căutarea echilibrului, de la adicții la tulburările de atenție, despre felul in care placebo-ul nu este doar o iluzie ci o dovadă a puterii minții, temele abordate au conturat o realitate complexă: sănătatea mintală nu este doar o problemă medicală, ci una socială, educațională și profund umană.

Au fost aduse în prim-plan inițiative reale pentru promovarea sănătății mintale, proiecte care arată că psihologia poate schimba comunități, mentalități și vieți.

S-a discutat despre provocările adultului modern – ADHD, dependențe, echilibru între muncă și viața personală – și despre importanța colaborării interdisciplinare între specialiști, pentru o abordare riguroasă, completă și umană.
Concluzia zilei a fost limpede -
Psihologia clinică nu este doar știință – este și empatie, umanitate și angajament.

Prin fiecare voce, prin fiecare cercetare și fiecare poveste, se conturează tot mai clar un ideal comun – acela de a face din sănătatea mintală o prioritate reală în România.

23/10/2025

În drum spre Congresul de Psihologie Clinica 2025.

Îmi place mereu ziua de dinainte – e un timp liniștit între pregătirea de azi și experiențele ce vor urma mâine, în care parcă se clarifică gândurile.

Zborurile au ceva aparte: te scot din cotidian și îți oferă ocazia să te uiți la lucruri de la distanță, în ansamblul lor, atât la propriu cât și la figurat, crează momente cand ai o alta perspectivă și lucrurile ce obișnuiau sa pară mari sunt acum la dimensiunea lor reală, în proporția lor adevrată, ca și în viața, parcă.

Mă bucur să particip și să pot aduce mai departe ceea ce voi învăța , încercand să transfer aceste cunoștințe în munca mea de zi cu zi și in viețile clienților mei, îmbinând știința și umanitatea.

16/09/2025

Potrivit unui articol recent din National Geographic, doomscrolling, adică consumul compulsiv și prelungit de știri negative sau grafice, schimbă modul în care creierul răspunde la stres și afectează sănătatea mentală. Cercetătorii au descoperit încă din 1999 că expunerea continuă la știri traumatice poate afecta grav psihicul oamenilor, fenomen evidențiat puternic după atacurile de la 11 septembrie. Studiile arată că interacțiunea intensă cu știrile dramatice poate declanșa probleme mentale și fizice persistente.

Creierul uman este programat să acorde atenție amenințărilor, declanșând răspunsul „luptă sau fugi”, cu mobilizarea hormonilor de stres - cortizol și adrenalină. În mod normal, acest răspuns se resetează după dispariția pericolului, dar expunerea repetată îl menține activ, obosind și dereglând sistemul de stres și funcțiile legate de recompensă. Astfel, lucrurile plăcute devin mai puțin atractive, iar anxietatea, epuizarea și lipsa de speranță cresc, afectând calitatea vieții.

Un cerc vicios apare când oamenii, simțindu-se anxioși, caută mai multe știri negative, mărind stresul și anxietatea și accentuând hipervigilența pentru posibile amenințări viitoare. Aceasta este esența doomscrollingului – un ciclu greu de întrerupt.

Fluxul continuu de știri negative și algoritmii ce promovează conținutul tulburător sporesc efectele nocive. Anii recenți, marcați de pandemie, conflicte și dezastre naturale, au fost un teren fertil pentru această expunere continuă.

Pentru a contracara efectele, experții recomandă conștientizarea răspunsurilor corporale la știri, respirația profundă și pauze regulate. Limitarea timpului dedicat știrilor și evitarea imaginilor grafice protejează sănătatea mentală și ajută la menținerea echilibrului emoțional.


foto: articolul citat

04/08/2025

Studii recente și cercetări din domeniul neuroștiințelor au evidențiat îngrijorări cu privire la impactul videoclipurilor de format scurt asupra funcționării cerebrale. Platforme precum Instagram Reels, TikTok și YouTube Shorts oferă conținut într-o succesiune rapidă, fapt care poate suprastimula sistemul de recompensă al creierului. Această expunere constantă la fluxuri informaționale rapide poate genera explozii bruște și nefirești de dopamină – un neurotransmițător asociat cu plăcerea și motivația. În timp, această suprastimulare poate conduce la reducerea capacității de concentrare, afectarea memoriei și a procesului decizional, precum și la apariția unui comportament compulsiv de consum, adesea descris sub forma „ciclurilor de scrollare”.

Deși efectele imediate ale consumului de alcool sunt adesea mai vizibile, consecințele comportamentale pe termen lung ale utilizării excesive a videoclipurilor scurte pot fi mult mai subtile și insidioase. Specialiștii în neuroștiințe atrag atenția că arhitectura cerebrală umană nu este pregătită să gestioneze sutele de impulsuri dopaminergice generate în doar câteva minute de navigare continuă. În cazul adolescenților și al tinerilor adulți – ale căror creiere se află încă în plin proces de dezvoltare – aceste mecanisme pot conduce la o „reconfigurare” semnificativă a căilor neuronale. Astfel, riscul apariției unor comportamente similare dependenței și scăderea toleranței față de activități lente, care solicită o atenție susținută, devine o preocupare majoră. Aceste constatări justifică nevoia unei analize aprofundate a efectelor cognitive pe termen lung ale obiceiurilor digitale contemporane.

28/07/2025

https://youtu.be/-McfN9r8DzI?si=2vgAzY1JCOgb1Ik8

Embark on a journey through the realm of poor mental health, discovering its potential to guide you towards goal achievement and enhanced well-being. Delve i...

26/07/2025

🔍Recent, am participat la un curs de formare continuă susținut de Conf. univ. dr. Cosmin Popa psihoterapeut certificat la Beck Institute (SUA), organizat de Asociația de Psihoterapie Cognitivă și Psihologie Clinică - APCPC și avizat de Colegiul Psihologilor din România.

Am aprofundat metode de evaluare psihologică și am rafinat tehnici actuale de intervenție cognitiv-comportamentală, în special în lucrul cu Tulburări de Stres Post-Traumatic si al Tulburarilor Acute de Stres.

Un accent valoros a fost pus pe nuanțarea datelor diagnostice, a caracteristicilor, a manifestarilor cognitive, emoționale, psihosomatice, au fost prezentate ghiduri de intervenție validate de American Psychological Association (APA); riscul suicidar crescut din cadrul acestor tipuri de tulburări și pe modul în care tehnicile de expunere ghidată și alte tipuri de intervenție cognitivă sau comportamentală - pot fi adaptate într-un mod sigur și empatic la realitațile clientului.

📘 Acest tip de formare mă ajută să îți ofer intervenții mai clare, bazate pe dovezi științifice, adaptate contextului individual și respectuoase față de ritmul tău.

Fie că e vorba chiar de tulburari de stres, de anxietate, depresie sau doar nevoia de înțelegere și optimizare, spațiul terapeutic rămâne unul în care grija și profesionalismul merg mână în mână, de aceea incerc să fiu angrenat intr-un continuu proces de evoluție profesională, pentru ca știu nivelul de responsabilitate pe care îl cere lucrul cu cele mai profunde trairi sau suferințe și ca viața uneori poate să ne dea mai mult decat putem duce singuri.