Coca Staicu - psihonutriție

05/11/2025

Perfecționismul nu te disciplinează, doar te epuizează.

Chiar dacă la început, pare motivație, cu timpul se transformă. Pentru că perfecționismul îți spune să faci totul „ca la carte”: plan de mese, antrenamente, zero dulce, zero abateri.

Dar, în spate, este mai mult un mecanism de control. Un scut împotriva fricii de eșec, de judecată, de „nu sunt suficientă”. Iar când ceva nu iese perfect, apare vinovăția. Apoi 𝐚𝐧𝐱𝐢𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚. Iar corpul, tensionat și suprasolicitat, își va cere o supapă.

Pofta de dulce vine adesea exact din locul acela: din dorința de alinare și mai puțin din lipsa de voință. Un fursec devine pauză. O prăjitură, un adăpost.

Adevărul este simplu: chiar nu ai nevoie de un plan perfect. Ai nevoie de un sistem blând, repetabil, adaptabil, personalizat adevăratelor tale nevoi.

Corpul tău cere mai puțin control și mai multă grijă. Iar tu meriți să-ți oferi asta.

Dacă simți că perfecționismul ți-a furat bucuria de a-ți schimba stilul de viață, te aștept în sesiuni 1:1. Lucrăm împreună cu blândețe și cu mai puțină presiune.

Link în bio.

03/11/2025

Creierul nostru este ocupat să prelucreze informația pe care i-o livrăm prin interfața telefoanelor mobile, televizorului așa că nu prea mai are pauză.

Ce informații? Știri, imagini, tot mai mult conținut video, articole (cine mai citește), discuțiile online cu prietenii, toate aceste aduc în continuu informații noi. Creierul devine ca un burete cu capacitate mare de absorbție, le preia și le stochează, chiar dacă pentru moment sunt mai puțin esentiale. Consecința, nu te mai plictisești. Oare o fi bine?

Cum auzim acest flux de informație tradus în limbajul comun: “Simt că timpul s-a comprimat!”

Îți scade nivelul de creativitate, răbdare și crește anxietatea. Că-ci ce să vezi, toată informația primită înseamnă mii de impulsuri nervoase, care nu permit creierului să “respire”, iar acesta la un moment dat pune totul pe pauză. Creierului nu-i place gălăgia multă.

Plictiseala este reversul, pentru că e momentul în care scoți informația stocată la lucru…dacă este de calitate. Atunci începi să vezi noi oportunități, noi căi de rezolvare a sarcinilor.

Așa că te invit la o pauză de plictiseală 😊. Caută momente în fiecare zi în care te plictisești și vei descoperi ca noile idei te vor inunda.

Spui că nu ai timp de plictiseală? Sună a îngrijorare și anxietate!

Deci te plictisești?

31/10/2025

Nu mai aștepta să fie mai ușor.
Viața va avea mereu provocări, lucruri neterminate, oameni de împăcat și emoții de înțeles.
Dar fericirea nu vine „după ce rezolvi tot”.Fericirea începe exact acum, în mijlocul haosului.
Cu o respirație conștientă.
Cu cafeaua de dimineață.
Cu gândul că meriți bucurie chiar și într-o zi obișnuită.
Alege să te bucuri acum.
Altfel, timpul trece... și fericirea tot rămâne „pentru mai târziu”.

29/10/2025

Te invit la o scurtă incursiune în lumea VUCA din punct de vedere al stilului de viață.

„Viața mea arată ca un bufet suedez de Anul Nou la un hotel de 5*. Am tot ce am nevoie, dar nu știu ce să aleg, așa că-mi umplu farfuria de tot ce găsesc pe masă.”

27/10/2025

🫐Când simți că ai nevoie de ceva dulce, dar nu vrei să te pierzi în haos

Nevoia de dulce apare des când ai avut o zi plină, când ești obosită sau când corpul tău cere o pauză care să îți aducă și puțină bucurie. Și nu e nimic greșit în asta. Dulcele nu înseamnă doar gust, înseamnă alinare, confort, reîncărcare.

