13/12/2025
Am operat o tumoră unică în România în 2025???
Pentru început, avem nevoie de puțină matematică:
Cât de frecvente sunt tumorile cerebrale? Nu prea știm precis în România, dar în America, în 2014–2018, erau cam 24 de cazuri la 100.000 de locuitori [1]. Asta ar însemna, în România, un total de 4500 de cazuri. Dintre acestea, 1% se găsesc în sinusul cavernos [2]. Adică aproximativ 45 de tumori de sinus cavernos. Dintre acestea, mai puțin de 2% sunt hemangioame cavernoase [3]. Asta, matematic, ar însemna aproape un pacient în România în 2025! Am lăsat referințele mai jos pentru cine vrea să verifice datele.
E drept că fiecare tumoră este unică și are propriii ei ași în mânecă, dar pe unele nici nu știi de unde să le iei sau cine să te ajute.
Vă povestesc puțin despre acest caz? Să începem cu rădăcinile:
M-aș muta în provincie mâine. Dacă aș putea opera în provincie aceleași tumori dificile, cu aceeași frecvență, m-ați vedea crescând în timpul liber o vacă pe un deal din Vâlcea, Bistrița-Năsăud sau mai știu eu pe unde sunt locuri splendide și oameni frumoși în țara asta și probabil aș citi pe deal, ca în copilărie. Dar cm până atunci vor mai trece ani, rămân blocat în București și încerc să ajut oamenii care trag tare în orașele mici.
Așa a apărut colaborarea cu dr. Mogoși, din Călărași, care îmi trimite într-o bună zi un RMN și mă roagă să îl ajut cu o opinie. Când apare un mail de la el, nu poate fi o metastază banală sau un cancer cerebral obisnuit. Trebuie să fie un caz științifico-fantastic, la care te gândești 3 zile să vezi de unde îl apuci. Așa a apărut cazul domnului Ion*: o tumoră de sinus cavernos, cu un aspect particular, care îmi era cumva cunoscut. Cum tumorile de sinus cavernos sunt atât de rare, de unde îmi era cunoscută povestea asta? Din orbită! În general, în orbite, există frecvent niște tumori care poartă numele de hemangioame cavernoase sau, pe scurt, cavernoame.
Pacientul? Un domn foarte educat și politicos, de 54 de ani, căruia îi dăm același nume fictiv de Ion Popescu. Ce îl supăra? Avea episoade în care vedea dublu. De ce?
Să vă explic:
Creierul este vascularizat de carotide și vertebrale – patru vase care aduc la creier 20% din tot sângele care circulă prin corp! Carotida locuiește într-un mănunchi de vene – sinusul cavernos, care are un înveliș format dintr-o foiță relativ dură, numită chiar dura mater. Și ca să fie treaba treabă, printre venele respective, în învelișul acela dur, pe lângă carotidă, trec nervi care inervează fața și asigură mișcarea globilor oculari. Și fix acolo a crescut o tumoră pe care trebuia eu să o scot, care apăsa pe nervii care mișcă ochii! Iar când ochii nu se mai coordonează, apare vederea dublă.
După săptămâni de citit, nopți cu coșmaruri și un sindrom al impostorului care m-a urmărit teribil, m-am apucat de operat. Și ca să fie cazul și mai greu, literatura spunea așa: „în general, rezecțiile sunt oprite din cauza sângerărilor masive, iar pierderea funcției tuturor nervilor din sinusul cavernos ajunge și la 80% în hemangioamele de sinus cavernos” [4]. Ce aveam eu? Fundul strâns și doar două pungi de sânge: una de același grup și Rh cu al pacientului și un zero negativ.
Cincisprezece ore mai târziu, a trebuit să mă opresc pentru că rămăsesem fără sânge în pacient, că în instalație parcă mai aveam puțin. Eram, din ce estimam eu, pe la o rezecție de 90%. Dar, la trezire, visele rele mi s-au adeverit: pacientul pierduse funcțiile tuturor nervilor din sinus, însă fără afectarea vederii. Mi-a părut rău? Groaznic! E drept, era una dintre operațiile grele, iar complicațiile erau strict specifice literaturii, iar pacientul și le asumase. Dar asta nu m-a făcut să mă simt mai bine.
