08/02/2026
În cadrul consultațiilor primesc frecvent un răspuns extrem de vag la întrebarea: „ați primit un tratament probiotic?”
Pacienții primesc adeseori un probiotic la întâmplare, fără o bază solidă de evidențe clinice. De obicei asociat tratamentului antibiotic sau unui sindrom diareic, adesea primesc ce e la promoție în farmacie iar rezultatele se văd.
🙏Hai să vedem împreună ce așteptări avem de la probiotice și ce pot cu adevărat să facă. Vă propun să explorăm câteva mituri:
1.Toate probioticele sunt la fel. Ne așteptăm ca efectele să fie aceleași între reprezentanții unei tulpini, dar datele din studii ne spun că există diferențe majore în ceea ce privește:
✅toleranța la acid gastric și săruri biliare
✅ producția de metaboliți
✅interacțiunea imună
✅eficiența clinică
❗️Fiecare tulpină trebuie considerată agent terapeutic distinct, cu indicații proprii.
2.Probioticele sunt distruse de antibiotice dacă sunt luate împreună. Contrar percepției larg răspândite, probioticele administrate în timpul terapiei antibiotice:
✅ reduc semnificativ diareea asociată antibioticelor
✅ atenuează disbioza indusă de antibiotice
✅ NU întârzie refacerea ecosistemului intestinal
3.Probioticele trebuie luate în afara meselor pentru o absorbție superioară. Studiile arată o supraviețuire superioară atunci când probioticele sunt administrate cu alimente, în special mese bogate în fibre, comparativ cu administrarea à jeun❗️
4.Probioticele colonizează permanent intestinul. Ar fi minunat dacă ar fi așa. Majoritatea tulpinilor acționează tranzitoriu. Nu „reînsămânțează” definitiv intestinul, dar pot avea efecte terapeutice reale pe durata administrării.
5.Probioticele pot avea efecte nocive asupra organismului, cauzând bacteriemie sau fungemie ( trecerea în sânge a acestora cu efecte sistemice). Metaanalizele NU arată o creștere a riscului de bacteriemie sau fungemie la populația generală care utilizează probiotice, comparativ cu placebo.
❗️Utilizarea pe scară largă a probioticelor nu a fost însoțită de o creștere epidemiologică a infecțiilor de sânge, având un profil excelent de siguranță, inclusiv la copii, femei gravide sau pacienți oncologici.
Bacteriemia/fungemia asociată probioticelor apare aproape exclusiv în contexte bine definite:
– pacienți critici (ATI)
– imunodepresie severă
– disrupție majoră a barierei intestinale
– catetere venoase centrale
❗️Ca regulă generală, pacienții imunodeprimați NU ar trebui să primească S. Cerevisiae varianta boulardii ca probiotice.
Ce vă recomand?
📌Evitați produsele care nu specifică tulpinile ( folosesc „tulpini proprietare/secrete”
📌Evitați produsele fără studiu clinic propriu pe produs ( extrapolează studii de la alte tulpini/specii)
📌 Utilizează doze sub-terapeutice
📌Consultați un specialist în microbiom pentru o adaptare a probioticului la simptomele și la patologia cu care sunteți diagnosticat!