Psiholog Florentina Marin

Psiholog Florentina Marin Psiholog clinician cu competențe în: Dezvoltare personală, Psihosexologie, Psihosomatică, educație sexuală și intervenție în terapie de cuplu.

Intervenție psihologică suportivă, Life-coaching, NLP

23/10/2025
19/10/2025
19/10/2025
19/10/2025

„VREI SĂ DAI LA PSIHOLOGIE? ATUNCI TREBUIE SĂ ȘTII EXACT ÎN CE TE BĂGI.”

"În ultimii ani, psihologia a devenit o alegere „modernă”.

Mulți spun că vor să dea la psihologie pentru că „le place să asculte oameni”, „vor să se vindece” sau „vor să ajute”.

Dar, dincolo de imaginea romantică, e o profesie extrem de complexă, lungă și solicitantă, în care nu intri doar cu empatie, ci cu o structură solidă, răbdare și o motivație clară.

1️⃣ DACĂ VREI SĂ O FACI CA SĂ-ȚI REZOLVI PROBLEMELE PERSONALE — OPREȘTE-TE.

Facultatea de psihologie NU ESTE TERAPIE PERSONALĂ.

Acolo se învață TEORIE, PSIHDIAGNOSTIC, STATISTICĂ, METODOLOGIE, PSIHOLOGIE GENERALĂ, SOCIALĂ, COGNITIVĂ, CLINICĂ.

NU se lucrează pe propriile traume, nici pe dezvoltare personală.

Dacă ai suferințe nerezolvate, ai nevoie de TERAPIE INDIVIDUALĂ, nu de studiu academic.

Altfel, riști să proiectezi propriile conflicte asupra clienților, ceea ce în practică este o formă de ABUZ PROFESIONAL.

2️⃣ DACĂ VREI SĂ AJUȚI PE ALȚII DIN IMPULSUL DE A SALVA — NU E SUFICIENT.

Toți avem o parte de salvator, dar în meseria asta, EA TREBUIE CONTROLATĂ, NU ALIMENTATĂ.

Dacă intri în profesie ca să compensezi durerea proprie, te va epuiza complet.

Relațiile terapeutice nu se bazează pe „A SALVA”, ci pe A CONȚINE, A ÎNȚELEGE și A MENȚINE LIMITE.

Un terapeut neantrenat să facă asta riscă BURNOUT SEVER, confuzii de rol și erori profesionale grave.

3️⃣ DACĂ O ALEGI PENTRU BANI — TREBUIE SĂ ȘTII CÂT DUREAZĂ PÂNĂ AJUNGI ACOLO.

Da, se pot câștiga bani, dar NU LA ÎNCEPUT.

Este O PROFESIE LIBERALĂ, adică nu ești angajatul nimănui, nu primești salariu fix, îți construiești totul singur:

clienții, imaginea, spațiul de lucru, contabilitatea, promovarea, taxele, supravegherea profesională.

Până la stabilitate financiară pot trece ANI ÎNTREGI.

Există luni fără clienți, perioade de incertitudine și costuri continue de formare.

Câștigul vine doar odată cu REPUTAȚIA, EXPERIENȚA și SERIOZITATEA.

4️⃣ DURATA TOTALĂ: APROXIMATIV 9 ANI DE FORMARE.

✔️ 3 ANI – FACULTATEA DE PSIHOLOGIE.
Este baza teoretică. După ea, NU poți profesa încă.

Nu te califică să lucrezi cu oameni, ci doar îți oferă cunoștințe generale.

✔️ 2 ANI – MASTERAT (ÎN PSIHOLOGIE CLINICĂ, CONSILIERE SAU PSIHOTERAPIE).

După licență te poți înscrie la COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA și obții dreptul de practică sub supervizare, inclusiv în psihologie clinică.

În paralel, ești obligat să finalizezi masterul corespunzător pentru a-ți menține și extinde dreptul de practică.

Dacă alegi un master pe altă specializare (organizațională, educațională etc.), nu vei putea profesa în zona clinică.

✔️ 3–4 ANI – FORMARE ÎN PSIHOTERAPIE ACREDITATĂ DE COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA.

Aici începe partea aplicată.

