What are the opening hours?

Monday 09:00 - 17:00 Tuesday 09:00 - 17:00 Wednesday 09:00 - 17:00 Thursday 09:00 - 17:00 Friday 09:00 - 17:00 Saturday 09:00 - 14:00

https://www.facebook.com/109950120426026/

Psiholog clinician si psihoterapeut Kis Monica, Camil Petrescu 7A, Brasov (2025)

15/02/2025

Pana la urma suntem o iluzie ,a gandurilor noastre ,a ceea ce vrem sa parem,sa fim vazuti,suntem uneori o minciuna frumoasa pana si pentru noi!
Decat sa vedem realitatea preferam sa ne mintim frumos,astfel mai trece o zi ,mai trece o clipa in care am zis ca suntem fericiți!
Aratam altora ,chipuri fericite (dar ochii in spatele lentilelor nu mint),haine de firmă,masini scumpe ,vacante exotice,afaceri de succes,fugim de noi ….unde?pana cand ?
In spatele iluziilor oare ce se afla?
Kis Monica
O zi cu bucurie!

13/12/2024

Recuperarea încrederii după o trădare este un proces complex și îndelungat, dar nu imposibil.
Pot fi cateva etape importante pentru a depasi aceasta situatie:
Este important să acceptăm durerea și să ne permitem să simțim toate emoțiile asociate trădării.
Furia, tristețea și dezamăgirea sunt reacții naturale.
Dați-vă timp să procesați aceste sentimente fără a vă judeca.
Kis Monica
O zi cu bucurie!

25/11/2024

Sărbătoresc al cincilea an pe Facebook. Mulţumesc pentru susţinerea neîncetată. Nu aş fi reuşit niciodată fără voi. 🙏🤗🎉

01/10/2023

Personalitatea unui om surprinde modurile sale uzuale în care gândește și interpretează realitatea (spre exemplu, tinde să interpreteze situațiile provocatoare ca fiind periculoase sau ca fiind oportunități de învățare), dispozițiile sale afective, sentimentele și emoțiile ce decurg din modurile în care interpretează realitatea (spre exemplu, în situații provocatoare, acea persoană poate avea o predispoziție către anxietate sau către entuziasm) și comportamentele sale, care, la rândul lor, decurg din modurile în care interpretează realitatea și ce simte (spre exemplu, se poate retrage și izola sau se implică în mod activ în găsirea unei rezolvări).

30/09/2023

Trauma de atașament stabilește un scenariu în care personajele sunt aceleași. Intriga este bine cunoscută.
Pare acelasi lucru și provoacă aceleași răni, dar nu este același lucru.
Nu este aceeași situație, nu sunt aceeași oameni, nici aceleași condiții.
Nu ești tu, este sistemul tău nervos.
Vei repeta tiparul cu același tip de persoană până când îl vei putea vedea și vei avea capacitatea de a acționa diferit.
Pentru a face acest lucru, sistemul tau nervos trebuie să dobândească această capacitate.
Nu vei părăsi o relație toxică până când corpul tău se va simți în siguranță fără ea. Aceasta este supremația biologiei noastre.
Creierul tău este programat să te mențină în contexte care îți sunt familiare.
Nu contează cât de mult îți cunoști tiparele, rănile, inerția, automatismele tale.
Nu contează cât de multă introspecție faci asupra lor.
Poate că ai luat decizia cu mult timp în urmă de a părăsi acea relație, dar sistemul tău nervos și corpul tău nu au luat încă această decizie și nu poți lupta contra lor.
A te simți rău cu tine insuti, a te învinovați, a deveni frustrat, a te simți neputincios, a citi inca o carte de intrajutorare nu te va scoate din această situație: te vei certa cu tine insuti și vei fi în război cu propriul tau corp.
Este necesar să creezi o nouă referință internă de siguranta, o siguranta fiziologică, lucrând cu corpul tău și sistemul tău nervos.
Dezvoltarea musculară somatică.
Înțelegand cm funcționează diferitele dimensiuni ale sistemului nervos și cm poti trece de la unul la altul.
Înțelege de ce are nevoie fiecare persoană și ofera.
În caz contrar, vei continua cu compulsia de a repeta.
Putem desface aceste noduri.
Putem crea noi hărți și referințe.
Sa cautam in noi noi autostrazi neuronale ,active si corecte!

