31/08/2025
Nu știu dacă și voi vedeți ceea ce văd eu în desenul neurografic din această postare.
Azi dimineață aveam o durere de spate care nu mă lăsa să mă mișc prea mult. Durerea a început de ieri, după ce făcusem o ora de yoga, fără niciun fel de durere, mă învârtisem într-un picior prin bucătărie și gătisem prânzul cu desert cu tot, participasem la o ceremonie religioasă în onoarea și pentru sufletul soacrei mele care a plecat la îngeri de curând.
Astăzi după prânz m-am apucat de desenez neurografic durerea, ca să scap de ea.
Am înțeles încă din primele linii desenate despre ce este vorba: frica de moarte.
Ultimii ani ne-au luat pe nepregătite oameni apropiați, dragi, de lângă noi. Am simțit moartea aproape și am aflat, tot desenând, că în spatele negării, neacceptarii, furiei, se afla frica.
Evenimentele din ultimele săptămâni mi-au reactivat frica ascunsă sub tot felul de gânduri, respingeri, neacceptări.
Desenul mi-a clarificat asta. În prima jumătate a procesului am văzut în desen schița unui cap de șarpe, undeva în partea de jos. Figura îmi producea frica și știam că până la final voi face transformarea, astfel încât și emoția asociată să dispară.
Pas cu pas, desenul s-a transformat astfel încât în ultimele etape am putut distinge acest frumos cap de șarpe, de data asta in partea de sus, semeț, curajos, căruia acum i-am dat altă semnificație: înțelepciunea. Am putut privi moartea în contextul mare, de la nivelul sufletului, de dincolo de corp și minte și am simțit liniștea și curgerea, frântura de existență din acest corp, căreia acum îi acordăm atâta importanta și de care ne agățăm ca și ultima șansă de a exista.
Durerea de spate a încetat. Atât pot spune: MAGIC!
