15/11/2025
🌙 “Emoții înainte de spectacol”
Sala de sport era luminată doar pe jumătate, iar ecoul pașilor răsuna ca o bătaie de inimă uriașă. Amelia, o fetiță de 9 ani cu părul prins în două codițe, repeta pentru serbarea de sfârșit de an. Avea un rol mic, doar câteva rânduri de spus, dar pentru ea părea cel mai mare moment din lume.
— Nu o să pot… o să uit tot… o să râdă toți de mine, murmura ea, strângând foaia cu textul până se mototolea.
În jurul ei ceilalți copii se jucau, râdeau, își făceau planuri pentru vacanță. Dar Amelia simțea un nod în stomac, ca și cm cineva trăgea de el din ce în ce mai tare. În piept îi bătea inima cu putere, iar palmele erau ude.
Doamna învățătoare a observat-o.
— Amelia, pari puțin neliniștită. Vrei să repetăm împreună?
Fetița a dat din cap, dar lacrimile îi jucau deja în colțul ochilor.
— Mi-e frică… dacă greșesc? Dacă uit? Dacă… dacă nu sunt destul de bună?
Învățătoarea s-a așezat lângă ea, la nivelul ochilor.
— Știi, și mie îmi era teamă când trebuia să vorbesc în fața clasei, când aveam vârsta ta. E normal să ai emoții.
A luat foaia mototolită și a netezit-o ușor.
— Dar nu trebuie să fii perfectă. Trebuie doar să fii tu.
Apoi i-a arătat o respirație simplă: inspiră adânc, ține o secundă, expiră încet. Au făcut-o împreună de câteva ori. Inima Ameliei a început să se liniștească, ca un val care se retrage.
— Hai să spunem rândurile. Doar noi două. Ca un joc, nu ca un spectacol, a mai spus învățătoarea.
Amelia a început încet. Vocea îi tremura, dar pe măsură ce repeta, nodul din stomac se mai slăbea. După câteva încercări, chiar a zâmbit.
— Vezi? Le știi. Emoțiile nu te opresc, doar te anunță că îți pasă.
A venit seara spectacolului. Luminile erau puternice, sala plină. Când a venit rândul ei, Amelia a simțit din nou fluturașii în burtă, dar și-a amintit: respiră.
A pășit în față, a privit scurt spre public, apoi spre învățătoare. Aceasta i-a zâmbit cald, iar Amelia a spus replicile clar, cu vocea ei mică, dar sigură. Când a terminat, sala a răsunat în aplauze.
A coborât de pe scenă cu obrajii roșii de bucurie.
Pentru alții fusese doar un rol mic.
Pentru Amelia fusese o victorie mare — prima dintre multe în care avea să învețe că emoțiile nu o împiedică să strălucească, ci o însoțesc atunci când ceva contează.
✅ 1. Strategii emoționale
✔ Normalizează emoțiile.
Spune-i copilului că este normal să simtă frică sau emoții înainte de un test, spectacol sau competiție.
Ex.: „Emoțiile nu înseamnă că nu ești bun. Înseamnă că îți pasă.”
✔ Validare, nu minimalizare.
Evită fraze ca „Nu ai de ce să te temi”.
Folosește „Te înțeleg. Mulți copii simt asta uneori.”
✔ Exprimarea emoțiilor.Întreabă:
„Unde simți emoția în corp?”
„Ce ți-ar spune frica dacă ar avea voce?”
Ajută copilul să recunoască ce simte.
✅ 2. Strategii cognitive (pentru gânduri anxioase)
✔ Reîncadrarea gândurilor negative.
Transformă gândurile de tip „Nu pot” în variante realiste: „Pot încerca.”„Am mai reușit și înainte.”„Greșelile sunt parte din învățare.”
✔ Contracararea perfecționismului.
Reamintește ideea:
„Nu trebuie să fii perfect, trebuie doar să încerci.”
✅ 3. Strategii comportamentale
✔ Exersare în pași mici (expunere graduală)
Dacă îi e teamă să vorbească în public:-spune câteva propoziții în fața părintelui,apoi în fața unui grup mic,apoi în fața clasei.
Expunerea repetată reduce frica.
✔ Simulări:teste simulate, repetiții pentru spectacol, scenarii de concurs.
Încrederea crește cu practica.
✔ Rutina stabilă înainte de eveniment.Un ritual ajutător: respirație + o scurtă pauză + afirmație pozitivă.
✅ 4. Strategii fiziologice (pentru corp)
✔ Respirație lentă.Exercițiul 4–4–6:inspiră 4 secunde, menține 4,expiră 6.
Reduce activarea sistemului nervos.
✔ Tensiune–relaxare musculară.Strângi pumnii 5 secunde → relaxezi.
Funcționează foarte bine la copiii mai mici.
✔ Mișcare ușoară.O plimbare scurtă reduce tensiunea acumulată.
✅ 5. Strategii de mediu
✔ Evită comparațiile.Cu frați, colegi, sportivi etc.
Compararea crește presiunea și anxietatea.
✔ Creează un climat fără frică de greșeli.
Lăudați efortul, nu rezultatul.
✔ Sprijin din partea profesorilor.Învățătorii sau antrenorii pot adapta cerințele sau pot oferi timp suplimentar.
✅ 6. Strategii pentru părinți
✔ Comunicare empatică.Evită: „Gândește pozitiv!”
Folosește: „Sunt aici cu tine. Hai să vedem ce putem face.”
✔ Modelarea calmului.Copiii „preiau” anxietatea din jur.
✔ Evitarea presiunii subtile.
Întrebări ca „Ai luat 10?” pot fi înlocuite cu „Cum ai simțit testul?”
🧩 7. Când devine nevoie de ajutor specializat.Dacă anxietatea: apare frecvent, blochează activitățile zilnice, provoacă dureri fizice (burtă, cap), îl face pe copil să evite școala/activități,
atunci terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este foarte eficientă.