23/12/2022

Tulburarea de personalitate Evitantă

Tulburarea de personalitate prin evitare este un tipar omniprezent de inhibiție socială, sentimente de inadecvare și hipersensibilitate la evaluarea negativă. Persoanele cu această tulburare evită munca și activitățile sociale care implică un contact interpersonal semnificativ din cauza fricii de critică, dezaprobare sau respingere. De asemenea, au dificultăți în a stabili intimitatea în relații și pot acționa cu reținere și pot reține sentimentele de teama de a nu fi expuși, ridiculizati sau rușinați. Acești indivizi au, de asemenea, o stimă de sine scăzută și se cred inepți din punct de vedere social, neatrăgătoare personal sau inferiori celorlalți.

Persoanele cu tulburare de personalitate evitantă monitorizează adesea cu atenție mișcările și expresiile celorlalți și pot părea fricoși și tensionați. Acești indivizi pot deveni izolați și nu au o rețea de sprijin social. Ca urmare, ei pot evita munca și activitățile sociale care implică un contact interpersonal semnificativ și pot avea dificultăți în stabilirea intimității în relații.

Tulburarea de personalitate evitantă începe adesea în copilărie cu timiditate și frică de străini și de situații noi. În timp ce timiditatea în copilărie este un precursor comun al tulburării de personalitate evitantă, de obicei se risipește odată cu vârsta. Cu toate acestea, la persoanele care dezvoltă o tulburare de personalitate evitantă, timiditatea și evitarea pot deveni din ce în ce mai importante în timpul adolescenței și la începutul vârstei adulte. Există unele dovezi că tulburarea poate deveni mai puțin evidentă. Acest diagnostic trebuie utilizat cu prudență la copii și adolescenți, deoarece comportamentul timid și evitant poate fi adecvat pentru dezvoltare.

Conform datelor din Sondajul Epidemiologic Naţional 2001-2002 privind alcoolul şi afecţiunile conexe, prevalenţa tulburării de personalitate evitantă este de aproximativ 2,4%.
O zi cu bucurie!

21/12/2022

Tulburarea de personalitate Borderline
Este o afecțiune care se caracterizează printr-un model general de instabilitate în relațiile interpersonale, imaginea de sine și emoțiile. Persoanele cu această tulburare au adesea relații intense și instabile și pot lupta pentru a menține un sentiment stabil de sine. De asemenea, pot experimenta o teamă intensă de abandon și se pot angaja în comportamente impulsive care pot fi autodistructive, cm ar fi autovătămarea sau comportamentul suicidar. În plus, persoanele cu această tulburare de personalitate pot avea dificultăți în a-și regla emoțiile și pot prezenta furie inadecvată sau schimbări de dispoziție.

Persoanele cu tulburare de personalitate limită pot avea un model de autosabotaj și pot dezvolta simptome asemănătoare psihotice în perioadele de stres. Se pot simți mai confortabil cu obiectele decât oamenii și au un risc mare de sinucidere, mai ales dacă au tulburări concomitente, cm ar fi depresia sau abuzul de substanțe. Tulburările frecvente concomitente includ depresia, tulburarea bipolară, abuzul de substanțe, tulburările de alimentație, tulburarea de stres post-traumatic și ADHD.
Tulburarea de personalitate borderline este o afecțiune cronică care este cea mai gravă la vârsta adultă timpurie, cu episoade de comportament impulsiv și emoții intense. Riscul de sinucidere este mare în această perioadă, dar tinde să scadă odată cu vârsta. Mulți indivizi cu această tulburare văd îmbunătățiri cu terapie și aproximativ jumătate nu mai îndeplinesc criteriile pentru tulburare după 10 ani.

Prevalența tulburării de personalitate borderline variază, dar este estimată a fi între 1,6% și 5,9%. Este cel mai frecvent în instituțiile de îngrijire primară și în clinicile de sănătate mintală ambulatoriu, unde prevalența este de 6%, respectiv 10%. În rândul pacienților internați în psihiatrie, prevalența poate fi de până la 20%. Tulburarea poate fi mai puțin frecventă la grupele de vârstă mai înaintate.
O zi cu bucurie!

21/12/2022

În relațiile apropiate, în special cea de cuplu există un grad mai mare de intimitate și apropiere, motiv pentru care uneori nevoile noastre și ale partenerului se pot amesteca iar granițele sunt ușor estompate. Dacă nu suntem atenți la această dinamică putem ajunge chiar într-o zonă de fuzionare. Desigur, dacă suntem într-o perioadă de îndrăgostire, această fuziune se va simți extrem de bine: practic suntem aliniați în nevoi cu partenerii noștri iar între noi nu par să apară fricțiuni sau diferențe. Însă aceasta este doar o perioadă limitată, iar nevoia de autonomie va reapărea și, odată cu ea, nevoia de limite în relația de cuplu.

Putem să avem, de exemplu, așteptarea ca partenerul de cuplu să ne regleze emoțional atunci când ne confruntăm cu situații sau emoții neplăcute, putem pune presiune pe acesta să aibă un anumit comportament pe care ni-l dorim. Exercitarea chiar și inconștientă a controlului asupra celuilalt poate fi ceva la îndemână, însă contravine cu nevoia de siguranță și autonomie a celuilalt.

De aceea, este important să ne bucurăm de apropierea din cuplu, fără ca aceasta să devină o experiență constrângătoare și să ne răpească din identitate. Limitele sunt condiția necesară pentru a putea îmbina cele două nevoie firești: cea de conexiune cu cea de libertate. Pentru a putea face asta trebuie să ne cunoaștem, să fim în contact cu emoțiile și nevoile noastre și să le comunicăm eficient partenerului nostru.
O zi cu bucurie!

18/12/2022

Tulburarea de personalitate Antisocială

Aceasta se caracterizează printr-un model general de nerespectare și încălcare a drepturilor celorlalți, cu un tipar de comportament ce începe de obicei în copilărie sau adolescență timpurie și continuă până la vârsta adultă. Este cunoscută și sub numele de psihopatie, sociopatie sau tulburare de personalitate dissocială.
Persoanele cu această tulburare sunt adesea înșelătoare și manipulatoare și se pot angaja în comportamente care sunt dăunătoare altora. Ei pot fi impulsivi, nesăbuiți și pot manifesta puțină atenție față de siguranța lor sau a celorlalți și pot fi iresponsabile și exploatatoare în relațiile lor sexuale. De asemenea, aceștia pot fi în mod constant iresponsabili și pot avea dificultăți în menținerea unui loc de muncă stabil sau în îndeplinirea obligațiilor financiare.

Ei pot fi, de asemenea, părinți neglijenți și pot avea antecedente cu mulți parteneri sexuali. Ei pot fi iresponsabili cu banii și pot deveni sărăciți sau fără adăpost. De asemenea, aceștia prezintă un risc crescut de moarte prematură prin mijloace violente.

Dacă cunoști pe cineva pe care îl poți confrunta cu simptome ale tulburării de personalitate antisocială, este important să ceri ajutorul unui profesionist în domeniul sănătății mintale (psiholog). Tratamentul pentru tulburare poate include terapie, medicamente sau o combinație a ambelor. Cu un tratament adecvat, persoanele cu tulburare de personalitate antisocială pot învăța să-și gestioneze simptomele și să ducă o viață împlinită.
Pentru a fi diagnosticat cu tulburare de personalitate antisocială,trebuie să aibă cel puțin 18 ani și trebuie să fi avut un istoric de simptome de tulburare de conduită înainte de vârsta de 15 ani.
Abuzul în copilărie, neglijarea sau educația parentală inconsecventă pot crește probabilitatea dezvoltării unei tulburări de personalitate antisocială.
Cea mai mare prevalență a tulburării, mai mare de 70%, se găsește în mod obișnuit în rândul eșantioanelor severe de bărbați cu tulburare de consum de alcool și în clinici de abuz de substanțe, închisori sau alte instituții criminalistice.
O zi cu bucurie!

17/12/2022

Sociopatia sau tulburarea de personalitate antisocială „este un sindrom caracterizat de un comportament greșit pe tot parcursul vieții”, spune Donald W. Black, MD, profesor de psihiatrie la Universitatea din Iowa Carver College of Medicine. „Oamenii cu o tulburare de personalitate antisocială tind să fie înșelători, impulsivi. Ei ignoră responsabilitățile și, în cele mai rele cazuri, nu au conștiință.”
Ce înseamnă sociopat?
Un sociopat este cineva care are de fapt o stare de sănătate mintală diagnosticabilă. Această condiție de sănătate mintală se numește tulburare de personalitate antisocială sau TPAS. „Sociopat” este un termen informal care este adesea folosit pentru a se referi la cineva care are tulburare de personalitate antisocială (TPAS).
Tulburarea de personalitate antisocială sau TPAS este o tulburare de sănătate mintală diagnosticabilă, caracterizată printr-un grup de criterii enumerate în manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale (DSM). Deși s-ar putea să vă gândiți la sociopatie ca fiind „foarte rară” sau „înfricoșătoare”, tulburarea de personalitate antisocială afectează de fapt aproximativ 3,6% din populația Statelor Unite și este diagnosticată mai frecvent la bărbați decât la femei, cu aproximativ 3% dintre bărbații adulți și 1% dintre femeile adulte care primesc un diagnostic de tulburare de personalitate antisocială.
Oamenii confundă adesea termenii sociopat și psihopat și îi folosesc interschimbabil. Ele nu sunt diferite în sens clinic. Ambii termeni se referă la persoanele care au tulburare de personalitate antisocială (TPAS). Atât persoanele sociopatice, cât și cele psihopatice au o tulburare de personalitate antisocială, dar se crede că psihopații au o formă mai severă de TPAS decât sociopații.
Cei cu tulburare de personalitate antisocială nu au nicio atenție pentru drepturile sau sentimentele celorlalți, le lipsește empatia și remușcarea pentru fapte greșite și au nevoia să-i exploateze și să-i manipuleze pe alții pentru câștig personal (doza de machiavelism).
Diferențe între sociopat și psihopat
Mediul de dezvoltare și tipul de atașament joacă un rol în tulburarea de personalitate antisocială. Motivele din spatele tulburării nu sunt pe deplin înțelese. Convingerea actuală este că psihopatia provine în general din factori genetici, cm ar fi părți ale creierului care nu se dezvoltă complet, în timp ce sociopatia rezultă dintr-o întrerupere a dezvoltării personalității prin abuz sau traumă în copilărie.
Oamenii cred adesea că cei cu tulburări de personalitate antisocială sunt întotdeauna criminali și sunt ușor de depistat, dar mulți dintre cei cu această tulburare este posibil să nu fie niciodată diagnosticați.

Sociopații au un comportament mai puțin consistent decât psihopații. Psihopații au mai mult autocontrol și sunt mai fermecători. Manipularea lor este mai detașată și planifică din timp. Sociopații se confruntă cu anxietatea și le este mult mai greu de controlat furia. Ei pot acționa fără să se gândească și, în consecință, le este mai greu să se integreze. Neconcordanțele dintre ceea ce spun și viața lor pot fi mai ușor de observat.
O zi cu bucurie!

12/12/2022

Majoritatea oamenilor au sentimente de inferioritate însă cei mai mulți sunt capabili să găsească modalități sănătoase de a face față, de a se simți în siguranță, angajați și productivi. La polul opus, un complex de inferioritate presupune o stimă de sine foarte scăzută datorită căreia oamenii răspund diferit. Se învinovățesc, se plâng de neajunsuri și consideră că autocritica intensă este rezonabilă. Acest cerc vicios este atât de adânc înrădăcinat încât persoanele sunt captive atât în plan personal cât și profesional sau relațional.
Ce este un complex de inferioritate?
Termenul „complex de inferioritate” este asociat cu întemeietorul școlii de psihologie individuală Alfred Adler care redefinea nevroza ca fiind o „încercare culturală ratată de eliberare de un sentiment de inferioritate în vederea dobândirii unui sentiment de superioritate”.

Adler pune în centrul vieții psihice autoestimația sau sentimentul valorii proprii. Autoestimația, ca proces relațional de raportare la cerințele mediului și la ceilalți oameni, are ca scop obținerea unui sentiment pozitiv al valorii proprii și securitate psihică.
Incapacitatea unei persoane de a face față situațiilor și de a raspunde cerințelor sociale anulează sentimentul pozitiv al valorii proprii și impune realizarea unuia nou. Acest proces determină apariția sentimentelor de inferioritate care conduc către insecuritatea psihică și mobilizează instrumente pentru depășirea ei.
Sentimentele de inferioritate ale unei persoane pot fi tranzitorii sau se pot permanentiza devenind complexe.
O zi cu bucurie!

Psiholog clinician si psihoterapeut Kis Monica

15/02/2025

13/12/2024

25/11/2024

01/10/2023

30/09/2023

23/12/2022

21/12/2022

21/12/2022

18/12/2022

17/12/2022

12/12/2022

Address

Opening Hours

Telephone

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Share

Monday	09:00 - 17:00
Tuesday	09:00 - 17:00
Wednesday	09:00 - 17:00
Thursday	09:00 - 17:00
Friday	09:00 - 17:00
Saturday	09:00 - 14:00