Kamedrra, Strada Lamaitei 62, bl. 91, sc. C, Ap. 4 parter, Brasov (2026)

Q: What is the address?

Strada Lamaitei 62, Bl. 91, Sc. C, Ap. 4 Parter

07/03/2026

...

În Noua Medicină Germanică (NMG), starea de copleșire extremă este legată de un tip de conflict biologic care implică inima, un „conflict de suprasolicitare a inimii” sau „conflictul de prea mult pentru mine”.

1. Conflictul biologic asociat inimii în NMG
În NMG, inima (în special miocardul) este asociată cu ideea de:
„nu mai pot duce”
„este prea mult pentru mine”
suprasarcină emoțională sau responsabilitate extremă
copleșire profundă

Persoana poate trăi interior mesaje de tipul:
„Nu mai pot face față.”
„Este prea mult.”
„Mă depășește complet situația.”

În această interpretare, psihicul transmite creierului că sarcina depășește capacitatea de susținere, iar organul asociat BioLogic este inima.

2. Logica biologică conform NMG
Inima este organul care susține circulația și efortul organismului, deci conflictul ar avea legătură cu ideea de:
efort prea mare
presiune excesivă
obligație de a „ține totul în viață”

De exemplu, situații percepute astfel:
un părinte care simte că trebuie să țină toată familia
responsabilități uriașe fără ajutor
presiune profesională constantă
rol de „pilon” pentru alții.

3. Cum descrie NMG fazele copleșirii

Faza activă a conflictului:
stres intens
tensiune
posibilă scădere a funcției musculaturii inimii

După rezolvarea conflictului sunt 3 etape.
La inceput e un proces de reparare biologică
simptome cardiace sau inflamație

4. Interesant din perspectivă psihologică

Chiar dacă explicația biologică NMG nu este acceptată științific, există o paralelă recunoscută în psihologie și cardiologie:
stresul cronic și suprasolicitarea emoțională afectează sistemul cardiovascular
există chiar un fenomen medical numit Cardiomiopatia Takotsubo, declanșat de stres emoțional intens.

5. Tradus în limbaj relațional
Copleșirea profundă apare frecvent când o persoană:
duce prea mult pentru prea mulți oameni
nu cere ajutor
simte că nu are voie să cedeze
se identifică cu rolul de susținător al tuturor.

Mesajul interior devine:
„Dacă eu mă prăbușesc, totul se prăbușește.”

Indiferent de modelul teoretic, oamenii își reduc copleșirea când:
*pun limite clare
*cer ajutor
*fragmentează problemele în pași mici
*procesează emoția de neputință

Pentru că, în esență, copleșirea apare când sistemul nervos PERCEPE că cerințele depășesc capacitatea de reglare.

Cum ne-am educat să ne extenuăm putem sa ne RE-EDUCĂM CONȘTIENT, să învățăm să traim în alt ritm, din altă viziune, să ajustam limitele și credințele limitative, până ajungem să trăim implinitor.

Sursa: Veronica Crina Veres, photo

20/02/2026

De ce otită?
Dr. Laura Zainescu

Otita reprezintă inflamația sau infecția urechii care se manifestă prin otalgie (durere intensă), otoree ( scurgerea auriculară), febră, scăderea temporară a auzului, tragerea sau frecarea urechilor specific pentru sugari și alte simptome mai puțin frecvente ca lipsa poftei de mâncare, diaree, vărsături.

Aceasta apare mai frecvent la copii drept urmare o să vorbim despre cauzele emoționale care stau la baza acestei afecțiuni. Urechea este poarta de intrare a mesajului, a informației, un rol important jucându-l modul în care este spus acest mesaj (tonul, atitudinea, cuvintele folosite). Are legătură cu adevărul sau minciuna.

În cazul otitei vorbim despre o strategie biologică de protecție în fața unui mesaj cu impact emoțional intens. Dacă este afectată urechea stângă avem în vedere un conflict de “a fi forțat să aud” o veste proasta, critică, ceva cu care nu sunt de acord sau chiar o minciună. Copiii aud certurile părinților, cuvinte dureroase adresate direct sau indirect, impunerea ( ex: venită de la educator), iar astfel corpul spune “vreau să scap de această informație”, “nu vreau să mai aud”. Și cm scapă? Inflamația generează o peliculă de lichid care scade acuitatea auditivă deci nu mai aud “fac pe surdul sau îmi astup urechile”. Practic vorbim despre un mod de protecție inconștient.

