07/10/2023
“Terapeuții sunt oameni!!!
Terapeuții se gândesc la clienții cu care lucrează atunci când văd, aud sau experimentează în viața personală ceva ce ar putea fi de folos în cabinet.
Terapeuții suferă și poartă cu ei dureri în timp ce îi însoțesc pe alții în durerile proprii.
Terapeuții, chiar și cei experimentați, plătesc adesea ședințe de supervizare mult mai scumpe decât tariful pe care îl încasează ei intr-o ședință doar pentru a se asigura că fac bine ce fac sau pentru a depăși un blocaj.
Terapeuții plâng între ședințe și apoi se pun pe picioare pentru a fi prezenți timp de 50-60 minute în procesul altcuiva. Pentru că fără prezență nu pot să ajute cu adevărat.
Terapeuții pun uneori capul pe pernă gandindu-se cu teamă la următoarea zi și la cm ar putea reacționa un client după o sesiune dificilă.
Terapeuții se trezesc în miez de noapte dacă un client trece printr-o durere foarte mare, își petrec ore fiind acolo și pășind cu atenție printre cioburi de sticlă pentru ca nu cumva un cuvânt greșit sau un ton nepotrivit să facă mai mult rău decât bine. Iar a doua zi, după o noapte nedormită, se ocupă de casă, de familie, de ei înșiși și de alți clienți care au la fel de mare nevoie de sprijin, prezență și atenție.
Terapeuții au propriile lor procese dureroase, după care își șterg lacrimile, se spală pe față și continuă să lucreze.
Terapeuții au nevoie să fie și ei ascultați, chiar dacă uneori și în viața personală sunt tot ei cei care ascultă.
Terapeuții au la fel de multă nevoie de căldură ca și cei cu care lucrează.
Terapeuții sunt oameni imperfecți, nicidecum atotștiutori, care fac cât de bine pot și care, cu toate astea, uneori greșesc.
Terapeuții sunt oameni; nu sunt roboți.”
Sursa: Psihoterapeut Anca Peștean & Melinte Mihaela
Via Invataturi Atlantida
