Dr. Andronic Adriana Cabinet medicina de familie

Dr. Andronic Adriana Cabinet medicina de familie Servicii medicale pentru toate grupele de vârstă,

16/11/2025
16/11/2025

„Doamna doctor, eu nu iau statină, beau suc de sfeclă… curăță sângele.”

Dacă aș fi primit câte o sfeclă pentru fiecare pacient care mi-a spus asta, azi aș conduce o mică industrie de borș terapeutic.😂😂😂
Sincer, ar fi mai profitabil decât încercarea de a explica, pentru a suta oară, că sfecla “nu e statină în travesti”😔

Hai să lămurim:
Sfecla e excelentă pentru salată.
Dar pentru colesterol, infarct și plăci de aterom, e la fel de eficientă ca un burete de vase în chirurgia cardiacă.

Are, e drept, nitrați naturali. Aceia pot scădea tensiunea arterială cu 3–5 mmHg pentru câteva ore.
E frumos, e natural, e scurt.
Cam ca o pauză de respirație în fața analizei de colesterol.

Ce NU face sfecla:
-nu „curăță” arterele, le colorează doar în povești…
-nu scade LDL-ul, ci doar nivelul de încredere al medicului în Internet…
-nu previne infarctul, cel mult previne constipația…
-nu “topește” plăcile, dar poate topi răbdarea cardiologului…

De ce persistă mitul?
Pentru că e o poveste frumoasă: e naturală, roșie, pare vie și „face bine la sânge”.
Doar că știința nu ține cu metaforele.
Niciun ghid ESC, nicio metaanaliză, nici măcar un paragraf pierdut nu o menționează ca tratament.🧐

Recomandarea mea:

Mănâncă sfeclă dacă îți place.
Dar nu în loc de tratament, ci în loc de desert.
Și dacă vrei să faci ceva cu adevărat pentru inimă, testează-ți Lp(a) și LDL-C.
Acolo se decide viitorul, nu în storcător.

Pentru că, în cardiologie, roșul din sfeclă e o culoare frumoasă – dar roșul din troponină e tragedie în direct…❤️‍🩹

❤️Această postare are scop informativ și educativ.
Nu înlocuiește consultul medical și nu reprezintă recomandări individuale de tratament.

14/11/2025

HFpEF 2025 – inima care pare puternică, dar NU mai poate🫣

Mult timp am crezut că insuficiența cardiacă înseamnă o inimă care „NU mai pompează bine”.
Dar jumătate dintre pacienți au o fracție de ejecție normală și totuși sunt la fel de obosiți, la fel de “congestivi”, la fel de fragili.

Așa am învățat să spunem HFpEF (Heart Failure with Preserved Ejection Fraction), adică insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată.
Pe scurt: inima pare să bată normal, dar NU se mai relaxează normal.
Ventriculul stâng devine rigid, presiunile de umplere cresc, iar pacientul resimte aceleași simptome ca în insuficiența cardiacă clasică.

Multă vreme am considerat HFpEF o simplă problemă mecanică.
O inimă care NU se destinde.
Dar cercetările din 2025 (ACC, Nature Reviews Cardiology) spun altceva:
în spatele rigidității se ascunde o inflamație sistemică și o dereglare metabolică a întregului organism.

În HFpEF, celulele imune care ajung în inimă își schimbă modul de a produce energie.
Un fenomen numit immunometabolism.
În loc să repare, ele întrețin inflamația și duc la fibroză.
Astfel, inima devine mai puțin elastică, dar aparent “eficientă” pe ecografie.

De aceea, doi oameni pot face același infarct, dar doar unul ajunge la insuficiență cardiacă.
NU din întâmplare, ci pentru că metabolismul și inflamația au spus povești diferite în corpul lor.

Ghidurile ESC și ACC 2025 confirmă această schimbare de paradigmă:
tratăm acum organismul, NU doar ventriculul.
Inflamația, greutatea, diabetul, somnul, stresul…toate intră în ecuația cardiologică.
Noile terapii (SGLT2i, GLP-1 agoniști, antiinflamatoare selective) NU doar scad tensiunea, ci calmează inflamația și restabilesc echilibrul energetic al inimii.

O fi bine?
Poate DA - pentru că învățăm să vedem dincolo de inimă.
Poate NU - pentru că promisiunea e mare, dar dovezile clinice sunt încă fragile.

Cert e că insuficiența cardiacă NU mai e o boală a unei pompe.
E o boală a organismului care NU mai știe să stingă inflamația.
Iar cardiologia viitorului nu va fi doar știința de a repara o inimă,
ci arta de a restabili echilibrul unui întreg.

❤️Postare educativă - nu substituie consultația medicală.

11/11/2025

Când tăcerea nopții NU înseamnă odihnă

„Doamna doctor, dorm opt ore pe noapte și tot obosit mă trezesc...”
Așa încep multe povești care NU par cardiologice, dar sfârșesc în inima ta.

El nu știa că în fiecare noapte, respirația i se oprea.
De zeci de ori.
Fără zgomot, fără durere.
Doar o luptă tăcută pentru oxigen.
Fiecare oprire însemna o descărcare de adrenalină, o creștere de tensiune, un ritm cardiac dat peste cap.
Și o inimă care muncea în somn mai mult decât ziua.