Fiecare formare are o durată medie de 900–1200 ORE de teorie, practică și supervizare, împărțite pe cel puțin trei ani.

Costurile pot depăși 10.000–15.000 €, în funcție de școală.

Formările acreditate în România includ (dintre cele principale):

• PSIHOTERAPIE COGNITIV-COMPORTAMENTALĂ (TCC);
• PSIHOTERAPIE INTEGRATIVĂ;
• ANALIZĂ TRANZACȚIONALĂ;
• PSIHOTERAPIE POZITIVĂ;
• PSIHANALIZĂ / PSIHODINAMICĂ;
• ADLERIANĂ;
• CENTRATĂ PE PERSOANĂ;
• SISTEMICĂ / DE FAMILIE;
• EXPERIENȚIALĂ UNIFICATOARE.

Toate sunt avizate de COLEGIUL PSIHOLOGILOR și au regim de formare lungă, cu supervizare obligatorie și dezvoltare personală consistentă.

5️⃣ ACREDITARE ȘI EXAMENE.

După master, te poți înscrie la COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA, unde dai un EXAMEN DE ATESTARE PROFESIONALĂ.

Inițial primești statutul de PSIHOLOG PRACTICANT SUB SUPERVIZARE, adică poți lucra doar sub coordonarea unui supervizor acreditat.

După minimum 2 ANI DE PRACTICĂ ȘI SUPERVIZARE (cu documente și rapoarte), poți susține examenul pentru GRADUL DE PSIHOLOG AUTONOM.

Mai departe, în timp, se pot obține gradele de SPECIALIST și PRINCIPAL, fiecare necesitând ani de experiență și număr minim de ore de FORMARE CONTINUĂ (CREDITE PROFESIONALE).

Dacă alegi ramura PSIHOLOGIEI CLINICE, e important să ai fie master pe clinică, fie formare clinică acreditată.

Dacă alegi ramura PSIHOTERAPIEI, e nevoie de formare completă într-o metodă acreditată.

Există și alte ramuri: PSIHOLOGIE ORGANIZAȚIONALĂ, A MUNCII, A TRANSPORTURILOR, A APĂRĂRII, EDUCAȚIONALĂ, APLICATIVĂ — fiecare cu propriile cerințe de acreditare și plată.

6️⃣ COSTURI ȘI ÎNTREȚINERE PROFESIONALĂ.

Pe lângă taxa de înscriere la Colegiu, fiecare psiholog plătește TAXĂ ANUALĂ (în prezent între 150 și 250 LEI, în funcție de categorie).

Sunt obligatorii CREDITE ANUALE DE FORMARE PROFESIONALĂ, obținute prin participare la conferințe, workshopuri, supervizări sau cursuri aprobate.

Fără aceste credite, nu poți urca în grad și riști să pierzi dreptul de liberă practică.

7️⃣ UZURA PSIHICĂ – PARTEA PE CARE NU ȚI-O SPUNE NIMENI.

Meseria de psiholog este una dintre cele mai solicitante emoțional.

În cabinet ajung oameni cu TULBURĂRI DEPRESIVE, ANXIOASE, OBSESIV-COMPULSIVE, DEPENDENTE, TULBURĂRI DE PERSONALITATE sau cazuri acute, uneori cu risc suicidar.

Sunt situații care cer JUDECATĂ CLINICĂ, nu doar empatie.

E nevoie să știi CÂND TRIMIȚI CAZUL LA PSIHIATRU, cm colaborezi interdisciplinar, cm pui un DIAGNOSTIC PREZUMTIV și cm delimitezi competența ta.

Fiecare zi presupune o încărcătură emoțională enormă.

Dacă nu ai o structură echilibrată, supervizare constantă și dezvoltare personală reală, ajungi rapid la UZURĂ PSIHiCĂ, ANXIETATE, EPUIZARE, DEPERSONALIZARE.

E o meserie care cere o MINTE LIMPEDĂ ȘI UN SISTEM NERVOS ANTRENAT.

8️⃣ DE CE „DOAR PSIHOTERAPIA” NU E SUFICIENTĂ.

La cabinet nu vin doar oameni „care vor să se dezvolte”.