În cazul afectării urechii drepte, vorbim despre ceva ce nu am auzit, îmi doresc să aud, aștept ceva esențial și nu ajunge la mine. De exemplu, îmi doresc să mi se spună “te iubesc, felicitări”, adevărul, să fiu ascultat, ajutat și înțeles. Otita este o formă de a fugi de probleme, de a rămâne într-o lume imaginară de unde pot face față momentului prezent.

Pentru părinți, otita ar trebui să fie semnalul prin care copilul arată că trăiește un conflict interior și are nevoie de ajutor pentru a-l exprima în exterior. Odată cu acceptarea, eliberarea și iertarea (înțelegerea și asumarea) apare vindecarea.

Remediile homeopate susțin vindecarea prin faptul că acționează și la nivel emoțional scăzând asfel frecvența recidivelor.

Să fie de folos!

Sursa: Jacques Martel, Dr. Geerd Hamer, foto: internet

Copyright Kamedrra

02/02/2026

Din nou, cu recunoștiința pentru recunoștință! 🙏
Să vă fie cu folos!

05/01/2026

7 reguli de psihologie pe care merită să le cunoști.

1. Regula Oglinzii
Oamenii din jurul meu sunt oglinzile mele. Ei reflectă trăsături ale propriei mele personalități, adesea neconștientizate de mine. De exemplu, dacă cineva se poartă nepoliticos cu mine, înseamnă că eu permit asta. Dacă cineva mă înșală iar și iar, înseamnă că am tendința de a crede pe oricine. Așadar, nu am pe cine să mă supăr.

2. Regula Alegerii
Conștientizez că tot ceea ce se întâmplă în viața mea este rezultatul propriilor mele alegeri. Dacă astăzi comunic cu o persoană plictisitoare, înseamnă oare că și eu sunt la fel de plictisitor? Nu există oameni răi sau „negativi” — există oameni nefericiți. Dacă mă ocup de problemele lor, înseamnă că îmi place asta. Prin urmare, nu am cui să reproșez nimic. Eu însumi sunt cauza a tot ce mi se întâmplă. Noi suntem autorii și creatorii propriului destin.

3. Regula Imperfecțiunii
Accept faptul că pot greși. Nu întotdeauna opiniile sau faptele mele trebuie considerate corecte de către alții. Lumea reală nu este doar alb și negru; mai există și gri deschis sau alb închis. Nu sunt IDEAL — sunt doar un om bun și am dreptul să greșesc. Important este să știu să recunosc greșeala și să o corectez la timp.

4. Regula Corespondenței
Am exact ceea ce și atât cât mi se potrivește, ceea ce merit — nici mai mult, nici mai puțin — fie că este vorba despre relații, muncă sau bani. Dacă nu pot iubi pe cineva din toată inima, este absurd să cer ca acea persoană să mă iubească astfel. De aceea, toate pretențiile mele sunt lipsite de sens. În același timp, când decid să mă schimb, se schimbă și oamenii din jurul meu (în bine).

5. Regula Dependenței
Nimeni nu-mi datorează nimic. Pot ajuta dezinteresat pe toți cei pe care îi pot — și o fac cu bucurie. Ca să devii bun, trebuie să devii puternic. Ca să devii puternic, trebuie să crezi că poți totul. Iar eu cred! Dar trebuie să știu și să spun „NU”.

6. Regula Prezenței
Trăiesc aici și acum. Trecutul nu există, pentru că în fiecare clipă urmează prezentul. Viitorul nu există, pentru că încă nu a venit. Atașamentul față de trecut duce la depresie, iar preocuparea pentru viitor naște anxietate. Cât timp trăiesc în prezent, sunt PREZENT. Există motive de bucurie.

7. Regula Optimismului
Cât timp ne plângem de viață, ea trece pe lângă noi. Ochii văd, picioarele merg, urechile aud, inima funcționează, sufletul se bucură. Fitnessul meu este vara însorită, câmpul și râul. Cât timp mă mișc, cât timp vântul îmi mângâie pielea — trăiesc. Când stau întins pe canapea uitându-mă la televizor sau vorbind cu „prietenii” pe internet, nu mai sunt aici, ci într-o lume de dincolo.

Sursa: facebook Anatol Basarab.

25/12/2025

Crăciun Binecuvântat cu pace, armonie si sănătate!
Sărbători cu liniște sufletească!

20/12/2025

DISONANȚA COGNITIVĂ

Arta de a te minți că să poți dormi. Boala elegantă a minții moderne.

Disonanța cognitivă nu este prostie, este mecanismul prin care o minte inteligentă refuză adevărul ca să-și protejeze confortul. Este momentul în care: vezi hoțul, dar îl numești „context”, simți minciuna, dar o numești „nuanță”, știi că ceva e greșit, dar spui „nu e chiar așa”. Ca să nu doară.