Ce se ascunde în spatele „somnului neliniștit”?

Apneea în somn NU e doar un “sforăit simpatic” care enervează partenerul.
E o boală reală, recunoscută în toate ghidurile
🔹 ESC 2024,
🔹 ACC/AHA 2022,
🔹 AASM 2023
ca factor de risc pentru hipertensiune rezistentă, fibrilație atrială, insuficiență cardiacă și moarte subită nocturnă.

CUM O RECUNOȘTI?
• Sforăit puternic, somn fragmentat, pauze de respirație observate de partener.
• Oboseală cronică, lipsă de concentrare, cefalee matinală.
• Tensiune mare dimineața, glicemie crescută, aritmii inexplicabile.

CE POȚI FACE
1. Vorbește cu medicul tău: cardiolog sau pneumolog.
2. Polisomnografie simplă, dar revelatoare.
3. Tratament cu CPAP: menține căile respiratorii deschise, scade tensiunea, reduce aritmiile.
4. Schimbări de stil de viață: greutate, alcool, sedative, poziție în somn.

MESAJUL

❤️Apneea în somn e una dintre acele boli care NU dor, dar distrug încet.
NU toți cei care dorm, se odihnesc.
Uneori, liniștea nopții e doar masca unei inimi care strigă după aer.

🔹 Această postare are scop informativ și educativ.
Nu înlocuiește consultul medical și nu reprezintă recomandări individuale de tratament.

09/11/2025

În anii ’40, copiii care sufereau de poliomielită erau introduși într-un dispozitiv numit „plămân de fier” – o capsulă metalică uriașă din care doar capul rămânea afară. Deși imaginea era tulburătoare, acest aparat a salvat mii de vieți.

• Ultima șansă la respirație
La acea vreme nu existau medicamente sau vaccinuri eficiente împotriva poliomielitei. Boala lovea brusc și, în formele severe, paraliza mușchii respiratori. Plămânul de fier folosea presiunea negativă pentru a simula mișcarea naturală a plămânilor, ajutând pacienții să respire artificial.

• O luptă între viață și moarte
Mulți copii și adulți au trăit luni sau chiar ani întregi în aceste capsule. Familiile îi vegheau neputincioase, în timp ce aparatul huruia necontenit, menținându-le speranța. Deși înfricoșător ca aspect, plămânul de fier era o minune tehnologică pentru epoca sa.

• Sfârșitul unei ere
Odată cu apariția vaccinului și a tratamentelor moderne în anii ’50, aceste dispozitive au devenit treptat inutile. Astăzi, plămânul de fier rămâne o relicvă a istoriei medicale – o mărturie emoționantă despre ingeniozitatea umană și despre fragilitatea vieții în fața bolii.

09/11/2025
09/11/2025
09/11/2025

Pe 11 septembrie 1978, cel mai mortal virus din lume și-a revendicat ultima victimă. Janet Parker, o fotografă medicală în vârstă de 40 de ani care lucra la Facultatea de Medicină a Universității din Birmingham, a devenit ultima persoană care a murit de variolă.

Momentul a fost crud. Variola nu mai fusese văzută de peste un an, iar Organizația Mondială a Sănătății se pregătea să o declare dispărută pentru totdeauna. Apoi, în tăcere și pe neașteptate, a reapărut.

La început, medicii au crezut că Parker avea varicelă. Dar, pe măsură ce zilele treceau, adevărul ieșea la iveală: era purtătoare de „Variola major”, cea mai severă formă de variolă. A fost plasată în izolare pe 24 august, în timp ce lucrătorii din domeniul sănătății se grăbeau să găsească fiecare persoană cu care ar fi putut intra în contact. În cele din urmă, a fost găsit un singur caz secundar, și unul ușor.

Timp de o lună, Parker a îndurat febra, durerea și erupția veziculară care au terorizat omenirea timp de secole. Pe 11 septembrie, și-a pierdut bătălia.

Misterul modului în care s-a infectat încă persistă. Anchetatorii au indicat un laborator de cercetare a variolei în aceeași clădire, direct sub biroul ei. Alții au contestat această teorie și, în cele din urmă, universitatea nu a fost trasă la răspundere. Cu toate acestea, tragedia a dus la distrugerea aproape tuturor stocurilor de variolă rămase, lăsând doar două, bine păzite, în Atlanta și Moscova.

Doi ani mai târziu, în 1980, OMS a declarat variola eradicată. Anunțul a adus cu sine atât triumf, cât și durere, deoarece capitolul final din istoria bolii fusese scris nu doar în victorie, ci și în viața lui Janet Parker.

Ea a fost ultima victimă a celui mai temut virus din lume - și o reamintire a faptului că, chiar și în victorie, costul bolii se măsoară în vieți omenești.

Romondonews24

05/11/2025
25/10/2025

Colagenul este una dintre cele mai importante proteine din organism, reprezentând baza structurii pielii, oaselor, tendoanelor și, mai ales, a

Address

Strada Bronzului, Nr. 7
Brasov
500169

Opening Hours

Monday 14:00 - 17:00
Tuesday 08:00 - 13:00
Wednesday 14:00 - 17:00
Thursday 14:00 - 17:00
Friday 08:00 - 13:00

Telephone

+40368450083

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Dr. Andronic Adriana Cabinet medicina de familie posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram

Category