Vin oameni cu SUFERINȚĂ PSIHICĂ, uneori severă, cu medicație, cu comorbidități, cu traume complexe.

Dacă nu ai FORMARE CLINICĂ, nu știi ce tratezi.

Psihoterapia fără cunoaștere clinică riscă să devină SUPERFICIALĂ SAU PERICULOASĂ.

De aceea, PSIHOLOGIA CLINICĂ ȘI PSIHOTERAPIA trebuie să meargă împreună.

9️⃣ DIFERENȚA ÎNTRE „TERAPEUT” ȘI PSIHOLOG CLINICIAN / PSIHOTERAPEUT.

În România există multe cursuri scurte de „terapie” (de 6–12 luni).
Acestea NU TE FAC PSIHOTERAPEUT.

Doar formările acreditate de COLEGIUL PSIHOLOGILOR și FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE PSIHOTERAPIE conferă dreptul de liberă practică.

Un „terapeut” care face cursuri scurte fără bază universitară NU are drept legal să trateze tulburări psihice.

Un PSIHOTERAPEUT este, prin lege, psiholog (sau medic) cu formare acreditată, supervizare, dezvoltare personală și ani de studiu clinic.

10️⃣ REALITATEA DE DUPĂ TOATE STUDIILE.

După aproximativ 9 ANI, ajungi să poți lucra independent.

Dar chiar și atunci, procesul nu se termină:

trebuie să faci FORMARE CONTINUĂ, SUPERVIZARE, TAXE, să te adaptezi mereu la noile protocoale și cercetări.

Dacă lucrezi în privat, înveți să construiești UN BRAND PERSONAL, să faci promovare etică și să menții o REPUTAȚIE BAZATĂ PE CALITATE.

Dacă lucrezi la stat, te supui grilelor salariale și regulilor instituționale.

DECI…CONCLUZIA:

PSIHOLOGIA NU E O ALEGERE ROMANTICĂ.

E o profesie care cere ȘTIINȚĂ, RIGOARE, ECHILIBRU ȘI ANI ÎNTREGI DE FORMARE.

Cere să te cunoști, dar și să știi unde se termină competența ta.

E un drum de aproape un deceniu, costisitor, dar valoros — dacă îl alegi conștient.

Nu o face pentru MODĂ, nici pentru BANI, nici pentru VALIDARE.

Fă-o doar dacă ești pregătit să duci REALITATEA ACESTEI PROFESII — ZI DE ZI, CU ECHILIBRU, RĂSPUNDERE ȘI REZISTENȚĂ LA UZURĂ."