Mintea intră în conflict: ceea ce vezi vs. ceea ce vrei să fie adevărat. Și, aproape mereu, adevărul pierde.

Disonanța cognitivă explică de ce oamenii apără sisteme care îi distrug, votează împotriva propriului interes, rămân loiali celor care îi disprețuiesc, râd de adevăr, dar se tem de el. Nu din lipsă de informație, ci din frica de a-și recunoaște că au greșit.

Pentru unii, a recunoaște realitatea
ar însemna să-și dărâme Întreaga Identitate.
Ar trebui să spună: „m-am înșelat”, „am fost manipulat”, „am tăcut când trebuia să vorbesc”, „am fost comod”. Iar ego-ul preferă orice altceva: furie, ironie, superioritate, batjocură.

Disonanța cognitivă este aroganță mascată în „echilibru”, lașitate mascată în „prudență”, ignoranță mascată în „nu mă bag”, somn mascat în „sunt realist”. Este acel „știu eu mai bine” spus fără să mai gândești.

Și nu e lipsă de inteligență. Este autoapărare psihică. Pentru că adevărul cere acțiune. Iar acțiunea cere pierderi: statut, relații, siguranță, imagine. Mai ușor e să adaptezi povestea decât viața. De aceea disonanța cognitivă se apără agresiv. Nu pentru că ar avea dreptate, ci pentru că se simte amenințată.

Disonanța cognitivă NU te face să nu vezi adevărul, te face să-l vezi… și să-l respingi. Iar asta doare. De aceea apare agresivitatea, batjocura. De aceea „exagerezi”, „ești nebun”, „te-ai dus prea departe”. Nu pentru că nu ai dreptate, ci pentru că ai atins exact nervul.

Disonanța nu se vede la ceilalți. Se vede în tine, în clipa în care simți iritare în loc de curiozitate. Când un adevăr te atinge și primul impuls e să-l respingi, nu să-l cercetezi,

Cine scapă de disonanță?
Nu cei mai 'telectuali.
Ci cei mai onești cu ei înșiși.

Cei care pot spune:
„Asta mă doare.” „Aici am fost păcălit.”
„Aici am tăcut.” „Aici trebuie să schimb.”

Restul vor lupta nu cu minciuna,
ci cu oricine le-o arată.

Adevărul nu distruge oamenii.
Refuzul de a-l privi o face.

Și nu, nu toți sunt pregătiți. Unii vor apăra iluzia până la capăt. Pentru că e mai ușor să trăiești în minciună decât să te reconstruiești din adevăr.

Preluare internet via Alina Nisba

14/12/2025

Că tot se vorbește mai nou despre lepră in incercarea de a no se induce frica, hai sa va povestesc. Și te rog sa dai mai departe, sa afle cat mai multi.

În logica NMG / Recall Healing, lepra este asociată cu un conflict extrem de auto-devalorizare, respingere și „murdărie identitară”, trăit pe termen lung. Tema centrală este: „Sunt murdar, periculos, indezirabil. Nu am voie să fiu atins.” De obicei apare după experiențe repetate de excludere, rușine profundă, stigmatizare, sau situații în care persoana s-a simțit dezumanizată, alungată din comunitate ori „nepotrivită” să aparțină. Pielea și nervii periferici exprimă biologic această ruptură de contact: „nu merit să fiu în legătură cu ceilalți.”

Din punct de vedere al fazei, manifestările vizibile apar preponderent în faza de vindecare a acestor conflicte cronice de respingere. După o perioadă lungă de conflict activ (izolare emoțională, tăcere, rușine), corpul încearcă să repare, iar procesul se vede prin leziuni cutanate și afectare nervoasă. La nivel transgenerațional, există frecvent o linie de ostracizare (strămoși alungați, considerați „impuri”, marginalizați), iar boala exprimă biologic o memorie veche de „nu am voie să fiu aici”. Direcția de vindecare este reconectarea cu demnitatea, apartenența și dreptul de a fi atins și văzut ca om întreg.

Sursa: Paul Costea - Terapeut/Autor

01/12/2025

DEȘTEAPTĂ-TE, Românule!

28/11/2025

Un om poate să se îmbolnăvească doar de la un gând!

În ’92, în SUA, într-o fabrică, muncitorii au crezut că în aer a fost pulverizat un gaz toxic. În doar câteva ore, 60 de persoane s-au plâns de tuse, greață și dureri de cap. Producția a fost oprită, au fost chemați experți, însă s-a dovedit că nu exista absolut niciun fel de otravă.

Simptomele nu au fost provocate de chimicale, ci de credința în pericol. Acesta este efectul nocebo — când așteptarea bolii declanșează singură simptomele.

Și acum gândiți-vă: nu exact asta se întâmplă în fiecare toamnă? Un om strănută în apropiere și brusc tot biroul începe să tușească. Oamenii așteaptă boala, se tem de ea, și în final chiar simt simptome reale.

Creierul este capabil să pornească o stare de „îmbolnăvire” exact la fel cm activează vindecarea în efectul placebo.

Cum poți verifica asta chiar acum?
Imaginați-vă un lămâi. Sucul acru pe limbă.
La majoritatea oamenilor saliva începe imediat să se secrete — deși lămâia nici măcar nu există acolo.

Gândul declanșează reacții reale ale corpului.

Mai jos ai metoda folosită de serviciile speciale, explicată psihologic. Este cunoscută în literatura militară și în psihologia operațională sub numele de „ancorare neuro-somatică”.
Este reală, verificată, și folosită pentru controlul reacțiilor corp–minte în condiții extreme.

METODA SERVICIILOR SPECIALE PENTRU CONTROLUL REACȚIILOR CORPULUI

1. Principiul fundamental: corpul nu distinge perfect între real și imaginat.

Creierul reacționează la imaginea mentală aproape la fel ca la realitate.
Dacă te gândești la lămâie → saliva curge.
Dacă îți imaginezi pericol → pulsul crește.
Dacă îți imaginezi siguranță → corpul se calmează.

Serviciile secrete folosesc asta pentru:

– controlul fricii,
– creșterea rezistenței la durere,
– inducerea lucidității,
– ieșirea rapidă din panică,
– crearea de stări resursă la comandă.

2. PASUL 1 — IDENTIFICĂ TRIGGERUL TĂU FIZIC.

Alege un stimul fizic complet neutru, de exemplu:

– să strângi două degete,
– să atingi baza gâtului,
– să-ți tragi ușor lobul urechii,
– să apeși cu degetul pe stern.

Acesta devine ancora fizică.

Nu trebuie să însemne nimic. Cu cât e mai banal, cu atât mai bine.

3. PASUL 2 — INDU STAREA DORITĂ ÎN MOD ARTIFICIAL.

Serviciile folosesc:

– amintiri reale,
– vizualizări,
– respirație ritmată,
– muzică repetitivă,
– imagini simbolice.

Tu poți folosi cea mai simplă variantă:

Imaginează-ți o situație în care te-ai simțit extrem de încrezător(are), invincibil(ă) sau liniștit(ă).
Cât mai viu: culori, sunete, senzații corporale.

Nu contează dacă e real sau inventat.
Important e ca în corp să apară reacția.

4. PASUL 3 — LEAGĂ STAREA DE ANCORĂ.

Când simți în corp starea dorită (calm, putere, control, încredere):

activează ancora — strânge degetele, atinge gâtul, apasă sternul etc.

Ține 5–7 secunde.

Creierul le va asocia automat.
Se numește condiționare neuro-somatică.

Se repetă de 5–10 ori.

După 24–48 de ore, corpul va răspunde la ancora fizică instant:
apasă → calm,
strângi degete → putere,
atingi sternul → luciditate.

5. PASUL 4 — TESTAREA (metoda operativă)

Gândește-te la o situație care te stresează.
Crește intensitatea imaginii mentale până simți tensiunea în corp.

Apoi activează ancora.

Dacă ai făcut exercițiul corect, în 1–3 secunde:

– respirația se normalizează,
– pulsul coboară,
– mintea se limpezește.

Este exact metoda folosită de operativi în situații de:

– interogatoriu,
– supraveghere sub presiune,
– misiuni clandestine,
– simulări de captivitate,
– misiuni cu risc mare.

6. DE CE FUNCȚIONEAZĂ? Științific, nu magic.

Pentru că:

• Cortexul nu poate bloca complet reacțiile imaginației.

• Amigdala reacționează la simbol, nu doar la real.

• Creierul învață prin asociere.

• Corpul memorează tipare somatice.

Este aceeași logică prin care:

– un soldat tresare la sunetul unei petarde,
– o femeie anxioasă simte nod în gât când vede o notificare,
– un om se liniștește instant când aude o melodie din copilărie.

Trupul ascultă de minte mai repede decât mintea ascultă de trup.

7. BONUS: Cum o folosesc trupele speciale pentru a NU se îmbolnăvi

Exact metodologia de mai sus, dar în direcție inversă.

