12/02/2026
Despre reprezentările grafice și realitatea biomecanică
Imaginea de mai sus ilustrează traseul fasciei plantare printr-o linie continuă, curbată, sugerând un flux unic de forță dinspre calcaneu către haluce.
Deși intuitiv atractivă, această reprezentare simplifică excesiv un mecanism biomecanic complex.
În realitate, funcționarea piciorului nu se desfășoară pe o traiectorie semicirculară unidirecțională. Biomecanica plantară implică:
vectori de forță multipli
interacțiunea articulației subtalare
dorsiflexia halucelui (mecanismul Windlass)
redistribuirea presiunilor pe metatarsienele I–III
stabilizarea activă prin tibial posterior și musculatura peronieră
În analiza clinică lucrăm cu axe, unghiuri și grade de deviație, nu cu linii metaforice continue.
Fascia plantară nu „transportă” forța ca un cablu, ci își modifică tensiunea în funcție de poziția articulară și faza mersului, contribuind la transformarea piciorului dintr-o structură flexibilă într-o pârghie rigidă în faza de propulsie.
Podologia pe care o practic este medicină.
Iar medicina nu se învață din imagini frumos desenate, ci din ani de studiu riguros, formare universitară și, mai ales, din ani de evaluare clinică reală, alături de pacient.
Reprezentările vizuale pot avea rol educațional, însă ele nu pot înlocui înțelegerea profundă a mecanicii articulare și a funcției.
În biomecanică, nu desenul stabilește adevărul.
Îl stabilesc axele, vectorii și funcția clinică observată.
P.S. Inteligența artificială poate genera imagini spectaculoase.
Însă fără fundament medical solid și fără capacitatea de a formula întrebările corecte, rezultatul poate fi estetic, dar biomecanic eronat.
În medicină, recomandările și interpretările aparțin profesioniștilor formați prin studiu și practică clinică autentică.
Cu plăcere,
Adelina Palaghia
Balneofiziokinetoterapeut
Specializări în recuperare locomotorie și biomecanică clinică 👩🏼🔬