16/10/2025

IMPORTANTA STIMEI DE SINE:
“COMPORTAMENTUL DE SUPUNERE SAU PE PLACUL TUTUROR (PEOPLE-PLEASER)” ca rӑspuns la stres, situații conflictuale, apare când formula celebrӑ activatӑ de cӑtre creier ca instinct de supraviețuire “Luptӑ, fugi sau îngheațӑ(încremenește)/Fight, flight,freeze” nu a funcționat. Acest rӑspuns apare preponderent la persoanele care au crescut în familii sau medii abuzive unde au fost neglijati sau respinși constant, aceștia sunt supraîngӑduitori, se preocupӑ doar de binele altora, ascunzându-și propriile sentimente și emoții datoritӑ traumei trӑite.
Cu cât persoana este mai afectatӑ de traumele copilӑriei cu atât este mai probabil sӑ sufere de Sindromul Post-traumatic (o persoana care a trecut printr-un eveniment extrem de stresant, care a trӑit într-un mediu stresant, abuziv constant sau a trecut printr-un șoc emotional puternic va suferi de o mare parte dintre urmӑtoarele: dificultate de adaptare, de a intreprinde activitӑți plӑcute, anxietate severӑ, este evitant în general sau chiar și cu cei apropiați, schimbӑri negative ale stӑrii și gândurilor, coșmaruri etc). Chiar dacӑ sunt tratate abuziv, instinctul acestor persoane este de a fi blând cu abuzatorul în loc sӑ se apere.
Comportamentul acesta este definit de limite foarte fine spre deloc, dependența de pӑrerile altora, vulnerabilitate in fața narcisiștilor, pot fi ușor controlați și manipulați. Pentru ei a fi de ajutor, amabili și de acord în toate era felul lor de a supraviețui, din pӑcate acest lucru duce la construirea unui adult codependent și fӑrӑ simțul identitӑții. Pentru a ieși din acest cerc vicios, din aceastӑ “zonӑ de confort”, este necesarӑ (re)construirea stimei de sine pentru relaționӑri lipsite de stres și o comunicare asertivӑ, pentru a fi fericiți. A fi asertiv este la polul opus fațӑ de a servi intr-un mod complet altruist pe alții și este comportamentul dezirabil pentru aceste persoane. Comportamnetul asertiv reflectӑ relaxare și libertate in comunicare, permite atingerea intereselor personale, expunerea punctului de vedere fӑrӑ a interfera negativ cu interesele celorlalți, astfel persoana iși poate exprima in mod liber sentimentele, creându-și o siguranțӑ de sine și satisfacție, o imagine pozitivӑ și câștigând respectul altor persoane. Pentru a ajunge în acest punct, pornim cu pași mici dar siguri, atât timp cât faci o încercare, un pas spre schimbare, înseamnӑ cӑ ești pe drumul cӑtre cea mai bunӑ versiune a ta, o mica acțiune este mai bunӑ decât nicio acțiune!
Faptul cӑ ai realizat cӑ ești într-un loc în care nu ești ok inseamnӑ cӑ ai realizat cӑ se poate și altfel. Nu toatӑ lumea care ne înconjoarӑ este nefericitӑ iar când va fi avut loc și la tine schimbarea vei vedea cu alți ochi întreaga lume, mediul tӑu înconjurӑtor, oamenii care te înconjoarӑ și pe cei cu care vei intra în contact pe viitor. Se spune cӑ omul nu se va ridica mai sus de propria pӑrere despre sine, de aceea este important sӑ înveți sӑ te iubești, sӑ te stimezi, sӑ ai încredere în tine…Cum sӑ faci asta? Pӑi, așa cm ar fi fost frumos ca în copilӑrie pӑrinții tӑi sӑ-ți spunӑ cӑ ești frumos(frumoasӑ), bun(ӑ), perfect(ӑ) exact asa cm esti și multe alte calitӑți, la fel va funcționa sӑ ți-o spui tu ție în oglindӑ (nu, nu va fi ușor ☺), va dura pentru cӑ va trebui sӑ ajungi sӑ o crezi, dar vei ajunge acolo!
Uitӑ-te în oglindӑ și privește-te cu blândețea cu care privești pe oricine sau orice îți este drag! Cu acea blâdețe și compasiune, privește-te pe tine și cautӑ lucruri bune, pozitive despre tine, pe care ți le-ai dori ca parte din tine sau pe care crezi cӑ ai putea sӑ le dezvolți la tine și enumerӑ-le. La început, poate, vor fi puține sau îți va fi greu sӑ le gӑsești, dar, deși, poate îți vine greu sӑ crezi, ele existӑ deja în tine. Dacӑ ele nu ar exista la tine, tu nu ai avea capacitatea sӑ le identifici nici la altii, ele doar sunt lipsite de dragostea și asumarea din partea ta, deocamdatӑ! Dupӑ o vreme, nu foarte îndelungatӑ, vor înflori în tine, le vei accepta ca parte din tine iar de aici totul se va transforma în viața ta! Ți se va schimba atitudinea, te vei simți diferit fațӑ de pânӑ atunci, oamenii din jurul tӑu vor observa schimbarea (ai vӑzut acele persoane care au acea așa-zisӑ carismӑ? Care nu sunt neapӑrat dintre cele mai frumoase persoane dar sunt un adevӑrat magnet pentru cei din jur, de ce crezi? Rӑspunsul este atitudinea lor, care pleacӑ de la stima de sine ridicatӑ, ei când se privesc în oglindӑ nu își cautӑ defectele ci, dimpotrivӑ, calitӑțile, și le gӑsesc!) Mare parte din schimbare stӑ în hotӑrârea ta de a face invers ca pânӑ acum când te privești, când te prezinți, când te accepti exact asa cm esti si in plus, varianta ta imbunatatita!

