21/03/2026
O recomandare proaspătă, care mi-a plăcut enorm, văzută aseară, deci încă îl găsiți în cinema. 🤗
Filmul pornește dintr-un scenariu în care Soarele își pierde din energie, iar Pământul se îndreaptă spre o eră glaciară. În acest context, Ryland Grace, interpretat de Ryan Gosling, ajunge într-o misiune spațială pe care nu și-a dorit-o cu adevărat. Nu am putea spune că e ca un erou clasic, ci mai degrabă ca un om care a evitat, pe cât a putut, expunerea și responsabilitatea.
Iar faptul că ajunge singur, într-un spațiu lipsit de orice formă de viață, îl obligă să se confrunte nu doar cu necunoscutul exterior, ci și cu propriile limite interioare și mi se pare că aici se pun și bazele maturizării sale interioare.
Grace este singur în spațiu, fără relație, fără oglindire, fără un altul care să confirme realitatea, iar mintea începe să caute puncte de sprijin. Grace nu trebuie doar să rezolve o problemă științifică, ci să rămână întreg psihic într-un mediu care nu oferă niciun suport.
Iar aici întră în scenă întâlnirea cu Rocky, un organism extraterestru complet diferit de tot ce am asocia cu ideea de viață. Nu are nimic umanoid, nu comunică prin limbaj și, la început, e mai degrabă neliniștitor decât sigur.
E construit altfel, percepe lumea altfel, reacționează altfel. Și totuși, dincolo de diferențele astea radicale, apare treptat intenția de a înțelege și de a fi înțeles.
Ce devine cu adevărat captivant nu e pericolul iminent, ci procesul prin care două specii complet diferite învață să comunice. La început e confuzie, teamă, o lipsă totală de repere comune. Apoi apar primele încercări de traducere, de sincronizare, de înțelegere și apropiere. E un proces lent, dar foarte autentic.
Relația lor funcționează ca un studiu de atașament în condiții extreme. Învață să colaboreze, să aibă încredere, să se bazeze unul pe celălalt pentru a rezolva misterul stelelor care mor. Dar dincolo de funcționalitate, apare o formă de prietenie. Și aici filmul își schimbă ușor miza, nu mai e doar despre salvarea omenirii, ci și despre salvarea celuilalt.
Mi s-a părut fascinant că tensiunea și emoția coexistă fără să se excludă, fiindcă apare pericolul, există urgență, dar există și momente de umor, de joacă, de apropiere.
Ryan Gosling a făcut un rol excepțional, și filmul acesta cred că o să rămână mult timp cu mine, pentru felul în care pendulează între lumea interioară și cea exterioară.
Psihoterapeut Elena Praz