Diana Vasile, PhD

04/12/2025

Ascunderea suferinței proprii nu este deloc o tendință rar întâlnită - trebuie să remarc totuși și că noi, românii, suntem destul de abili în acest sens. Uneori, folosim umorul pentru a masca ceea ce ne doare și ne împărtășim trăirile sub forma unor glume. Alternativa mai puțin sănătoasă, și din păcate mai des folosită, este agresivitatea.

Când vorbim despre burnoutul parental, care face de altfel și subiectul uneia dintre cercetările noastre recente la ISTT, vedem două manifestări principale ale epuizării: pe de o parte, neglijarea (pentru că suprasolicitarea ne împiedică să ne mai îndeplinim sarcinile de părinte, nu mai reușim să sesizăm semnalele și mesajele pe care ni le transmit copiii), și, pe de alta, iritabilitatea și tendințele la agresivitate (ne pierdem răbdarea foarte repede, reacționăm nepotrivit la experiențele sau acțiunile lor, criticăm excesiv și nejustificat etc).

Am explicat mai multe despre aceste fenomene în emisiunea Tați în aer (Europa FM), unde am fost invitata moderatorilor Alex Grecu și Daniel Osmanovici: https://www.youtube.com/watch?v=A5g71mzm7y4&t=1062s&ab_channel=EuropaFM

28/11/2025

De ce simțim atât de des presiunea de a face și de unde apare vinovăția atunci când luăm pauze sau nu ne ocupăm de proiectele în care sunt implicați?

Varianta integrală a podcastului Vorbește pe bune, realizat de Eli Neicuț, poate fi urmărit aici: https://www.youtube.com/watch?v=jtXD37hfekg&t=1s&ab_channel=VorbestePeBunecuEliNeicut

27/11/2025

Semnele abuzului emoțional - în relațiile de cuplu sau în alte tipuri de relații - sunt de multe ori subtile. De cele mai multe ori, vorbim despre a exercita presiune asupra celuilalt, așa încât acesta să se comporte într-un anumit fel (care va fi mereu benefic celui care îl solicită, și nu celui care trebuie să se conformeze).

De asemenea, în astfel de cazuri, abuzatorul „se joacă” cu emoțiile victimei, ceea ce creează o presiune psihologică constantă și consistentă asupra acesteia: nimic din ce ceea ce face nu este suficient de bine sau bun.

Într-un interviu pentru Project F (inițiativă Press One), am vorbit despre dinamica abuzului și lucrurile cu care se confruntă victimele acestora. Materialul integral poate fi urmărit mai jos:

Diana Vasile este doctor în psihologie, psihoterapeută și co-fondatoare și Președintă în cadrul Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei. Cu o expe...

18/11/2025

O bună parte din ceea ce suntem se datorează influenței pe care am trăit-o la un moment dat, dar și celei pe care o experimentăm în prezent. Familia, comunitatea, oamenii alături de care ne-am format și dezvoltat, contextul social și cultural – toate ne-au marcat într-o măsură mai mare decât ar putea părea la o primă vedere.

Astăzi, în companiile și echipele în care lucrăm, căutăm oameni cu valori și comportamente comune, care să se potrivească culturii organizaționale. Când apar însă semne ale unor nepotriviri, ne întrebăm dacă ele pot fi armonizate sau modificate și, în egală măsură, cm funcționează acest proces. Înțelegerea dinamicilor de influențare și a eticii acesteia sunt câteva subiecte care apar adesea în discuțiile despre mediile profesionale actuale – despre ele am explicat pe larg într-un material pentru WeAreHR, pe care îl puteți citi integral în varianta print sau online a revistei: https://www.wearehr.ro/update/revista/

14/11/2025

Stresul parental vine în numeroase forme - responsabilitățile profesionale, cele personale, dilemele și dificultǎțile legate de dezvoltarea copiilor, presiunea creată de tensiunile sociale și incertitudinile aferente.

În ghidul pentru părinți dezvoltat în cadrul proiectului „Crearea unui model funcțional de intervenție pentru sănătate mintală și sprijin psihosocial pentru copii și adolescenți” [link către ghid], am explicat câteva modalități prin care părinții pot să își gestioneze nivelul de stres - câteva dintre ele sunt explicate în imaginile următoare:
**
„Crearea unui model funcțional de intervenție pentru sănătate mintală și sprijin psihosocial pentru copii și adolescenți” este implementat prin parteneriatul dintre Fundația Romanian Angel Appeal și UNICEF Romania, în colaborare cu Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei - ISTT.

12/11/2025

Trauma poate fi generată de evenimente mult mai subtile decât ne-am putea aștepta: neglijarea este una dintre cele mai comune, dar și una dintre cele mai minimizate cauze.

Mai concret, neglijarea înseamnă o lipsă constantă (nu ocazională) de atenție și acțiune adecvatǎ pentru viața și dezvoltarea ta, ori a celor care depind de tine (cum se întâmplă în cazul părinților, cadrelor medicale, profesorilor sau al oricăror profesii ce presupun protejarea şi dezvoltarea celorlalți).

Despre acest subiect am explicat mai multe la invitația Biancăi Poptean, la Medika TV:

04/11/2025

Când putem privi cu mai multă claritate experiențele și evenimentele care ne-au influențat dezvoltarea, facem un pas important pe drumul către o viață mai echilibrată. Un drum destul de anevoios pe alocuri, de-a lungul căruia ajută mereu să avem la îndemână și niște resurse de încredere despre felul în care funcționează universul nostru interior.

De altfel, acesta a fost și gândul cu care am scris „Anatomia traumei” - mi-am dorit să fie o carte pentru fiecare dintre noi.

În perioada următoare, între 5 și 9 noiembrie, ea va avea un preț special redus. Mai multe despre volum, pe site-ul Bookzone: https://bookzone.ro/carte/anatomia-traumei-bkz

30/10/2025

„Uite că părinții noștri nu știau de parenting și nici n-au învățat psihologie, și ne-au crescut foarte bine așa cm au știut”. Am auzit de multe ori această opinie, exprimată de obicei în dezbateri despre cele mai potrivite moduri în care să ne creștem copiii.

📖 Aș sublinia aici că psihoeducația și informațiile despre dezvoltarea psihică a copiilor nu au rolul de a ne transforma în „părinții perfecți”, ci sǎ ne ofere perspective de ajutor, bazate pe informații științifice, care ne consolidează abilitățile de a le oferi sprijin. Acest lucru este important și pentru că sănătatea copiilor și adolescenților depinde într-o mare măsură de cea a părinților și a persoanelor implicate în creșterea lor: educatori, profesori, medici, alți membri ai comunității.

📖 Acesta este unul dintre motivele pentru care, în ghidurile și evenimentele dezvoltate în cadrul proiectului „Crearea unui model funcțional de intervenție pentru sănătate mintală și sprijin psihosocial pentru copii și adolescenți”, am inclus și informații despre modurile în care părinții pot să aibă mai multă grijă de ei înșiși, așa încât să se poată conecta mai bine cu copiii lor.

Vă invit să aflați mai multe despre ele din postarea de mai jos și din link-urile dedicate:

👉 Un ghid complex de informare și psihoeducație, dedicat părinților și îngrijitorilor: bit.ly/455X659
👉 Un instrument online care poate fi folosit pentru o scurtă evaluare a stării emoționale recente a pre-adolescenților și adolescenților: bit.ly/4juMdxa
👉 Înregistrarea celor 8 webinarii din cadrul proiectului: bit.ly/45FrHqd

**
„Crearea unui model funcțional de intervenție pentru sănătate mintală și sprijin psihosocial pentru copii și adolescenți” este implementat prin parteneriatul dintre Fundația Romanian Angel Appeal și UNICEF Romania, în colaborare cu Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei – ISTT, în calitate de expert.