Stima de sine este reprezinta ce cred eu despre mine iar increderea in sine este despre ce cred eu ca cred altii despre mine.

12/09/2025

Rivalitatea dintre frați – un strigăt pentru iubire, nu o simplă ceartă

Ce se află, de fapt, în spatele conflictelor dintre frați?

Rivalitatea dintre frați pare să apară inevitabil în orice familie. Deși la suprafață se traduce adesea prin certuri, tachinări sau agresiuni, la un nivel mai profund este expresia unor nevoi psihologice fundamentale: nevoia de apartenență, validare, iubire și siguranță emoțională.

📚 Ce spune știința?

Potrivit psihologului american Alfred Adler, care a pus bazele teoriei ordinii nașterii, copiii dezvoltă comportamente distincte pentru a-și câștiga locul în familie. Rivalitatea nu este semn de "răutate" sau "personalitate dificilă", ci o strategie inconștientă de supraviețuire emoțională.

Un studiu publicat în *Journal of Child Psychology and Psychiatry* (McHale et al., 2012) a arătat că nivelul de conflict între frați este strâns corelat cu percepția inechității în distribuirea atenției parentale. Cu cât un copil simte că fratele lui este mai „favorizat”, cu atât riscul de conflicte și comportamente negative crește.

Totodată, cercetări în neuroștiințe au evidențiat că amigdala – centrul emoțional al creierului – este extrem de activă la copii în situații de competiție pentru resurse afective (tot ce ține de contact vizual, timp exclusiv cu părintele, mângâieri, apreciere verbală etc.). Practic, un copil care simte că pierde teren în fața fratelui mai mic trăiește o amenințare emoțională comparabilă cu frica de abandon.

🧸 Cum se manifestă rivalitatea între frați?

1. Comportament agresiv

De la gesturi aparent „nevinovate” – cm ar fi ascunderea jucăriilor fratelui – până la insulte sau lovituri. Copilul poate să-l provoace intenționat pe celălalt pentru a atrage atenția sau pentru a-și revendica „terenul emoțional” pierdut.

2. Regresie emoțională și comportamentală

Unii copii revin la etape anterioare de dezvoltare: vorbesc ca un bebeluș, refuză mâncarea, udă patul sau se trezesc noaptea. Acestea sunt **semnale de alarmă psihologică**, prin care copilul cere reconfirmarea iubirii părintelui: „Mai sunt și eu important?”
Această formă de regresie este frecventă în cazul apariției unui nou frate și e menționată în literatura de specialitate ca mecanism defensiv. Conform *Developmental Psychology Journal* (Dunn & Kendrick, 1982), aproximativ 70% dintre copiii care devin frați mai mari trec printr-o formă de regresie în primele 6 luni după naștere.

🔍 De ce e important să înțelegem acest fenomen?

Pentru că ceea ce pare a fi „răsfăț” sau „obrăznicie” este de fapt un cod emoțional al copilului, un SOS psihologic. Dacă adultul înțelege nevoia din spatele comportamentului, nu îl mai pedepsește, ci îl sprijină.

✅ Ce poți face ca părinte?

Validare simultană – Arată-le copiilor că iubirea ta nu se împarte, ci se multiplică. „Te iubesc pe tine așa cm ești TU și îl iubesc și pe fratele tău așa cm e EL.”

Timp individual – 20 de minute de timp exclusiv cu fiecare copil pe zi pot reduce semnificativ comportamentele de rivalitate (conform cercetărilor Dr. Laura Markham, „Peaceful Parent, Happy Kiss”).
Evită comparațiile– Chiar și cele „pozitive”. Ele întăresc competiția și pot planta semințele geloziei.

💡 Concluzie

Rivalitatea între frați nu e o problemă de educație, ci o manifestare normală a unei lupte pentru siguranță emoțională. Cu empatie, înțelegere și o comunicare conștientă, părinții pot transforma rivalitatea într-o relație de cooperare și compasiune.

Address

București
Bucharest

Opening Hours

Monday 00:00 - 16:00
Tuesday 00:00 - 20:00
Wednesday 00:00 - 20:00
Thursday 00:00 - 20:00
Friday 00:00 - 16:00

Telephone

+40701505079

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Psiholog Florentina Marin posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram