16/11/2025
Uneori trebuie să ieși în lume ca să te întorci la tine.
În toți anii de căutare de sine, am înțeles că femeia din mine nu cerea lucruri mari,
că de fapt căutam doar un loc în care să respir, cautam timp în care să pot să tac, și lumină să mă pot observa cu atenție.
În toate aceste căutări ale mele, am realizat că atunci când sunt în natură, îmi dau voie să mă aud mai bine, să mă simt mai bine, să exist fără grabă, fără toate rolurile mele în care intru zi de zi, de cele mai multe ori cu mari presiuni.
Și uite așa, îmi dau seama, că femeia din mine nu m-a dorit niciodată să fiu perfectă.
Și că a fi prezentă, conștientă de mine, este mai mult decât a fi perfectă.
Și cred cu tărie că, în fiecare dintre noi, există o astfel de femeie, care așteaptă să fie văzută, îmbrățișată, lăsată să-și spună adevărul.
Când îi dăm voie să vorbească, ne liniștește.
Când o ascultăm, ne reîntoarce la esență.
Când o onorăm, în sfârșit ne simțim întregi.
Azi, aleg să îi fac loc și inima mea să fie în echilibru, iar tocurile le pun în dulap. Au ele timp să fie purtate!
Vă doresc, dragi femei, să vă amintiți și voi să-i faceți loc femeii din voi! 🤍✨