Când în jur sunt oameni bolnavi, iar corpul tău începe reflex:

– să tușească,
– să strănute,
– să simtă dureri imaginare,

ei activează ancora care corespunde stării de invulnerabilitate.

Așa „se oprește” efectul nocebo.

Nu este magie.
Este neuro-programare.

CONCLUZIA DE FINAL.

Gândul îmbolnăvește.
Gândul vindecă.
Iar corpul reacționează la imaginație la fel de puternic ca la realitate.

Iar cu această metodă poți controla reacțiile corpului
așa cm trupele speciale își controlează frica, durerea și rezistența.

Sursa: Anatol Basarab.

18/11/2025

Despre parenting: amuzant dar real, potrivit zilelor noastre!

Pe vremuri, era suficientă o privire din partea părinților noștri și ne aliniam instant cu Sinele Superior si Conștiința Divină 😅

PS: postarea e un pamflet, tratați-o ca atare

11/11/2025

Dovada incontestabilă a evoluției sistemului medical...Mă întreb de ce rata îmbolnăvirilor a crescut si durata de viață a scăzut !?!

Știți vorba aceea "analize bune, pacientul mort"? Nici nu vreau să mă gândesc cm ar fi fost viață noastră fară "ajutorul" acestor seruri "sigure și eficiente".

Să aveți alegeri medicale înțelepte!

Photo: internet

10/10/2025

În Israel, oamenii de știință au efectuat un studiu remarcabil. O singură picătură de sânge de la un participant a fost plasată la microscop și proiectată pe un ecran. Ceea ce au văzut a fost captivant: bacterii care se mișcau încet... și macrofage - „echipa de curățare” a sângelui - pur și simplu zăceau latente.
Bacteriile rătăceau libere, ca și cm ar fi fost într-o plimbare liniștită de seară. Macrofagele? Dormeau dus, ignorându-și complet sarcina.

Apoi s-a întâmplat ceva neașteptat. Participantului i s-a arătat un film amuzant — și, pe măsură ce starea lui de spirit s-a îmbunătățit, macrofagele s-au „trezit” brusc. Unul dintre ele s-a rostogolit spre o bacterie din apropiere și a început să o devore cu adevărat entuziasm.
Nu era ora prânzului. Era știință.

🧠Starea noastră de spirit influențează direct celulele noastre imunitare.
Iată surpriza: proba de sânge fusese separată de la participant și se afla într-o altă cameră. Cumva, schimbarea stării emoționale a participantului a afectat sângele de la distanță.

Când cercetătorii au trecut la filmele de groază, s-a întâmplat exact opusul. Bacteriile au devenit energizate, s-au înmulțit rapid și chiar au început să atace macrofagele, forțându-le să se retragă.

👉Starea conștiinței noastre joacă un rol esențial în menținerea ecosistemului nostru interior.
Și nu se oprește la noi. Întrucât rudele noastre au aceeași linie de sânge ca noi, stările noastre emoționale pot influența și sistemul lor imunitar - chiar și pe întregul continent. Aceasta este ceea ce unii numesc „imunitate familială”.

Un ceasornicar a povestit odată o întâmplare: ori de câte ori degetul arătător al mâinii stângi începea să-i tremure – făcându-i imposibilă munca delicată – nu-l masa și nu lua suplimente. Își suna mama, aflată la mii de kilometri distanță, și-i spunea:
„Mamă, iar îți faci griji! Încetează - nu pot munci așa!”
Chiar și o ușoară anxietate maternă a fost suficientă pentru a-i afecta fiziologia.

🌿Concluzia:
Vechea zicală „E viața mea, fac ce vreau” este depășită. Starea noastră mentală nu ne influențează doar sănătatea, ci și bunăstarea celor pe care îi iubim.
Așadar, găsește modalități de a cultiva bucuria, râsul și armonia interioară - nu doar pentru tine, ci pentru întregul tău „trib imun”.

PS: Asta ne amintește de Norman Cousins, care s-a vindecat de o boală terminală prin râs. Povestea sa, relatată în „Anatomia unei boli” (1976), a arătat că emoțiile pozitive pot activa sistemele de vindecare ale organismului. Se pare că „Râsul este cel mai bun medicament” nu este doar o zicală - este fiziologie.

Sursa internet via Ancu Dinca

Kamedrra

07/03/2026

20/02/2026

02/02/2026

05/01/2026

25/12/2025

20/12/2025

14/12/2025

01/12/2025

28/11/2025

18/11/2025

11/11/2025

10/10/2025

Address

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Share

Category