Am creat o rețetă care aduce toate astea fără să îți răstoarne echilibrul: kaki, iaurt cremos, cereale crocante, fructe de pădure, cacao și un strop de sirop de arțar. Texturi diferite, gusturi care se completează, satisfacție adevărată.

E desertul care îți spune că poți să ai grijă de tine cu bucurie, nu cu restricții.

Un moment mic, dar plin de sens.

rețeta în primul comentariu⬇

26/10/2025

Te-ai gândit că pentru a-ți îmbunătății stilul de viață este nevoie să apelezi la calitățile tale?
Îți cunoști aceste calități?

24/10/2025

Rezultatele pe termen lung se obțin atunci când înțelegi ce stă cu adevărat în spatele alegerilor tale.

23/10/2025

„Elvira ajunge acasă târziu. Ziua a fost plină, cu oameni, decizii și griji. Corpul îi spune că a obosit, iar mintea o convinge că „merită ceva bun”, în sfârșit. Așa că deschide frigiderul și alege o felie de prăjitură. E momentul ei de liniște. Gustul dulce îi dă impresia că i se reîncarcă bateriile, că totul devine mai ușor.

Nevoia ei de confort și de liniște. O emoție care cere atenție, nu zahărul din prăjitură.
A doua zi, povestea se repetă. Și apoi devine rutină.

În loc să-și ofere odihnă, Elvira își oferă zahăr. În loc de respirație, un desert. În loc de granițe, o linguriță de consolare. Până într-o zi, când își dă seama că nu prăjitura o salvează, ci faptul că se oprește și se întreabă: de ce am nevoie, de fapt, acum?”

Citește articolul de pe Subtrack.⬇️

„Elvira ajunge acasă târziu.

20/10/2025

Multe femei își petrec ziua în viteză, între sarcini, fără pauze , fără spațiu pentru ele.
La final de zi, când presiunea dispare, apare o altă senzație, una aparent ca o poftă și care în realitate este un semnal.

Așa că, mâncarea devine limbajul prin care corpul cere: grijă, pauză, atenție. Nu este slăbiciune. Este doar o strategie de supraviețuire în lipsa altor resurse emoționale disponibile.

Ce numim „mâncat emoțional” este cea mai simplă formă de alinare accesibilă. Când înveți să recunoști adevărata nevoie din spatele gestului, poți schimba relația cu mâncarea.
..totul de întâmplă lin, cu blândețe, cu înțelegere și cu puțin control.

Dacă vrei să înveți cm să ieși din cercul ăsta fără vinovăție, te aștept în sesiuni 1:1. Link în bio.🔗

17/10/2025

„Elvira se simte stoarsă de energie aproape în fiecare seară, așa că pentru a nu-și pierde și restul de energie (partea dramatică), alege să mănânce ceva dulce (amplifică bucuria). În acest fel a ajuns să se păcălească că ceva dulce îi crește energia. În timp, acest obicei devine normalitatea pe care o aplică de câte ori se simte stoarsă de energie.”

Vezi cm doar 15 minute îți pot schimba modul de gândire.

Obiceiuri mici, schimbări uriașe

15/10/2025

Ai spune că este slăbiciune, atunci când vorbești de mâncatul compulsiv seara. Aceast comportament nedorit apara atunci cân te lași pe ultimul loc, iar mintea ta duce toată greutatea provocărilor de peste zi.

Apare când după zile la rând, îți pui pauzele pe pauză, în care ți-ai ținut emoțiile în frâu și ți-ai împins limitele. Celulele corpului tău încearcă să te aducă înapoi la tine și pofta devine mesajul lor. Tradus, nu este foame fizică, este foame emoțională, este dorința de a-ți satisface o plăcere personală, de liniștea pe care o pui pe pauză sau despre o clipă în care nu mai trebuie să faci nimic pentru nimeni.

Seara, când rolurile se opresc, rămâne acel gol interior și din acel gol se naște foamea emoțională. Când nu recunoști această foame, nu vei schimba realitatea. O poți schimba atunci când înveți să o asculți.

Dacă vrei să înveți cm să schimbi realitate, accesează sesiuni 1:1 cu mine. Link în bio. 🔗