Au trecut trei luni și pacientul a venit cu controlul RMN – se confirmă gradul de rezecție estimat de mine dar, spre surprinderea mea, dintre toți nervii, singurul care a rămas afectat în continuare este nervul VI, deficit care poate fi compensat printr-o intervenție oftalmologică. Restul și-au revenit, semn că nu i-am stricat așa cm mă temeam!
Un rezultat cu care mă pot mândri? 100%! Se putea mai bine? Evident! În România? Avem neurochirurgi foarte buni, dar sunt foarte curios dacă este cineva la noi care este confortabil să spună că poate opera așa ceva, cu o rezecție mai bună și cu mai puține deficite.
Așadar, dragii mei, dacă aveți vreodată un caz neurochirurgical, m-aș bucura sa apelați la sprijinul meu pe platforma creată special pentru medici și pacienți:
https://doctorciobotaru.ro/programare-consultatie/
Răspund în fiecare seară, în general, comunicarea aceasta devenind parte din rutina mea zilnică.
Bucuria mea cea mai mare? Mi-ar plăcea să înțeleagă oamenii că există centre la stat unde se pot face cele mai dificile operații „pe creier” și că nu este nevoie de sume colosale plătite spitalelor private pentru asta. Neurochirurgia sigură se poate efectua și la stat și nu este nimeni pus în pericol doar pentru că nu are mii sau zeci de mii de euro să plătească pentru un ghinion abătut asupra sa.
Mai mult, mi-ar plăcea să se înțeleagă că mai există încă un loc pe lângă centrele „clasice” care își fac treaba și că o opinie neurochirurgicală este disponibilă la doar un click distanță. Mai mult, este aceeași modalitate de abordare pentru toți, de la oameni simpli la influenți, de la medici la pacienți, la mine ajungând cu toții numai prin linkul de mai sus, fiind tratați la fel. Și tuturor le mulțumesc pentru încrederea pe care mi-o oferă când se lasă îngrijiți de echipa din care fac parte!
Ca încheiere, mulțumesc pacientului și tuturor colegilor care au făcut posibil acest rezultat și dumneavoastră pentru sprijinul oferit de-a lungul timpului și că dați mai departe aceste cazuri – într-o bună zi, un pacient va fi salvat pentru că ați dat un share gratuit!
Referinte:
1. Ostrom QT, Cioffi G, Waite K, et al. CBTRUS Statistical Report: Primary Brain and Other Central Nervous System Tumors Diagnosed in the United States in 2014-2018. Neuro Oncol. 2021; 23:iii1–iii105
2. Radhakrishnan K, , Mokri B, , Parisi JE, , O'Fallon WM, , Sunku J, & Kurland LT: The trends in incidence of primary brain tumors in the population of Rochester, Minnesota. Ann Neurol 37:67–73, 1995
3. Zehra Isik Hasiloglu, Murat Asik, Osman Kizilkilic, Sait Albayram, Civan Islak, Cavernous hemangioma of the cavernous sinus misdiagnosed as a meningioma: a case report and MR imaging findings, Clinical Imaging, Volume 37, Issue 4, 2013, Pages 744-746, ISSN 0899-7071, https://doi.org/10.1016/j.clinimag.2013.01.018
4. Bansal, Sumit & Suri, Ashish & Singh, Manmohan & Kale, Shashank & Agrawal, Deepak & Sharma, Manish & Mahapatra, Ashok & Sharma, Bhawani. (2013). Cavernous sinus hemangioma: A fourteen year single institution experience. Journal of clinical neuroscience : official journal of the Neurosurgical Society of Australasia. 21. 10.1016/j.jocn.2013.09.008.