23/10/2025

În curând începe cea de-a opta ediție a Conferinței Internaționale de Psihotraumatologie – un moment de entuziasm și reconectare cu comunitatea locală de profesioniști din domeniul sănătății psihice. Mă bucur că ne vor fi alături atâția specialiști pe care îi apreciem și abia așteptăm să le urmărim intervențiile ❤️

17/10/2025

„Înțeleg că treci printr-o perioadă grea. Sunt aici pentru tine” sau „Tu ești un copil bun care trece printr-un moment dificil. Vreau să te ajut să fii în siguranță și să găsim împreună comportamente care să-ți fie de folos acum” sunt niște mesaje foarte valoroase pentru un copil care trece printr-un moment dificil.

Ele îi arată că este văzut, acceptat și susținut fără judecată (de către părinți sau de ceilalți adulți din viața lui). De asemenea, are nevoie să fie crezut, în special când vorbim de un conflict în care există un raport disproporționat de putere.

Când copilul sau adolescentul se deschid și împărtășesc lucruri dureroase, nu ajută ca prima noastră reacție să fie îndoiala sau tendința de a minimiza ceea ce au trăit („Poate exagerezi”, „Poate ai înțeles greșit”). Aceste tendințe vin cel mai adesea dintr-un fel de confuzie emoțională - copleșit fiind de supărare, teamă, neputință, nu mai poate distinge între emoția copilului și situația sau problema cu care se confruntă.

Despre modurile în care ne putem susține copiii, așa cm au ei nevoie, am explicat în interviul publicat în Vocativ.ro: https://vocativ.ro/diana-vasile-psiholoaga-copilul-nu-are-nevoie-doar-de-succese-ci-si-de-esecuri/

Diana Vasile, psiholoagă: „Copilul nu are nevoie doar de succese, ci și de eșecuri” – Idei, resurse și strategii practice pentru părinți și profesori.

16/10/2025

„De ce trebuie să facem mereu ca tine?”, „De ce nu sunt capabil să spun nu?” și „De ce mă gândesc mereu la ce vor zice ceilalți, înainte să fac ceva?” sunt niște întrebări pe care le-am auzit adesea în munca mea din cabinet.

Ele apar adesea atunci când persoanele aflate într-o relație au dezechilibre în ceea ce privește nevoile de autonomie (de funcționare pe cont propriu) și de simbioză (apropiere și conectare cu celălalt). Dificultățile iau naștere pentru că acestea nu pot echilibra tipul de impact pe care îl au una asupra celeilalte – vorbim mai degrabă despre a-l determina pe acesta să acționeze doar în acord cu dorințele și nevoile noastre, și nu de a negocia sau a acționa în conformitate cu ceea ce avem nevoie.

În caruselul de mai jos am explicat pe larg care sunt nevoile de autonomie care se dezvoltă în timpul copilărie. Despre nevoile de simbioză am explicat pe larg într-o postare precedentă: https://www.facebook.com/DianaLVasilePhd/posts/pfbid0LuTJFTNXP5PJ1F3SkihX7EJezyMQ5u2Ngpa5xdmtxp8UiM4ADxjW7J54bEDQ6qgHl

10/10/2025

De curând, volumul The Talking Therapies, semnat de Coral Brown PhD, a apărut într-o nouă ediție. Gândită ca un ghid practic pentru clinicieni și terapeuți, este bazată pe Modelul Terapiei Contextual-Modulare (CMT) și reprezintă cu siguranță o resursă valoroasă pentru specialiștii în sănătate psihică.

Lucrarea lui Carol înglobează expertiza și metodele dezvoltate la Cairnmillar Institute din Australia, instituția unde m-am format în psihoterapia traumei și locul care m-a inspirat și susținut să aduc această cunoaștere și mai aproape de specialiștii români. Este deci o mare bucurie pentru mine să fiu una dintre specialiștii care au contribuit cu recomandările lor pentru reeditare – pe a mea o veți putea găsi și pe coperta acesteia 😊

Cartea este deja disponibilă pe rafturile librăriilor online și fizice de la finalul lunii august: https://www.wilkinsonpublishing.com.au/product/the-talking-therapies/